Page 43 - Drumul_socialismului_1979_02
P. 43
ANUL XXXI
NR. 6 618
MIERCURI,
14 FEBRUARIE
1979
4 pagini — 30 bani
După o rodnică vizită de lucru Tovarăşul licolae Ceauşescu, împreună
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a participat « tovarăşa [lena Ceauşescu, va face
la adunarea generală a oamenilor muncii de la o viiită de prietenie in Republica
întreprinderea „23 August“ din Capitală Populară Bulgaria
T o v a r ă ş u l Nicolae Mii de muncitori de pe leotmil şi-a propus să folo •tal, combustibil şi energie Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar generat al
Ceauşescu, secretar gene platforma industrială din sească mai bine capacităţi electrică. Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii So
ral ai Partidului Comunist aceaată parte a Bueureştiu- le de producţie şi forţa de Factorii de răspundere
Român, preşedintele Re lui au făcut tovarăşului muncă de care dispune în s-au angajat să ia măsu cialiste România, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu,
publicii Socialiste Româ Nicolae Ceauşescu o caklă treprinderea în vederea ob rile organizatorice necesa va efectua, in perioada 15—17 februarie a.c., o vizită
nia, a făcut, marţi dimi manifestare de stimă şi ţinerii unor creşteri simţi re şi tehnice pentru spo de prietenie în Republica Populară Bulgaria, la invi
neaţa, o vizită de lucru la dragoste, exprimînd mul toare la toţi indicatorii de rirea substanţială a produc
întreprinderea- „23 August“, ţumiri partidului, secreta producţie. Astfel, în acest ţiei, pentru recuperarea taţia tovarăşului Todor Jivkov, prim-secretar al Comi
din Capitală. rului său general pentru an, colectivul bucureştean restanţelor şi realizai-ea tetului Central al Partidului Comunist Bulgar, pre
în această vizită, secre preocuparea şi grija per va realiza o creştere a pro planului pe acest au la toţi şedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Bul
tarul general al partidului manentă- faţă de orienta ducţiei marfă cu 17,8 la indicatorii. garia.
a fost însoţit de tovarăşul rea eforturilor uriaşe, ma sută, a producţiei nete cu La plecare, miile de con
Gheorghe Pană, prim-secre teriale şi umane spre oroa 10 la sută, în condiţiile structori dc maşini au o-
tar al Comitetului munici rea unei economii moder reducerii considerabile a vaţionat îndelung, manifes- ' / r-t • ' • •’ • . '
pal Bucureşti a-1 P.C.R., ne, a unei puternice baze cheltuielilor la mia de lei tîndu-şi sentimentele de I N V E S T I Ţ I I L E - ,
primarul general al Capi tehnico-materiale a societă producţie. bucurie pentru noua întîl-
talei. ţii, factor hotărîtor în ri In timpul vizitării unor nire cu secretarul general în termen, economice, de calitate M
Vizita tovarăşului Nicolae dicarea României pe noi secţii, tovarăşul Nicolae al partidului, exprimînd
Ceauşescu la această im trepte de progres şi px-os- Ceauşescu, apx’eciind bune hotărârea lor fermă de a
portantă unitate a indus peritate. Cei prezenţi au o- le rezultate obţinute de co- face totul pentru îndepli
triei constructoare de ma vaţionat îndelung pentru nirea exemplară a sarcini Eforturi susţinute, ritmuri
şini arc semnificaţii deose partid şi secretarul său ge leotivul întreprinderii, re lor ce le revin în acest an
bite în acest început de an, neral. comandă să se pună accen şi pe întregul cincinal.
an hotărîtor în înfăptuirea Dialogul de lucru al se tul pe introducei'ea în fa •k de lucru accelerate
obiectivelor actualului cin cretarului general al parti bricaţie de noi tipuri de După rodnica vizită de
cinal al revoluţiei tehnico- dului a cuprins o largă arie motoare puternice în vede lucru făcută, în cursul di
ştiinţifice, obiective care de pi'oblome vizând creş rea satisfacerii mai depli mineţii de marţi, la între pe toate şantierele de
prevăd sarcini deosebite terea calitativă a activităţii ne, atît a necesităţilor e- prinderea „23 August“ din
pentru'construcţia de ma acestui colectiv, a întregii conomiei naţionale, cît şi a Bucureşti, tovarăşul Nicolae
şini din ţara noastră. industrii consti’U-ctoare de cerinţelor la export, spori Ceauşescu, secretar general construcţii din judeţ
La intrarea în întreprin maşini, îmbunătăţirea ca rea şi divei'sificarea pro al Partidului Comunist Ro
dere, secretarul general al lităţii produselor, diversi ducţiei do compresoare, mân, preşedintele Republi La Plenara C.C. al P.C.R. planului de investiţii şi re
partidului a fost întîmbi ficarea lor, promovarea în precum şi extinderea pro cii Socialiste România, pre clin 1 februarie a.c., tova cuperarea grabnică a tutu
nat de loan Avram, minis continuare a progresului ducţiei do locomotive Die şedintele Consiliului Naţio răşul Nicolae Ceauşescu, ror restanţelor impun ac
trul industriei construcţii tehnic. sel pe familii de motoare nal al Oamenilor Muncii, a secretarul general ai parti ţiuni şi măsuri deosebite,
lor de maşini, de Vasile Prezentând programele de de puteri şi caipacităţi di luat pante, în după-amia- dului, a pus în faţa ox-ga- energice, care să asigure
Carolică, prim-secretar al dezvoltare a fabricaţiei în ferite. De asemenea, secre za aceleiaşi zile, la aduna nizaţiilor de partid, a tu
Comitetului de partid al acest an şi pe întregul tarul general al. partidului rea generală a oamenilor turor oamenilor muncii desfăşurarea optimă a lu
sectorului 3, de reprezen cincinal, directorul între a subliniat însemnătatea muncii din această mare sarcini dc mare răspundere crului pe fiecare şantier,
tanţi ai centralei şi ai con prinderii, Carol Dina, a re realizării unor produse eu încadrarea tuturor lucrări
ducerii uzinei. liefat faptul că în 1979 co- consumuri minime de me- (Continuare în pag. a 4-a) în acest an, orientîndu-i lor în graficele de execu
cu clai'viziune spre ceea ţie şi predarea la termen
ce au de făcut, spre mă a obiectivelor.
surile ce trebuie întreprin In luna ianuarie, cum se
se pentru înlă tuia rea grab ştie, s-a lucrat greu pe
nică a neajunsurilor, şi în şantiere, ceea ce a făcut
deplinirea în cele mai bu ca la nercalizăi'ile din a-
ne condiţii a prevederilor nul trecut să se adauge al
de plan. Secretarul general
al partidului a subliniat, cu tele. De bună seamă că au
acest .prilej, că în dome fost cauze obiective, gene
niul de maximă importan rate îndeosebi dc condiţiile
ţă pentru dezvoltarea eco- climatice. Dar lucrurile nu
nomico-sooială a patriei — pot continua aşa. Organiza
investiţiile — s-au înregis ţiile de construcţii şi bene
trat mari rămîneri în urmă ficiarii de investiţii, îm
în anul 1978. In această di preună cu px-oiectanţii şi
recţie şi judeţul Hunedoara furnizorii dc materiale, uti
are unele nereaiizări. Şi, laje, echipamente şi insta
aşa cum s-a indicat, res laţii trebuie să analizeze
tanţele din anul anterior se operativ, cu maximă răs
adaugă la planul de pe a- pundere şi exigenţă, cauze
nu.1 în curs — plan deo le rămmerilor în urmă, ale
sebit de mobilizator şi în greutăţilor .şi neajunsurilor
T ;i viitoarea turnătorie de piese din fonia, de la CAlan, munceşte şi echipa condusă dc tovarăşul Gheorghe V.
Gheorghe, sub directa supraveghere a subinginerului Gheorghe lSăieşu. La maşina de format cu antiîniăritor, ci sînt cu activitatea dc investiţii,
lucrările in grafice. Foto: VIRGIL ONOIU îndeplinirea integrală a (Continuare în pag. a 2-a)
însemnate sporuri de producţie pe seama
La ordinea zilei în agricultură
creşterii randamentelor in abataje Să fie impulsionate
Colectivele de mineri din lui este tendinţa de îmbună tate le înregistrează sectoa
bazinul carbonifer al Văii Jiu tăţire a ritmicităţii produc rele I, II şi VIL Elementul lucrările din legumicultura !
lui acţionează cu energie spo ţiei, I.M. Lupeni şi I.M. Pa esenţial al acestei ritmicităţi
rită pentru consolidarea şi roşeni avînd de la începutul îl constituie asigurarea con Analiza stadiului lucrărilor Maximă urgenţă reclamă, nevoios la C.A.P. Ilia, Sime-
dezvoltarea rezultatelor bune acestei luni numai „zile pli diţiilor pentru realizarea şi la zi în legumicultura eviden de asemenea, • desfăşurarea ria, Geoagiu şi în alte uni
obţinute în luna Ianuarie, ne". depăşirea constantă a pro ţiază necesitatea urgentării a lucrărilor dc pregătire a ră tăţi. Iată de ce se cere ca
cînd au depăşit planul cu Performanţe bune înregis ductivităţii muncii fizice pla o serie de acţiuni care con sadniţelor în vederea însă- şefii fermelor legumicole şi
peste 1 000 tone de cărbu trează şi mina Petrila, care, nificate. Toate sectoarele mi diţionează soarta recoltei a- mînţării legumelor din etapa consiliile dc conducere să nu
ne cocsificabil şi energetic. cu o singură excepţie, a de nei şi-au depăşit acest indi cestui an. Deoarece timpul a doua. Acţiunea de pregăti mai tărăgăneze sub nici un
calendaristic este destul de
cator, evidenţiindu-se în mod înaintat, se impune ca ne- re a acestor răsadniţe trebuie motiv amenajarea suprafeţe
să fie bine organizată pentru
CĂRBUNE MAI MULT deosebit colectivul sectoru întirziat conducerile C.A.P., a asigura producerea Întregii lor pentru producerea răsar
durilor de legume.
lui I, cu o depăşire a ran
cantităţi de răsaduri necesa
Maximă atenţie se impune
PENTRU ENERGIA TARII damentelor zilnice de 600 kg toţi cultivatorii de legume să re fiecărei unităţi, in raport să fie acordată, atît în uni
se preocupe do procurarea
pe post. Plusuri substanţiale seminţelor necesare din sor de densităţile stabilite. tăţile agricole, cit şi în gos
Pină în dimineaţa zilei de păşit planul în fiecare zi lu de producţie înregistrează timentele existente la Centrul Din verificările efectuate la podăriile populaţiei produce
ieri, 13 februarie a.c., colec crătoare din această lună. brigăzile concluse de comu de seminţe Orăştie. Menţio unităţile agricole a reieşit că rii unor cantităţi cit mai
tivele a patru întreprinderi Intr-o convorbire avută ieri niştii Gantz Ştefan — de la năm faptul că pentru a crea la coopei-ativele agricole din mari de legume timpurii, ca-
miniere — Lupeni, Peîrila, cu tovarăşul inginer loan sectorul I, losif Costea şi posibilităţi ca şi gospodăriile Sintandrei, Rapoltu Mare,
Vplcon şi Paroşeni — au ex Dumitraş, directorul I.M. Vul Florea Petrişor — de la sec populaţiei să se aprovizione Dobra, Deva, Aurel Vlaicu Ing. ION CĂLIMAN
tras suplimentar de la înce can, în legătură cu ascensiu torul II, Szabo Balaszşi Du ze cu seminţe dc legume — şi altele, legumicultorii au
putul lunii 7 000 tone de nea către plutonul fruntaş în mitru Sctbău — de la secto in spiritul prevederilor rc- trecut cu forţe sporite la a- de la Direcfia generală
cărbune, în frunte menţinîn- întrecerea socialistă pe ba rul V, loan Calotă, Costică eonlei hotăriri a C.C. ai menajarea răsadniţelor calde, pentru agricultură şi
du-se colectivul minei Lupeni, zin, ne-a declarat : „După e- Popa şi Dumitru Niţă — de P.C.R. — acestea sînt puse la fiecare din fermele legu industrializarea produselor
cu o depăşire de 3 200 tone. videnţci noastră, producţia la sectorul VII, care aplică în vinzare prin magazinele micole amintite fiind realiza agricole Hunedoara
Caracteristică pentru un nu realizată peste plan în luna cu bune rezultate iniţiativa complexului de seminţe din te supiafeţele prevăzute pen
tru legumele timpurii. Acţixi-
Oră.ştic şi Deva, precum şi
măr tot mai mare de uni februarie a.c. este de 1 400 „Brigada înaltei productivi px'in reţeaua cooperaţiei de nea de amenajare a răsadni
tăţi miniere din Valea Jiu tone. Cele mai bune rezul tăţi". consum. ţelor a demarat însă mai a- (Continuar* în pag. a 2-a)
