Page 39 - Drumul_socialismului_1979_02
P. 39
ANUL XXXI
NR. 6 617
MARŢI,
13 FEBRUARIE
1979
4 pagini — 30 bani
importante succese in dezvoltarea econonico-socialâ a ţării
CRESTERH VENITURILOR CREŞTEREA
In ce direcţii acţionaţi pentru
ANCHETA
NOASTRĂ : îndeplinirea ritmică a planului i 2 BĂNEŞTI ME POPULAŢIEI RETRIBUŢIEI MEDI!
Pe amenajarea hidroenergetică Rîu Meire- DE LA SECTORUL SOCIALIST UI BARE
Retezat — anul acesta trebuie asigurate
primele predări la montaj
Se acţionează pentru
înfăptuirea planului la toate
punctele de lucru!
Nerealizările cu care au astăzi, la un plan mobiliza
încheiat anul de muncă 1978, tor, avem şi puterea, forţa
la unele puncte de lucru, de muncă umană şi mecani
¡-au nemulţumit pe construc zată să-l îndeplinim. Va
torii de pe amenajarea hidro trebui însă ca fiecare dintre
energetică din Retezat. A- noi, la locul de muncă încre
ceasta i-a determinat să dinţat, să ne facem datoria
pornească hotărîţi la înfăp cu toată răspunderea şi com
tuirea din primele zile a sar petenţa, să ne asumăm obli
cinilor mobilizatoare ce le gaţii pe măsura capacităţii C.T.E. DEVA-MINTIA.
revin anul acesta. noastre. Să avem în fiecare Cît de „plin" este timpul In cadrul atelierului
Cum se munceşte ? Cum se clipă în vedere că a sosit Dînd dovadă de bună or mecanic lucrează şi har
acţionează ? Care este situa anul predării la montaj. Res ganizare şl conştiinciozi nicul strungar Iosif- Ti-
ţia actuală şi ce trebuie fă pectarea cu stricteţe a ter tate în muncă, brigada rlung, care execută lu
cut în fiecare şantier ? Ce menelor, chiar devansarea a- condusă de loan Sălă- liber al brădeniior crări ele mare comple
măsuri se preconizează pen cesfora, executarea- fiecărei gean, din sectorul IV al xitate.
tru accelerarea actualelor rit lucrări la un înalt nivel de I.M. Lupeni, a extras peste Foto: V1RGIL ONOIU
muri ? — sînt întrebări la calitate şi siguranţă — tre plan de la începutul anu
care am solicitat precizări buie să devină reperele lui mai mult de 300 tone - De vorbă cu factorii educaţionali chemaţi să
concrete de la cadre cu muncii întregului nostru co
munci de răspundere la acest lectiv de pe amenajare". de cărbune. contribuie la materializarea acestei cerinţe -
obiectiv. Ing. Nicolae Pantea, in în fotografie : schimbul
Ina,. Viorel Dânilâ, direc ginerul şef al Grupului de lui Ene Tălmaciu (al trei
torul Grupului de şantie şantiere Rîu Mare-Retezat : lea din stingă) după ieşirea La Brad, ca şi in localita seri do dans, discotecă etc.
re Rîu Mare-Retezat: „A- „Nu avem nici un motiv să tea Crişcior, unde funcţio In celelalte zile funcţionea
nează puternice unităţi eco
ză, cu bune rezultate, cercu
nul de muncă 1979 a dema Anchetă realizată de dintr-un nou şut fructuos). nomice cu un număr impor rile tehnico-aplicative, au loc
rat bine la majoritatea punc GH. I. NEGREA tant de lucrători, are loc şi dezbateri, simpozioane, alte
telor de lucru. Ne-am com Foto : M. OLTEANU în aceste zile de iarnă o pa acţiuni.
pletat dotarea tehnică, încîf (Continuare în pag. a 2-a) letă largă şi diversă de ma — Participă brădenii ia
nifestări menite a asigura un manifestările ce le organi
cadru propice petrecerii uti zaţi ?
le şi plăcute a timpului liber — Să consultăm bilanţul
al oamenilor muncii. încheiat la finele lunii ia
—■ In lumina sarcinilor sta nuarie. Iată, am avut 31 de
bilite de conducerea partidu manifestări la care au luat
lui — ne spunea loan Chiţa, parte peste 6 000 de oameni.
directorul Casei orăşeneşti de In februarie, de o deosebită
cultură — încercăm şi reu afluenţă de public s-au bucu
şim tot mai mult în ultima rat faza zonală a festivalului
vreme să oferim oamenilor „Căluşerul transilvănean“, se
muncii din oraş posibilitatea rile de dans, simpozioanele,
petrecerii timpului liber. Ast
fel — ca să iau numai cileva horele organizate la căminul
exemple — la Casa de cul cultural din Gura Ruzii. Toa-
tură asigurăm în fiecare sîm-
bătă şi duminică citc o ma TRAIAN BONDOR
nifestare care să antreneze o
participare mai numeroasă — (Continuare în pag. a 3-a)
ÎN INTERIORUL ZIARULUI :
„Cîntarea României" — Fazele judeţene ale
întrecerii formaţiilor şcolare şi ale artiştilor
amatori hunedoreni.
------------------- A ---------------
flUTOCONBUCEREA MUNCITOREASCĂ IN ACŢIUNE
Consemnări P I I NE A
--- - - ■ .___________________ ___________________________ __________________ »_________
Pîiuca noastră pe care o Iată de ce acestui cetăţean
Fiecare sector minier să devină găsim in fiecare zi la maga se pîine iese de la violent uşa
care
de
centrul
Ni
zinele
trintind
de
specialitate.
pare a fi lucrul cel mai fi fiindcă „plinea e de ieri“,
resc cu putinţă. Şl aşa e : femeii care pretinde să i se
model de activitate eficientă centrele de pline stau la dis pună pe tejghea citeva piini
poziţia noastră încărcate cu o pentru a o alege pe cea do
gamă largă de produse de rită, tuturor celor caro vor
panificaţie — un sortiment citi aceste rînduri, Ie propun
stare
satisfacă ea
cînd
Prin conţinutul ei pro E.M. Ghelari, a introdus de revin în acest an. Nume-roşi bogat, şi în gusturile să cele mai pără măcar atunci gindească cum o
plinea
pină
să
fund analitic, prin spiritul la bun început adunarea mineri, şeii de brigăzi, exigente. Oricare cetăţean de clipă la drama acelor copii
• în anul 1978, colec
tivul de la E.M. Ghelari combativ şi deschis în care generala a reprezentanţilor maiştri, ingineri şi tehni bună credinţă poate aprecia care nu au curaj nici să mai
acest adevăr.
viseze la piine oricum ar fi
a realizat o producţie cieni, care au participat la Revăd o fotografie apărută ca, nu ia cea care — dfc
industrială suplimentară discuţii, au trecut prin fil nu demult in presă : copii multe ori caldă — ne îmbie
braţele
pe
scheletici
să
trăim,
în valoare de 3 554 000 Adunarea generală a reprezentanţilor trul criticii obiective acti mame-umbre pe trotuarul unor rumenă, făcîndu-ne uneori, sen
li
poate inconştient
lei • Productivitatea vitatea propriilor colective, nei străzi dintr-un oraş al timentul atit de natural pen
muncii a fost depăşită inclusiv pe cea a consiliu „lumii a treia“ intinzind mi tru noi de a avea. Da, de a
cu 2 04G lei pe fiecare oamenilor muncii de la E.M. Ghelari lui oamenilor muncii. nutele după o bucăţică de avea, de a beneficia de a-
pîine. Este un adevăr înfio
lucrător • S-au econo „Rezultatele bune din a- rător, care ţine parcă de vantajui existenţei intr-o so
cietate a cărei prioritate este
misit peste 1 000 mc nul- trecut obţinute de co ireal. Pare incredibil, ca, poa omul, asigurarea traiului său
lemn de mină, 267 mc a supus atenţiei conducerii oamenilor muncii într-o au lectivul de la orizontul TX te chiar in momentul cînd fără grija lipsei de piine...
un cetăţean de Ia noi strimbă
cherestea, 583 ml furtun colective esenţa activităţii tentică atmosferă de dezba — menţiona maistrul prin din nas incercînd cu un de Plinea noastră, bună şi cal
dă, cu aromă care dă ima
pentru aer şi apă, 26,6 desfăşurate în anul trecut, tere responsabilă a modu cipal Gheorghe Tiron — get de „specialist“ dacă pli ginaţiei întinse cîmpii cu hol
nea este destul de proaspătă,
tone uleiuri, 824 kg oţel darea de seamă — prezen lui în care colectivul de undeva in lume copii sub de, iar sufletului încredere şi
pentru sfredele. tată de tovarăşul Caro! A- aici va trebui să acţioneze SABIN nNESCU nutriţi să întindă mina pen pace.
lic, preşedintele consiliului pentru îndeplinirea sarcini tru a cerşi o coajă de pîine.
oamenilor muncii de la lor, cu mult sporite., ce îi (Continua-,e m pag a 2-a) Şi totuşi, aşa e... DUMITRU HURUBĂ
