Page 48 - Drumul_socialismului_1979_02

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 6

ÍÍT ¡fii Hotărire fermă de a pune la dispoziţia cumpărătorilor
m Ü9S

17,00 '
Posibilităţi de redresare se mărfuri variate, o servire operativă şi civilizată 17,05 1
17,25
17,45
găsesc chiar în... propriul
(Urmare din pag. 1) ele pot fi realizate şi de­ comerţul socialist al jude­ îndrumare, în vederea creş­ 18,30 :
sector zootehnic gela Abraham, lucrător păşite. Răspunsul dat de ţului, strădania pe care o terii responsabilităţii fiecă­ 18,43
rui colectiv faţă de calita­
depun pentru ă servi mai
către Consiliul popular ju­
gestionai* în Lupeni, Con­ deţean Chemării la între­ bine populaţia, adresîndu-le tea propriei activităţi. In 19,05 :
Adunarea generală a coo­ ce nu sînt curăţate de ve­ stantin Maracu, directorul cere lansată de Consiliul calde felicitări pentru re­ comerţ, ca şi în alte acti­
peratorilor din Burjue a getaţia lemnoasă“. Sucursalei judeţene a Băn­ popular al judeţului Brăila zultatele obţinute. vităţi — a subliniat vorbi­ 19,30 ‘
dezbătut temeinic cauzele Aurel Iacob l „Pentru a cii Naţionale, Mircea Raţiu, cuprinde şi. angajamentul Concluzia principală care torul — este nevoie de 20,00 :
20.15
nerealizării indicatorilor de întări cooperativa trebuie directorul I.C.R.A., Maria lucrătorilor din comerţ de s-a desprins din lucrările multă receptivitate şi de 21,05
plan pe anul 1978, cînd ve­ să punem accent pe zoo­ Jurăscu, de la I.C.S. măr­ a depăşi cu 10 milioane lei adunării — a spus în conti­ pasiune. Pentru aceasta, 22.15 1
niturile băneşti s-au situat tehnie, sectorul care aduce furi industriale Hunedoara volumul planificat al des­ nuare vorbitorul — este că trebuie acordată atenţia cu­
cu cîteva zeci de procente mulţi bani chiar şi în gos­ şi alţii au arătat că în u- rezultatele de anul trecut venită pregătirii cadrelor,
sub prevederi, iar cheltuie­ podăriile personale. Bău nele cazuri activitatea de facerii de mărfuri, realizînd puteau fi mai bune dacă educării lor în spiritul eti­ ItAI
în acelaşi timp un benefi­
lile materiale au fost cu este însă că pe lingă faptul anul trecut a fost carenţată nu se manifestau unele lip­ cii şi echităţii socialiste, al
ciu suplimentar de 2 mili­
mult superibare încasărilor că nu sînt curăţate toate de cîteva minusuri, între oane lei. Cei care au luat suri şi neajunsuri. In ace­ respectului faţă de om. In BUCUREŞ
din producţia marfă rea­ păşunile, o parte din ele care : slabul interes mani­ clioprogrami
lizată. Cu acest prilej s-a fiind pe cale de împăduri­ festat de unii şefi de uni­ cuvântul la dezbateri au a- laşi timp se desprinde con­ sectorul alimentaţiei publi­ Radiojurnal
evidenţiat şi faptul că o re, ele nici nu sînt bine tăţi pentru aprovizionare, rătat că aceasta e posibil cluzia că activitatea viitoa­ ce se simte încă lipsa de presei; 8,10
diilor; 9,00
serie de acţiuni cuprinse în folosite. Putem spune oare distribuirea fondului de de realizat, în condiţiile re trebuie mai bine jalo­ orientare în alcătuirea me­ 9.05 Răspun
niurilor şi educarea consu­
programul de redresare e- că gospodărim bine a- marfă în reţea după „siste­ creşterii răspunderii perso­ nată. în primul rînd, sta­ lor; 10,00 E
eonomLco-finan.ciară a uni­ coastă bogăţie cînd, după mul“ rezolvărilor facile ale nale a fiecărui om al mun­ bilirea unui program bine matorului pentru un regim 10.05 Radior.
tăţii au rămas doar simple ce păşunează oile, pe ' ace­ sarcinilor de serviciu, pro­ cii, interesului sporit pen­ gîndiit, în care un loc im­ alimentar raţional. De ase­ lor; 10,35 Ii
gărului
roir
însemnări pe hîrtic. leaşi suprafeţe venim, a- movarea ou rezerve a me­ tru aprovizionare, reducerii portant trebuie să-l ocupe menea, se impune mai Constantinii!
Deseori a revenit în dez­ poi, cu bovinele?“. todelor moderne de servire, pe toate căile a cheltuieli­ generalizarea experienţei multă grijă faţă de igiena cloric; ll.
bateri situaţia sectorului Orşa Tălucă Iosif: „Re­ ca şi a mieii mecanizări, lor de circulaţie a mărfu­ pozitive cîştigate, 'precum unităţilor şi a servirii. ştiri; 11,20
Radio-TV.;
zootehnic al cooperativei a- zultatele slabe din zooteh­ insuficienta muncă de edu­ rilor. şi măsuri care să asigure In încheiere, tovarăşul ^stiri; 12,35 J
gricole, care nu a contri­ nie se datoresc şi unor de­ caţie desfăşurată în rândul In cadrul adunării a luat, preluarea şi punerea la dis­ Teodor Haş şi-a exprimat trJlvo : Iree
buit pe măsura cerinţelor ficienţe de ordin organiza­ unor lucrători din comerţ, de asemenea, cuvîntiil to­ poziţia populaţiei a între­ încrederea că măsurile sta­ Petroscu; 1
3; 15,00 Tc
şi a posibilităţilor existen­ toric. Noi nu am organizat slaba preocupare pentru varăşul Petre Dănică. gului fond de marfă rea­ bilite de adunarea genera­ Radiojurnal
te la sporirea veniturilor păşunatul de noapte şi în realizarea programului de Luând cuvîntul în înche­ lizat de industrie, mai buna lă, tot ceea ce s-a discutat trări cu M:
băneştii ale unităţii şi ale loturi-mai mici cu anima­ investiţii şi altele. ierea dezbaterilor, tovară­ iui .gospodărire, care pe a- şi hotărît, sarcinile anului Ion * Buca 1
de
Buletin
cooperatorilor. Neajunsuri­ lele. Cînd păşunatul se face' Pentru anul 1979, sarci­ şul Teodor Haş a subliniat locuri. se face încă stingher 1979 şi angajamentele asu­ versul faniil
le manifestate î.n acest sec­ de-a-valma se pierde mult nile puse în faţa comerţu­ faptul, că adunarea gene­ şi fără priceperea necesară. mate vor fi realizate, că tanec solist
milea şi E
tor s-au regăsit în acumu­ din producţia de furaje. lui judeţean sînt mobiliza­ rală a fost o anăliză temei­ Este nevoie, totodată, de sub conducerea organizaţii­ Wintcr; 18,
larea unei restanţă de Consiliul de conducere al toare. Ele reflectă obiectiv nică şi responsabilă a mo­ mai multă perspicacitate şi lor de partid lucrătorii din 20.00 Interpi
peste 700 hi lapte şi 50 de C.Â.P. să respecte decizia grija deosebită pe care dului cum s-a desfăşurat răspundere faţă de distri­ comerţ, alături de toţi oa­ popular — 1
tone carne la Livrările la Consiliului popular jude­ partidul şi statul nostru o munca anul trecut, iar po­ buirea fondului de marfă. menii muncii din judeţ, vor rica Podg
IV
Nicolae
fondul centralizat al statu­ ţean, care prevede obliga­ poartă ridicării necontenite ziţia luată în dezbateri fa­ Aparatul celor două direc­ întâmpina cu rezultate deo­ Ceia; 20,30 1
lui, ceea ce echivalează cu tivitatea pentru toţi cres­ a nivelului de viaţă şi civi­ ţă de lipsuri a exprimat ţii comerciale — judeţeană sebite marile evenimente lui; 20,40 C
o nerealizare valorică de cătorii de animale, pentru lizaţie al întregului popor. hotărîrea de a lucra mai şi a municipiului Petroşani politice din acest an — cel 22.00 O- zi
peste 600 000 lei a venitu­ toţi locuitorii satelor să Analizîndu-i posibilităţile, bine în acest an şi în vii­ — să se deplaseze mai des de-al Xil-iea Congres al Buletin dc
Non ştop n
rilor planificate. O imagi­ participe la curăţatul păşu­ oamenii muncii din comerţ tor. Vorbitorul a apreciat în reţea, să dea ajutor con­ partidului şi a 35-a aniver­
ne edificatoare asupra po­ nilor şi la lucrările agri­ au ajuns la concluzia că activitatea lucrătorilor din cret, asigurînd o mai bună sare a eliberării patriei. TIMXŞOAI
tenţialului zootelinie al cole“ . litatca *radi(
azi >,15 IV
cooperativei agricole se Alionte Mariş : „O mare vc; ¿8,30 Ii
poate forma dacă avem în greşeală se face prin păşu­ i ' i n v e s t i ţ i i l e , lumna ţării
vedere că această unitate natul fîneţelor primăvara, P.C.R., con.
clasei
muu
deţine în folosinţă. rniai ceea ce înjumătăţeşte pro­ î n termen, economice, de calitate dreptate soc
mult de 1 400 hectare pă­ ducţia de furaje. Trebuie ţie ; 18,40 R5
Din
şuni şi fineţe naturale, ca­ să excludem cu desăvîrşirc Rodica econ
donate
re nu sînt puse nici pe de­ acest procedeu“. rităţi .ale n
parte în valoare. Iată cum Manole Cîmpurean : „Zoo­ Colectivul de muncă de la I.C.M.M.
economico-f
văd cooperatorii redresarea tehnia este sectorul nostru realizarea e
I
tărîrilor
situaţiei sectorului zooteh­ de bază. Avem însă multe Petroşani este hotărît să-i P.C.R. din
nic şi a cooperativei agri­ pierderi (123 capete bovine 19,30—20,00 1
cole în ansamblul său. şi 140 ovine — n.n.) din
Gheorghc Haţegan: „Noi cauza condiţiilor necores- sprijine mai mult pe mineri
avem atîtea fineţe, îneît punzătoare de îngrijire şi lcimi
putem să vindem fCiraje hrănire. Este necesar să ac­ Constructorii de Ia întreprin­ că a început promiţător şi pe
altor cooperative, nu cum ţionăm mai hotărîit pentru derea de construcţii şt monta­ şantierele I.C.M.M. Petroşani,
DEVA : C
s-a întîmplat ca acum şă mecanizarea unor lucrări în je miniere Petroşani au un bar noul an a venit şi cu sar­ tria); Hevan
cumpărăm noi de la alţii. zootehnie, să evităm risipa vast cimp de acţiune In Va­ cini sporite. Productivităiea NEDOARA :
va
preparaţie
muncii
O
trebui
Jiului.
să
crească
lea
nouă
Deşi am 72 de ani, în anul de furaje şi să respectăm a cărbunelui la Livczeni, extin­ simţitor, mai cu scamă prin fotbal (Flac
trecut eu am cosit finul de programul de lucru al fer­ derea masivă a preparaţiilor introducerea şi extinderea me­ din strada
Pentru
ta);
pe 8 hectare. Dar au ră­ mei“. " de Ia Petrila şi Coroicşti, alte canizării şi industrializării unor I-II (Consti
de
importanţă,
a
fapt,
mas şi multe suprafeţe de Cooperatorii au făcut şi lucrări valoare mare totală depăşeşte, lucrări din dc şantiere. De consiliul TROŞANI :
căror
partid,
comitetul
pe care furajele nu au fost alte numeroase propuneri în acest an, 250 milioane lei oamenilor muncii şi-au stabilit oameni (Un
culoarea
fer
recoltate. Şi în acest an am vizînd îmbunătăţirea activi­ — iată sarcini deosebit de în­ cu precizie obiectivele asupra brie); Aven
in
puse
semnat angajament să co­ tăţii în sectorul zootehnic. semnate de muncă. faţa acestui cărora acţionează cu prioritate: Hooci (Re
colectiv
Dacă
anul
sesc finul de pe 6 hectare Transpunîndu-le în viaţă, trecut, din cele cinci şantiere punerea în funcţiune la ter­ PENI : Into
şilor
(Cultul
şi să întreţin 2 hectare de conducerea C.A.P. va asi­ ale întreprinderii — de la Pe­ men a tuturor obiectivelor sca­ Haiducul cu
îndeplini­
an,
dente
în
acest
păşune. Aşa ar trebui să gura un important pas spre trila, Livczeni, Vulcan, Uri- rea indicatorului producţiei ie (Muiicito
cani şi Anina — două nu şi-au
procedeze toţi cooperatorii. redresarea economico-fi- realizat sarcinile — cele do la nete. îmbunătăţirea calităţii fie­ Soţul meu.
nerul);
PE1
In fiecare an avem cel pu­ nanciară a pnităţii. Vulcan şl Uricani —, în acest cărei lucrări executate, obţine­ piui domim
ţin cîte 10 hectare pajişti an se impune peste tot o mo­ rea unei productivităţi de a- rcsc); ANII
proape 140 000 lei pe lucrător,
pentru
ca
care se împăduresc, deoare­ N. TÎRCOB bilizare exemplară, întreprinderea îmbunătăţirea calificării şi po­ Bim ureche
şantier,
fiecare
în întregul ci să-şi realizeze licalificării constructorilor. I-II (Munci
AUTOBAZA BRAD. Strungarul Petru Groza execută cu CÂNI : Joc
se impun in conti­
Desigur,
Perfecţionări în sistemul de telecomunicaţii multă competenţă şl conştiinciozitate piesele necesare din toate obiectivele stabilite. forţe pu­ nuare eforturi conjugate, mun­ iembrie); B
—
Am
concentrat
cadrul atelierului de autobuze. Foto : VIRG1L ONOIU (Steaua roşi
Pe traseul Deva — Il-ia — laţiei judeţului nostru cu ternice Ia toate punctele de lu­ că bine organizată, ordine şi ZA : Cînl
pentru
ac­
avansarea
Lugoj se lucrează la poza­ prestaţii telefonice cu ora­ cru de Ia preparaţiile Petrila, disciplină stadii fizice la toate (Minerul); C
Livczeni şi Coroicşti — subli­
tualelor
rea unui nou cablu telefo­ şele Arad, Timişoara şi Re- Să fie urgentate stropirile în livezi ! nia tovarăşul Teodor Balaş, obiectivele, accelerarea ritmuri­ ncle sălb: .
Gentleman
nic. Noua lucrare va per­ şiţa. O lucrare asemănătoa­ Din 1 500 000 pomi care tre­ pitul al doilea la 10 000 pomi. secretarul comitetului de partid lor de lucru zilnice de pe şan­ GEOAGIU-E
Tot
mite sporirea cu 1 920 a re, destinată să sporească buie stropiţi in primul semes­ Pentru a asigura o recoltă bo­ de la I.C.M.M. Petroşani. Rit­ tiere. Numai in acest fel, con­ unchiul seriil
este
gată
de
fructe,
necesar
murile de lucru au crescut, a-
niştit,
acestui
an,
numărului circuitelor tele­ capacitatea instalaţiilor şi tru al aplicat tratamente pînă la acum ca lucrarea respectivă să fie provizionarca cu materiale este structorii de Ia I.C.M.M. Petro­ cultură); )
şani vor fi un sprijin real şi
s-au
mai
fonice actuale pe această să îmbunătăţească audiţia puţin de 400 000. Cu rezultate intensificată in toate livezile, mai bună, intr-un cuvînt sîn- efectiv al minerilor. nu te voi p
direcţie şi, în consecinţă, o se execută şi pe traseul bune se prezintă C.A.P. Ha­ astfel incit să se recupereze tem mai bine pregătiţi în a- BRAZI : Ci
mai bună servire a popu- Deva — Ilia — Săvîrşin. ţeg, unde s-a efectuat şi stro­ întîrzierile existente în unele ccst an. G. IGNAT CALAN : V
unităţi.
Intr-adevăr, noul an dc mun­
lor (Casa de
şl-fraţii săi.
— Ştim că în cel de-al ceea ce garantează realiza­ Iunie) ; SIM
(Mure
pelor
3-lea an al cincinalului ac­ ANCHETA In ce direcţii acţionaţi pentru rea exemplară a planului chetatorul c
tual, Ia metal, adică Ia la . extracţia de minereu mina);
plumb în concentrate, mi­ NOASTRĂ îndeplinirea ritmică a planului ? complex. Pe de altă parte crezi
(Mu-
nerii de la Muncel au rea­ aş' vrea să arăt că ne în­
lizat 100,18 la sulă, iar la cadrăm şi în consumurile
zinc în concentrate cei de materiale, înregistrăm chiar
la Troiţa au obţinut 103,81 Creşterea productivităţii muncii în subteran, mai economii la consumul dc I*.
la sută. Alţi indicatori au energie electrică, cherestea
rămas însă nerealizaţi. Fi- răşinoasă, explozivi, capse RczultatcU
Teşte, la originea acestor buna organizare a producţiei, întărirea disciplinei electrice, capete detaşabile februarie 19
neîmpliniri există nişte şi altele. Extr. I : 2,
Extr. a II-
cauze... Deva, dar nu ni se aduc. trimestre. Cu precădere Ea mina Muncel şi 23, 25.
Apoi, deşi există o tendin­ Convorbire cu tovarăşul ing. TIBERIU CORINDA acţionăm pentru creşterea Troiţa există aşadar o at­ Fond tola
— Am avut şi avem ţă de scădere, absenţele şef secţie coordonator, mina Muncel productivităţii muncii în 1 108 505 lei,
greutăţi de ordin natural. nemotivate de la lucru, în­ subteran, mai buna orga­ mosferă de muncă angaja­ la categoria
Zăcămîntul este puternic tă, responsabilă, cei peste
tectonizat, ceea ce duce la voirile, foile de boală au rămas cu pianul nereali­ exemplar datoria in subte­ nizare a lucrului, aprovi­ 230 de mineri comunişti
o exploatare mai anevoioa­ fost încă numeroase. zat, cauza principală fiind ran şi, pe această bază, de zionarea ritmică a abata­ fiind mereu în fruntea în­ VREI
să şi deci la luarea unor — în apropierea minei transportul neritmic, atît cu a realiza câştiguri tot mai - jelor cu toate cele necesa­ trecerii socialiste. Este locul
fazelor
măsuri deosebite în subte­ am văzut un adevărat deal materiale trebuitoare în bune. La începutul lunii re, îmbunătăţirea exploatare, să notăm aici numele cîtor- Timpul p
tehnologice
de
ran. Acestei cauze obiecti­ de minereu complex extras. subteran, cît şi a minereu­ ianuarie, am făcut revizii a asistenţei tehnice pe cele va dintre cei mai destoi­ 15 februarie
Locul Iui n-ar fi Ia uzina
şi reparaţii la toate utila­
ve i se alătui’ă. altele pe de preparare ? lui extras. Mai rău, pen­ jele, maşinile şi instalaţi­ patru schimburi de lucru. nici : Costică Dragomir, Iu- men(lne în
Ioan
Băneasă,
liu
Pădu­
iţcest
tru
conducerea
an,
cu cerul m<
oare n-am putut să Ie re­ — Pentru ca minerii de rarii, ârigore Bîrgău, Vor cădea
zolvăm oricît ne-arn zbă­ >— Aveţi dreptate. Ne LT.A. Deva nici n-a ?rut ile -din subteran. Mineri, ales sub Xo
confruntăm cu mari greu­ să contracteze transportul lucrători de la întreţinere la Muncel să-şi îndepli­ Gheorghe Irimia, Tedeschi Vîntul va su
tut noi. Aprovizionarea tăţi privind transportul pe întregii cantităţi de mi­ au venit din proprie iniţia­ nească ritmic şi constant Orlando, Gheorghe Şobea intensificări
locurilor de muncă — mai tare-1 efectuează maşinile nereu pe care-1 vor extrage tivă la lucru în zilele de sarcinile se cere să aibă şi — de la mina Muncel, fra­ sudul Bana'
ou seamă cu lemn de mi- I.T.A. Deva. Peste 22 000 minerii noştri... repaus, au pus la punct linie dc front asigurată. ţii Mihai şi Petru Tai, Ion nord-vest. S
pă, plase de sîrmă, piese tone de minereu scos din — Cum au început mi- maşinile cu care muncesc Este un indicator la Ion, Mihai Costca — de la fl cuprinsă :
de
noaptea,
dc schimb pentru maşinile subteran aşteaptă să fie .nerii de Ia Muncel noul an în subteran. Cu toţii ne care stăm bine. Ne-am de­ mina Troiţa, mulţi alţii- 3 şi 8 gradi
de încărcat etc. — s-a <ies- cunoaştem bine sarcinile a- păşit planul la construc- Toţi acţionează sub deviza Local se vi
transportat la uzina de de muncă 1979 ? Pentru 10
făşurat neritmic, ¿etermi- preparare din Deva. Dacă — Sarcinile sporite ale nuale.’ Ele au fost dezbă­ ţii-montaj în regie proprie, mobilizatoare de a recupe­ Vreme ume
m
nînd stagnări în abataje. ar fi fost transportat, con­ celui de-al patrulea an din tute în adunările generale iar la puneri în funcţiune ra rămânerile în urmă şi temporar pre
semnala
Subliniez c-ă asemenea ma­ form contractului încheiat cincinalul actual au fost de partid, în adunările oa­ a mijloacelor fixe avem a-şi face exemplar datoria rare sub fo
teriale sînt din abundenţă cu I.TiA. Deva, ne-am fi atacate bine, cu hotărîrea menilor muncii, au fost realizări duble faţă de pla­ în fiecare zi de muncă ! Temperatura
în baza de aprovizionare îndeplinit planul la toţi fermă, atît de caracteristi­ defalcate pe formaţii de nul stabilit. Aşadar, este Anchetă realizată de o uşoară se
a Centralei minereurilor indicatorii! Aşa însă am că minerilor, de a-.şi face lucru, zile, decade, luni, asigurat front de lucru, GH. I. NEGREA