Page 45 - Drumul_socialismului_1979_02

MIERCURI, 14 FEBRUARIE 1979

gHgawwana
'IZIUNE Blocul M 1 din cartierul Tot aici locuieşte soţia civica
ESBSBBBSESUñ Gojdu găzduieşte, în con­ celuilalt băiat al familiei
diţii de confort optime, 66 Ţîntu, care în prezent îşi
de familii. La prima vede­ satisface stagiul militar,
re, viaţa celor ce locuiesc precum şi fetiţa lor. Nora
nelor — Mă­ Nou
aici — oameni de diferite — o femeie în toată firea
riei profesiuni şi nivele de pre­ — a muncit la Mintia, dar
Valea Mureşului — parte integrantă gătire — se desfăşoară fi­ şi-a părăsit şi ea ocupaţia episod... pe
limbă ger- resc, dar această aparenţă şi stă acasă. Dănilă Ţîntu
este înşelătoare. In realita­ — cel ce-şi satisface servi­
pronoexpres ciul militar — şi nevastă-sa i
medicale te blocul are o existenţă
îlemporană a sistemului de fortificaţii ale Daciei plină de sinuozităţi, de ne­ au un apartament în blo­ întuneric I
nt muzical înţelegeri între unii locatari cul 70 din Bcjan, dar nu
i pentru pio- j locuiesc acolo.
şi cine s-ar gîndi să scrie o
imagini Meleag nedcslipit din pă­ mente ce aveau loc în vre­ erau întărite cu ziduri, să cronică a blocului ar avea Dacă familia Ţîntu me­ Joi, Ia cinematograful clin
i mânturile carpato-dunărcano- mea domniei lui Decebal. Dio dispună de o amplă reţea dc ce consemna. Un prim fapt rită un capitol întreg, o Gurabarza, „matineu“ ele la
pontice pe a căror întindere Cassius scrie că Deccbal, supraveghere a principalelor orele 14, cu filmul maghiar
i zilei in c- s-a constituit statul daco-gc- deşi prins în confruntarea căi naturale de acces ale ce ar merita scris este a- altă familie, cea a lui Cor­ „Recviemul roşu“. Specta­
Consiliile u- ţllor, Valea Mureşului de cu oştile Romei, n-a scăpat Dacici, eficacitatea sa ar fi cela că posesorii de auto­ nel Cîrpaci de la etajul IX tori — vreo 50, în marea
roindustriale nu trebuie scăpată din ve­ majoritate elevi în clase
n mers“ lu- mijloc şi de jos se relevase prilejul ca, în scurtul răgaz fost sensibil diminuată. Şi, turisme — şi nu-s puţini — mai mari sau mai mici Ia
i campanie din cele mai vechi timpuri obţinut prin pacea vremelni­ după cum am văzut, valea îşi parchează maşinile pe dere. în apartamentul ce-1 şcolile de... vizavi, respec­
ile î ca o importantă cale de ac­ că încheiată în anul 102 e.n., Mureşului în aval dc Orăştie unde apucă, ba unii le ga­ ocupă familia Cîrpaci se tiv generală şi liceul indus­
anda rulantă ces spre interiorul ţării. Pe să-i alunge prin forţa arme­ era un drum uşor de stră­ rează chiar în spaţiul afec­ organizează adesea petre­ trial. Un film bun, mai cu
iteca. Ciclul acest considerent de ordin lor pe acei sarmaţi-iazigi ce bătut, aşa cum arătau Hero- seamă pentru tineri, pentru
Lori“ : „Doi strategic, zona respectivă a se infiltraseră in teritoriile dot şi Strabon, direct de la tat jocului copiilor. Poves­ ceri, zaiafeturi care deran­ vîrsta spectatorilor prezenţi
►alansoar“ — tea e cam veche şi nimeni jează vecinii. Capul de afiş în sală, un film educativ
a studiouri- fost inclusă, încă din timpuri dacice din cîmpia de vest a Dunăre.
ane pe care istoria scrisă a anti­ Banatului. în contextul tinerei dar vi­ din toate punctele de vede­
chităţii nu le înregistrase, in Sursele antice citate rele­ guroasei formaţiuni statale re. Dar ideea formulată an­
luminii,
terior...
stingerii
ansamblul preocupărilor de vă faptul că tocmai în mo­ conduse dc Burebista, aşeză­ cum că ar exista o opţiune
BMaşaBişa natură militară a localnicilor mentele dc răscruce ale sta­ rile dacice amintite se dove­
daci. Necesitatea luării unor tului dacic — primul fiind deau excelente puncte de ob­ Din cronica nescrisă a acestor spectatori pentru
respectiv,
pentru
fil­
filmul
măsuri preventive de apăra­ consolidarea şi afirmarea sa servaţie şi control, concluzie me educative cu şi despre
re dinspre apus a acestei de indată după constituire, spre care duc toate cercetă­ tineri, idee capabilă să re­
I : 6,00 Ra- lesnicioase căi de acces care iar al doilea eroica rezisten­ rile întreprinse. Prin însăşi leve un interes real, o pa­
limineţii; 7,00 urma cursul rîului cu nume­ tă a autohtonilor conduşi de poziţia lor naturală, ce le fa­ a unui bloc cu 11 etaje siune, păleşte odată cu
8.00 Revista le dacic de Maris, s-a con­ Decebal în faţa pericolului voriza apărarea in caz de stingerea luminii, se volati­
rierul melo- turat din ce în ce mai preg­ roman — s-au săvirşit ambe­ primejdie, ele erau un ade­ lizează pe măsură ce se
îtin de ştiri; vărat ochi mereu treaz în­ derulează primele secvenţe
i ascultători- nant, înccpînd cu prima ju­ le evenimente armate al că­ dreptat spre fruntariile ves­ ale peliculei şi se dovedeş­
;in de ştiri ; mătate a secolului I î.e.n. A- ror tel era ocrotirea frunta­ tice ale Daciei. te falsă Ia jumătatea fil­
ambluri fol- cestc preocupări s-au accen­ riilor de apus ale Daciei. Fără a le exagera impor­ nuri poate determina pe al acestor petreceri, la mului, cînd în sală nu mai
in ţările so- tuat mai apoi datorită veni­ Bazată pe asemenea consi­ stăpînii cailor-putere căţă­ care participă multe nude,
Formaţii co- rii în cîmpia dintre Tisa şi deraţii, apărea logică şi tanta şi rolul in ca­ rămăsese nici jumătate din
; 11,00 Bule- Dunăre a triburilor război­ justilicată presupunerea ca drul sistemului defensiv raţi pe pneuri să-şi ducă căci toată ziua se vîntură numărul celor de Ia înce­
L,05 Microfo- nice de sarmaţi-iazigi. general al statului înte­ maşinile în altă parte. Un pe uşa apartamentului o put. Dar pînă aici, la ple­
11,35 Avan- pe aria străbătută dc prin­ meiat dc Burebista, subli­ alt aspect ce merită atenţie mulţime de oameni — nu carea plictisită dar gălă­
o-TV. ; 12,00 Două relatări ale izvoare­ cipalul drum spre întinsul şes niem ideea că aşezările da­ gioasă, sărind peste scaune,
i; 12,05 Din lor antice evocă acţiuni ale vestic, calc însoţită de apele este modul cum participă e Cornel Cîrpaci — el este a grupurilor dc speptatori-
‘ului nostru; dacilor cc vizau interesul lor line ale Mureşului, să fie cice întărite sau dispuse în locatarii la amenajarea şi abia „vioara a II-a“ — ci elevi care au dezminţit brutal
:e în studio; pentru situaţia politico-mili- descoperite numeroase urme puncte greu accesibile de pe înfrumuseţarea blocului şi fratele lui, un prieten a- conturul unei idei generoa­
3; 15,00 Clu- valea Mureşului mijlociu şi se despre educaţia lor, pînă
PL00 Radio- tară ivită la fruntariile din­ de cultură materială din e- de jos au alcătuit un sistem a împrejurimilor sale. E propiat al paharului, care Ia exodul lor spre ieşire,
Cnitccc de spre soarc-apune ale Daciei. poca dacică. Cercetările ar­ dc apărare menit să proteje­ adevărat că sînt oameni — vine des în vizită. Familia sala, deşi cu numai 50 de
; 16,2(1 Coor- Cea mai veche informaţie c heologice şi descoperirile izo­ ze dinspre vest, fată dc orice Cîrpaci se remarcă şi prin
ce; 16,40 Me- corelată cu epoca consolidă­ late au confirmat existenţa cum ar fi Gheorghe Cos- spectatori „arăta“ auditiv
17.00 Buletin rii şi afirmării puterii celui în această zonă a unor aşe­ năvălitor, complexul de for­ tea, 'fonia Siclodi, Vasile altceva : în perioada dc mai rău ca un tirg, ca o
Evantai rit- dinţii stat dac creat dc către zări şi puncte fortificate da­ tificaţii şi cetăţi din Munţii Dobromir, Nicolae Pelrosu, cînd locuieşte aici a lăsat piaţă. In nici un caz, pe
unele eterne Burebista în prima jumătate Orăştici. Şi poate nu greşim să curgă apa în capetele întuneric, auzindu-i doar,
,50 Miniaturi cice cum sînt cele de la De­ dacă punem pe seama rezis­ Constantin Maniţiu şi alţii fără a-i vedea înainte de
00 Orele se- a secolului I î.e.n. In jurul va (identificată recent cu tenţei intimpinate în aceste care pot fi văzuţi des — celor dedesubt de vreo 7-8 stingerea luminii, nimeni
maţii — re- anului 60 î.e.n., Burebista, Singidava geografului Ptole- aşezări ale dacilor de pe Va­ în anotimpurile propice — ori. Dealtfel, în bloc, inun­ n-ar fi putut spune că res­
îrviuri; 20,00 văzînd o primejdie pentru meu), Piatra Cozici, Brăniş- lea Mureşului imposibilitatea daţiile sînt frecvente, a- pectivii sînt elevi, băieţi şi
cîntecului ca-Dealul Măgura, Tisa, Do- trebăluind pc lingă bloc-. fete. Vorbe urîte, strigături
Litera şi spi- statul dac în triburile boi­ oştirii romane conduse de Dar sînt mulţi şi cei ce e- proape nu e familie, în a- în gura mare peste 10 rîn-
¡0,50 Cadenţe lor şi tauriscilor ce pătrun­ bra, Rădulcşli, Cîmpuri-Sur- Marcus Vicinius de a obţine zită să li se alăture, care fară de cele de la ultimul duri de scaune, mutări şi
3 zi într-o seseră în sudul Slovaciei de duc, Zam şi mai departe în victoria în campania ce a e- etaj, care să nu fi „bene­ strămutări în lungul şi la­
Non stop astăzi, înfrînge definitiv în­ zona arădană Vărădia de fectuat-o în anii 10—9 î.e.n. rămîn pasivi la toate che­ tul sălii, au făcut imposi­
n. tr-o energică campanie mili- Mureş, Păuliş, Cicir, Arad, întăriturilc din această zonă, mările asociaţiei de loca­ ficiat“ de inundaţii. bilă vizionarea pentru cei
•tară cele două seminţii cel­ Pccica (Ziridava). deşi modeste în comparaţie tari. In orice caz, cum am în­
18,00 Actua- cercat să arătăm; blocul cîţiva spectatori „paşnici“.
8,10 România tice. Acţiunea militară a re­ Aşezările dacice de pe cu falnicele cclăti dacice din Un capitol aparte ar tre­ Intre aceştia precis nu s-a
că uşoară ; gelui dac ne relevă amănun­ cursul mijlociu şi inferior al piatră, au servit mulţi ani şi bui să-l consacre cronica M 1 din cartierul Gojdu are numărat nici unul din das­
pentru sate: tul că, încă de la începutul Mureşului, cele mai multe ca puncte militare de pază şi o „biografie“ destul de în­ călii şcolilor de vizavi dc
inea zilei pe existenţei statului dac, asi­ dispuse în locuri înalte, pro­ transmitere spre cetatea de de care vorbeam familiilor cărcată, o existenţă sinuoa­ cinematograf. Sigur, nimeni
tarea ştiinţi- gurarea liniştii la hotarele tejate de pantele naturale reşedinţă a regilor daci a Ţîntu şi Cîrpaci. Prima lo­ să şi se impune a se inter­ nu cere dascălilor să mear­
ul producţiei apusene a constituit o pro­ veşlilor. îneheindu-şi existen­ cuieşte la parter şi se com­ gă la film cînd merg ele­
um se acţio- ale dealurilor respective, au veni, atît clin partea aso­ vii lor, dar poate — cazul
Lutul agrono- blemă ce preocupase direct fost de timpuriu remarcate ţa în timpul supremului e- pune din 6 persoane. Băia­ ciaţiei de locatari, cît şi din
pentru ac- şi îndeaproape puterea cen­ ca părţi componente ale pla­ fort al localnicilor nord-du- tul cel mare, Ioan, un om partea consiliului popular, acesta şi altele reclamă a-
cest lucru — că ar trebui
esului de in- trală din Munţii Orăşliei. nului general de edificare a năreni, conduşi de viteazul şi
»tării cu pro- Acelaşi sporit interes fată reţelei de fortificaţii si ce­ energicul Decebal, de a men­ eu armata făcută, sănătos, pentru a o reînscrie în organizată şi o asemenea
cerii mai ra­ de aria vestică a Daciei li­ tăţi menite să slujească unul ţine neştirbită independenţa a lucrat pe ici pc cx)lo, dar coordonatele fireşti. acţiune de supraveghere a
iului tehnic statului dac. s-a lăsat de muncă şi tră­ comportării elevilor în
lităţilor agri- bere il intîlnim consemnat şi scop unic, apărarea stalului locurile publice. Este însă
1 hotărîrilor in conţinutul altui izvor li­ dac liber. Fără ca nucleul de IOAN ANDRITOIU ieşte pe spinarea părinţilor. TRAIAN BONDOR sigur că dascălilor Ii se ce­
. al P.C.R. ; terar cu referire la eveni­ cetăţi din munţii Daciei, ce Muzeul judeţean Deva re să facă educaţie elevi­
jocuri popu- lor. Educaţie în sensul pro­
lisiunea lite- priu al noţiunii, care să in­
20.00 Ritmuri ţii privitoare la sporirea 1 cludă şi comportarea civili­
onul dv. producţiei dc fructe“. De zată, dar şi capacitatea de
asemenea, Ia bibliotecile a înţelege un film, un spec­
SSSBXBKSS comunale din Blăjeni, Bă- tacol. Pentru că, este clar :
n&wm cia, Dobraj Zam, Lăpugiu cei cc au părăsit sala, au
de \
Luncoiu
Şoimtiş,
Jos,
shhssesbsa dc Jos au fost deschise ex­ t făcut-o fiindcă nu Ie-a plă­
cut filmul. Dar de ce nu
poziţii de carte agrozooteh­
asiunea <£ nică. ţ le-a plăcut un film bun,
i t r i a); Iorg realizat însă într-o manieră
rul (Arta) ; \ mai diferită ? De ce le plac
: Totul pen- STUDIOU DE ISTORIE numai filmele uşoare ?“.
(Flacăra) ; 1 Săptămâna cărţii agrozoo- „Munca cu cartea“ şi
pc strada i tehnice din „Luna cărţii Ia La iniţiativa prof. Tiberiu „munca cu filmul“ în rîn-
ta); Cadavre » sate“ a prilejuit organiza- Mariş, directorul Castelului durile elevilor cum se face,
actorul); PE- t rea unor diverse acţiuni în Corvineştilor, aici a luat tovarăşi profesori din cele
,menii rămîn > localităţile judeţului nostru, fiinţă un „studiou dc isto­ î două şcoli dc vizavi de ci­
•ea); Nimeni k Astfel, Ia Vcţel şi Hărău au rie a tineretului liunedo-
rean“. Cei 20 de membri ai l
:reu © Ulti- ' fost organizate mese rotun- nematograful din Gurabar-
Noicmbrie); k de cu tema „Ridicarea ca- acestui studiou — tineri din za ? Dar munca de educa­
e nu trebuie ) lilăţii lucrărilor agricole dc diferite întreprinderi şi in­ ţie, de formare a compor­
mblica); LU- \ primăvară“; la Romos, în stituţii ale municipiului — l tării şi atitudinii civilizate
ele sălbatice i cadrul unei întîlniri cu participă bilunar la realiza­ în societate ?
irierii diplo- ^ specialiştii dc Ia Liceul a- rea unor acţiuni cu ternă,
Iuncitoresc) ; 1 groindustrial Geoagiu, a menite cunoaşterii istoriei I NICOLAE STANCIU
iducuî cu o- i fost dezbătută tema „Direc­ pămîntului hunedorean. )
le (Muncito- Noua grădiniţă din cartierul Bejan-Dcva. Foto: VIRGIL ONOIU
: Soţul meu,
inerul); PE-
tcipiul domi
orcsc); ANI- In ultimul timp s-a scris Referitor la extinderea ariei
testra ambu- mult despre handbalul hune­ Handbalul Judeţean are posibilităţi multiple de selecţie şi în alte localităţi
>resc); UR1- dorean, despre rezultatele sale ale judeţului credem că este
îrios (7 No- mai bune sau mai slabe une­ o idee salutară, pentru că a-
D : Visul roz ori, despre aspiraţiile şi do­ ceste localităţi la un loc au un
GURABAR- rinţele celor ec se ocupă de de dezvoltare, afirmare si consolidare număr mare de copii şi mai
pentru mine acest sport. * > ales ei nu au fost „împărţiţi“
AŞTIE : Mi- Ne propunem în cele ce ur­ şi la alte ramuri de sport. E-
insulă (Pa- mează să punctăm cîteva din sistemului competiţional din ilor cluburilor sportive şcola­ nate fără arbitri sau echipe şani. Numărul şcolilor în care xistă totuşi o întrebare : dacă
bilul, vioara problemele principale care stau şcoală, asociaţie, localitate şi re din Hunedoara şi Sibiu, e- fără antrenori sau instructori se face selecţie şi numărul co­ elemente cu calităţi ar putea
:ăra); GEOA- la baza dezvoltării sale, la for­ Ia nivel de judeţ, prin crearea chipei divizionare B Metalul calificaţi. piilor testaţi au crescut mult ii găsite, pentru cc grupe de
anţă la un- marea bazei de masă a viito­ posibilităţii ca echipele respec­ Hunedoara şi un portar (spe­ O ultimă problemă şi de în ultima perioadă, dar numai vîrstă le căutăm ? Dacă cău­
Omul liniş- rului sport de performantă. In tive să poată participa la ca­ răm de viitor) echipei Steaua foarte mare importanţă pentru in cadrul acestor municipii, tăm vîrste de 9-10 ani, unde le
•II (Casa de primul rînd, trebuie să arătăm lendarul competiţional stabilit. Bucureşti. viitorul handbalului din jude­ ceea ce este încă insuficient.
'EG : Tercza că handbalul se practică din Nn exemplu grăitor esle cam­ Consiliile municipale şi oră­ ţul nostru ar fi cea a creşterii Se mai găsesc încă în grupe plasăm, fiind încă mici ca
ărăsi (Popu- ce în ce mai mult în şcolile pionatul municipal din Hune­ şeneşti pentru educaţie fizică şi pregătirii copiilor şi junio­ elemente cu talie mică, sub vîrstă pentru a începe ABC-ul
Cîntecul le- noastre, fie la oraşe, fie la doara al şcolilor generale, ca­ şi sport au în componenta lor rilor, a schimbului de mîine, cerinţe, sau care nu posedă handbalului, iar dacă optăm
N : Vremea sate că, împreună cu fotba­ re se organizează anual şi cu comisii de handbal, ale căror care trebuie să fie mai bun, calităţi necesare pentru reali­ pentru vîrste treapta I sau a
sa de cultu- lul, se bucura de o mare a- regularitate. Am văzut aici su­ acţiuni sînt hotăritoare pentru să aducă rezultate mai fru­ zarea haremurilor şi deci nu II-a, ce din cunoştinţe posedă a-
tainele
cestea
handbalului,
: Zîna ape- deziunc din partea elevilor, te de elevi în frunte cu di­ dezvoltarea ramurii de sport moase, dar căruia trebuie să-i pot fi avansate în grupele ur­ cunoscîndu-se activitatea care
ILIA : An­ chiar şi a cadrelor didactice, rectorii şcolilor, diriginţii şi mătoare, acestea rămînînd une­
ii mbră (Lu- dar, spre deosebire de fotbal, profesorii lor, Sncurajindu-şi .e- ori incomplete. Pentru înlă­ încă trebuie îmbunătăţită la
LJC : Lăsaţi handbalul este practicat şi de chipele. Am văzut în Valea turarea acestei situaţii se con­ nivelul unor localităţi ?
»oare (Mine- fete. Dacă intri în curtea unei Jiului etape ale campionatului turează cîteva idei demne de Desigur, problema rămînc
şcoli vezi în primul rîijd por­ municipal de seniori, organiza­ luat in seamă : constituirea u- deschisă şi nu este de nere­
ţile de handbal instalate pe o te înlr-o atmosferă de mare nor clase speciale de handbal zolvat, dar pentru aceasta se
suprafaţă de bitum, frumos competiţie, cu reprezentanţi ia şcolile generale din aceste cere ca secţiile de handbal ale
marcată cu vopsea, de zgură din întreprinderi şi colegi de respective pe acest teritoriu. acordăm toată atenţia. Avem municipii şi lărgirea ariei de cluburilor sportive şcolare să
IEAII11 sau pămînt, după posibilităţi muncă prezenţi pe marginea Lor le revine sarcina de a în judeţ, la Hunedoara şi Pe­ selecţie şi în alte localităţi. aibă nişte relaţii strînse de co­
materiale sau după atenţia ca­ terenului. Dar am văzut şi ţine o legătură strînsă cu sec­ troşani, două cluburi sportive In ce priveşte clasele spe­ laborare cu cadrele din aceste
re se acordă sportului in şcoa­ turnee judeţene de juniori sau ţiile de handbal şi şcolile, de şcolare cu secţii de handbal, ciale, notăm ca un prim pas, şcoli, să facă deplasări cu e-
labil pentru la respectivă, pentru că pe o seniori cu 1—2 echipe mai pu­ a sprijini desfăşurarea compe­ care pregătesc copii şi juniori constituirea clasei speciale de chipe de copii sau juniori pen­
Vreme ume- suprafaţă de bitum se mai pot ţine faţă de numărul celor în­ tiţiilor interne, de a organiza incepind eu vîrsta dc 9-10 ani fete (clasa V-a, de la Şcoala tru jocuri demonstrative, să
cu cerul aco- practica şi alte ramuri de scrise, cum au fost Voinţa De­ şi conduce campionatele oră­ şi terminind eu 18 ani. Aceste generală nr. 3 Hunedoara), ca­ urmărească împreună cadrele
:a precipitaţii sport, sau se pot desfăşura o- va şi Preparatorul Lupeni — şeneşti şi municipale şi de a secţii eşalonate pc trei trepte re de 4 ori pe săptămină, şcolilor respective acelaşi ţel :
ploaie şl la- reie de educaţie fizică in con­ ia seniori, Şcoala generală nr. asigura cu arbitri toate jocu­ — începători, avansaţi şi per­ între orele 8-10, face pregă­ furnizarea de elemente. La a-
sînt condiţii diţii mai bune. 2 Orăştie — juniori III sau rile. De aceea, este necesar să formanţă —, pentru băieţi şi tire la sala Constructorul (32 ceasta, bineînţeles, să contri­
loleiului. Vîn- In cel de-al doilea rînd, pen­ Liceul industrial Vulcan — ju­ fie activizaţi toţi antrenorii, fete, beneficiază do cadre bine de fete) cu prof. Ion Mătă- buie şi comisiile locale de
moderat, cu tru a imprima o ascendenţă niori li. Liceul industrial Criş- profesorii cu specializarea pregătite şi de condiţii mate­ saru şi Vasilica Ivan. La con­ handbal prin organizarea de
; 40—60 ltm/ valorică handbalului este nece­ eior la juniori I, din motive handbal, instructorii sportivi şi riale adecvate cerinţelor. La stituirea acestei clase şi-au competiţii cu maximă eficaci­
orul vestic, sar să se asigure dezvoltarea oare nu merită nici măcar a arbitrii existenţi in judeţ. A- bazo succesului lor stă selecţia adus contribuţia organele mu­ tate, precum şi participarea in
'a fi euprin- bazei sale de masă la toate fi amintite. Se cuvine să e- vem ineă localităţi cu cadre copiilor încadraţi în grupe şi nicipale, Inspectoratul şcolar campionatele judeţene cu cele
tre minus 2 nivelurile, dezvoltare care videnţiem şi cu această oca­ calificate în acest domeniu pregătirea care se face. Se judeţean, direcţiunea şcolii şi mai bune formaţii, unde ochiul
ziua Intre 1 presupune o coordonare mai zie comuna Vaţa de Jos, care dar inactive, antrenori, profe­ parc că cele două cluburi şco­ părinţii elevelor selecţionate, specialistului le poate observa.
perfecţii şi mai eficientă a ac­ este nelipsita de la competiţi­ sori şi instructori fără echipe, lare (cel puţin după rezulta­ care au consimţit să fie trans­
acal se va tivităţii, prin dotarea cu cite- ile judeţene, la toate categori­ avem arbitri în unele locali­ tele clin ultimii doi ani) se o- ferate din diferite şcoli în a- Prof. I. HORVAT
va mingi în plus a şcolilor şi ile de vîrstă şi care a furnizat tăţi care nu au pe cine să ar­ rienlează spre fete — la Hu­ ceaslă clasă a şcolii generale
secţiilor, prin îmbunătăţirea şi elemente de valoare secţi­ bitreze, dar avem şi campio­ nedoara şi băieţi — ia Petro­ nr. 3. C.J.E.F.S. Deva