Page 52 - Drumul_socialismului_1979_02

rag. DRUMUL SOCIALISMULUI NR. (

AUTOCONDUCEREA MUNCITOREASCĂ ÎN ACŢIUNE
= TV

Colectivul şantierului este Critici,exigenţe, propuneri constructive,angajamente mobilizatoare
9,00 Tel.
10.00 Tel.
hotărî! să redevină fruntaş nomico-financiar al întreprin­ ADUNAREA GENERALĂ A OAMENILOR MUNCII te fă'ce faţă sarcinilor care 11,50 Teii
In anul 1978 bilanţul eco-
devin tot mai mari şi mai
12.00 Inel
derii miniere Lonea s-a în­ grele în ceea ce priveşte re­ lui.
cheiat cu un sold negativ. DE LA ÎNTREPRINDEREA MINIERA LONEA paraţiile, întreţinerea, demon­ 17.00 Tel«
Mina a rămas în restanţă cu tările şi montările. Pe de al­ 17.05 Emi
mai
adunarea generală a oamenilor muncii o însemnată cantitate de căr­ listă“ ; aprovizionarea cores­ schimburi întregi, dar nu am tă parte, nu toţi electrolăcă- 19.00 Rez
bune. La lucrările de pregă­ punzătoare a locului de mun­ primit nici un vagonet. Acti­ tuşii au o pregătire profesio­ 19.05 La
DE LA ŞANTIERUL NR. 1 AL T.C.H. — DEVA tire s-a înregistrat o rămî- că, organizarea bună a pro­ vitatea minei depinde în nală corespunzătoare nivelu­ 19,20 1001
nere în urmă de cîteva sute ducţiei şi muncii la front şi foarte mare măsură de îmbu­ lui dotaţiei tehnice actuale şi 19,30 Tcl<
de metri liniari, productivi­ folosirea deplină a timpului nătăţirea transportului subte­ nu li se asigură minimul ne­ 20.00 1979
acti
Spre deosebire de anii tre­ a contribuit şi nefolosirea la tatea muncii fizice realizate de lucru şi a utilajelor. Esen­ ran, dar acesta se mişcă greu. cesar de piese de schimb. O 20.05 Rcp
cuţi, cind Şantierul nr. 1 con­ maximum a timpului de lu­ a fost mai mică decît cea ţială este asigurarea condiţii­ Cred că trebuie' ajutat mai seamă de greutăţi ne sînt Aur
strucţii al T.C.H. — Deva se cru — spuneau inginerul Va- planificată, iar preţul de cost lor de aprovizionare necesare substanţial să pornească din cauzate de sectorul de trans­ 20,25 Filn
situa detaşat în fruntea ce­ sile Malincenco, directorul pe tona de cărbune a fost cu ca să se poată munci din loc. port care hu asigură operativ «Ie
tv.
lorlalte şantiere din cadrul Trustului judeţean de con­ cîţiva lei mai mare. plin, pentru că atunci cind Asupra acestei probleme a scoaterea la suprafaţă a uti­ «lior
trustului, anul 1978 a fost strucţii, dulgherul Cornel Adunarea generală a oame­ au ce le trebuie ca să poată insistat în cuvîntul său şi lajelor care necesită reparaţii 21,55 Mcr
încheiat de către colectivul Cioara şi alţi participanţi la nilor muncii — forul suprem munci, minerii depun toată minerul Gheorghe Poenaru, şi introducerea în mină a ce­ 22,15 Tele
acestei unităţi cu rezultate dezbateri. al autoconducerii şi autoges- străduinţa pentru îndeplini­ şef de brigadă în sectorul II : lor reparate.
mult sub posibilităţile exis­ Au fost înregistrate neajun­ tiunii muncitoreşti — a dez­ rea sarcinilor de plan. Bri­ — Am avut „timpi morţi“, Numeroase neajunsuri au
tente. Faţă de plan, şantie­ suri in ceea ce priveşte ma­ bătut cu multă răspundere, gada noastră reuşeşte să rea­ am stat ore întregi în aba­ fost evidenţiate şi de alţi
rul a realizat doar 55 la sută nipularea materialelor, folo­ competenţă şi exigenţă nea­ lizeze ritmic sarcinile de plan taj, cind din lipsă de piese vorbitori printre care tovară­
din apartamentele proprieta­ sirea utilajelor şi mai ales în junsurile şi deficienţele care tocmai datorită faptului că i de schimb, cind din lipsă de şii fosil Klamba, miner şef
te de stat, 68 la sută din a- ceea ce priveşte lipsa unor au dus la această situaţie se creează şi îşi creează con­ materiale, cind din lipsă de de brigadă din sectorul IV,
partamerrtele proprietate per­ agregate grele — subliniau „care ar fi putut să nu fie“ — diţii pentru folosirea comple­ vagonete goale... Cer condu­ Aron Vasiu, maistru minier
sonală şi nici măcar un loc instalatorul Gheorghe Vîzdoa- . cum s-a exprimat unul din tă ia fronturile de lucru a cerii sectorului, conducerii în­ în sectorul V, Eugen Slănes- 11UCUR
în grădiniţe. Rămîneri în ur­ ga, zidarul Dumitru Ghilase, i vorbitori — şi a venit cu nu­ ceior 6 ore din program. treprinderii, să pună capăt cu, şeful biroului programare tlioprogra
mă s-au înregistrat şi la alte fierarul betonist loan Preg, meroase soluţii constructive In aceeaşi ordine de idei, acestei stări de lucruri. a producţiei, Petru Cenuşă, Ratliojun
obiective social-culturale. tehnicianul Alexandru Marcu, menite să aducă întreaga ac­ eritîcînd 0 seamă de neajun­ Funcţioharea dotaţiei tehni­ şeful sectorului VII, Vaier presei; 8
' Cauzele unei asemenea instalatorul Petru Bucovicea- tivitate cconomico-financiară suri, minerul şef de brigadă ce, care — ca şi la alte în­ Săceanu, şeful sectorului II, «iiilor; 9,1
9,03 Răsp
stări de fapte au fost rele­ nu şi alţi participanţi la a- a minei la linia de plutire. Dumitru Costinaş, din secto­ treprinderi miniere din Valea Andrei Loy, şeful scctoi-ului lor; 10,00
vate cu responsabilitate co­ dunarea generală. Prin cuvîntul lor judecat, ex­ rul VI, punea întrebarea : .Jiului — în ultimul timp s-a III, Ghiţă Popescu, maistru 10,05 Atls
munistă de către oamenii Subliniind sarcinile pe a- ponenţii autorizaţi ai colecti­ — De ce nu asigură condu­ dezvoltat puternic, a consti­ miner principal, sectorul I. •¡Ştiinţa şi
muncii prezenţi la această a- cest an, cind şantierul va vului de muncă, frămîntaţi cerea sectorului nostru con­ tuit de asemenea la mina Toţi vorbitorii s-au angajat mente Io
dunare. Ei n-au trecut insă trebui să realizeze 375 apar­ de soarta producţiei de căr­ diţii pentru desfăşurarea în Lonea obiectul unei dezbateri să pună serios umărul ia în­ triu şi Vi
Buletin ti
cu vederea nici unele reali­ tamente la fondul de sfat, j bune, de activitatea finan­ bune condiţiuni a lucrului ? exigente. lăturarea lor, să ridice ia un premieră
zări, unele aspecte pozitive 980 apartamente fond pro- 1 ciară a minei, au adus în a- Din 'cele 6 ore ale progra­ — Colectivul electromeca­ nivel calitativ superior întrea­ Buletin c
din activitatea colectivului pridtate personală, 54 aparta­ dunăre experienţa şi voinţa mului lucrăm doar patru ore nic este pătruns de dorinţa ga activitate ă minei. comoara
şantierului, care — aşa cum mente pentru terţi, benefi­ celor din abataje, de la lu­ la front, restul de 2 ore le de a munci mai bine, pentru ...Critici exigente, propuneri ’ V Rep.
subliniam — pînă nu de mult ciari, o Şcoală cu Î6 clase, crările de înaintare, din acti­ pierdem umblîrid pe galerii a veni in sprijinul minerilor, realiste, izvorîte din 5 nălbi v* «lin
stătea cu fruntea sus cind laboratorul de cercetări şi vitatea de transport şi între­ după vagonete goale şi mate­ dar fiind incomplet — arăta conştiinţă muncitorească a t. ¡13,
se vorbea de realizări. proiectări miniere, atelierele ţinere, demdnstrînd că situa­ riale. Au fost cazuri cind am Tudor Constantin, şef de minerilor, din dorinţa lor de a 13.00 Sti
Radi'- 'irn
Dar, care altele puteau fi Grupului şcolar de construc­ ţia minei poate şi trebuie să pierdut şi cîte 6 ore, adică echipă electricieni — nu poa- învinge. Lucru confirmat de nr acon
realizările noastre dacă în ţii şi alte obiective, cei ca­ fie grabnic redresată, că anul Rezultatele din ce în ce mai ritn.,i —
activitatea sa, cea mai slabă re au luat cuvîntul — munci­ acesta, printr-o muncă bine bune Obţinute la această mi­ 18.00 Orei
din istoria şantierului au tori, tehnicieni, ingineri, s-au organizată şi pătrunsă de e- t)IN angajamentele colectivului i.m. lonea nă de la începutul anului. lerprcţi a
existat anul trecut atîtea de­ angajat să nu precupeţească lan mineresc, este posibilă nu PE ANUL 1979 : La Lonea, zilele în care nu Iar : Mar
O depăşirea ¡planului producţiei fizice cu 5 000 tone cărbune,
mil.ru Sor
ficienţe, sc releva în darea nici un efort pentru elimina­ numai îndeplinirea planului, a producţiei nete valorice cu 200 000 lei şi a producţiei indus­ şe realizează planul produc­ eu adresi
de seamă şi în cuvîntul maiş­ rea lipsurilor ce s-au mani­ ci şi realizarea unei produc­ triale cti peste 2 milioane lei ; ţiei de cărbune 'pe mină au sonore ;
trilor Arghir Iacob, Şimon festat anul trecut în activi­ ţii suplimentare de cărbune. • depăşirea pianului la lucrări de deschideri şi pregătiri d'evenit din ce în Ce fhai oră ; 23
Ladislau sau al tehnicianului tatea şantierului, pentru rea­ — Ţt'ei factori sîht hotărî- cu po metri liniari ; rare. Din 7 pînă ia 11 februa­ muzical r
loan Stoian, secretarul comi­ lizarea exemplară a sarcini­ tori pentru îhdeplinirca nor­ • depăşirea productivităţii muncii planificate cu 1 Ia suţă ;
tetului de partid pe şan­ lor ce revin unităţii in acest melor de lucru şi planului de • reducerea consumurilor de materiale şi energie eu ¿00 rie 1979, patru zile lucrătoare TIMIŞO
tier ? Pe lingă necazurile ce an. producţie de către toate bri­ metri cubl lemn de mină şi cherestea şi 250 000 k\Vh energic Consecutiv haina a depăşit litatca rai
azi ; 18,1!
au existat în legătură eu a- Adunarea gcn’erală a hotă- găzile — spunea, în cuvîntul electrică ; planul zilnic la producţia de de Ion V
•
in acest an se va extrage cu complexe de susţinere
sigurarea din timp a proiec­ rît să se acţioneze astfel in­ său, cunoscutul miner Ion mecanizată peste o treime din totalul producţiei de cărbune cărbune, ceea ce înseamnă că voarc fer
telor. documentaţiilor de e- cit : să /te asigurată -punerea Cojocaru din sectorul IH, au­ şi şe va extinde încărcarea mecanică in galerii la peste 85 se poate şi mai mult. dc folclor
torul iniţiativei „Brigadă de
xccuţie şi amplasărilor, anul in funcţiune cu 15 zile înain­ la sută din lucrări. ginea ta
trecut, datorită unei munci te de termenul'planificat a 60 producţie şi educaţie socia- B. ILiESCU Sn jude
politice insuficient de susţi­ apartamente ; realizarea cu 18,40 Ciuli
trclc ciuli
nut desfăşurată, s-au făcut 15 zile înainte de termen a Timişoara
simţite o seamă de abateri lucrărilor la Institutul de Va produce aglomeratorul 19.00 Revi
de la disciplina muncii : şefii cercetări şi proiectări minie­ politică :
de Ioturi, de birouri şi maiş­ re ; sporirea cu 0,2 la sută tră depini
trii nu au acţionat unitar şi a producţiei nete ; realizarea la termenul stabilit? căruia“ —
cu toată răspunderea pentru unei calităţi ireproşabile la tâ la Lug
muncitorii
coordonarea activităţii de ca­ lucrările de construcţii; rea­ (Urmare din pag. 1) lovim, greutăţi pe oare be­ cîntecc ;
ro răspundeau ; s-au .înregis­ lizarea unei economii de 10 muzicală.
trat numeroase absente ne- tone oţel beton, 35 mc mate­ neficiarul este dator să le
motivălc, recordul deţiriindu-1 rial lemnos, 300 kg vopsea, şarje ăl aglomeratorului. înlăture, liste cu semnălu-
muncitori ca Petru Leah, A- 10 000 buc. cărămidă plină, Din septembrie 1978 cerem tură de luare la cunoştin­
lexaridru Lakato.ş, Nicolae Ti- 120 ml ţevi diferite etc. Este de la beneficiar elemente­ ţă, cu obligaţii de rezolva­
neanu. Mircea Ghcorghiţă, un angajament pe care co­ le de legătură şi nu le pri­ re, dar la care n-ani pri­
loan Fedeş, Roman Bec, Mi- lectivul şantierului 1 con­ mim — sublinia subingi- mit nici un fel de răspuns.
hai Pislaru şi alţii. Prin e- strucţii Deva al T.C.H. îi va rierul Gheorghe Băieşu. Nici diriginţii de şantier
liminarea acestor absenţe realiza cu siguranţă, în do­
s-ar fi obţinut un ihSemhat rinţa de a redeveni pe un loc TOT CONSTRUCTORII nu vin zilnic pe aici. (Sub- DEVA :
spor de producţie. fruntaş în întrecerea socialis­ (reprezentanţii beneficia­ inginer Ârpatl Furca, loc­ tria); Heva
NEDOARA
La nerealizarea sarcinilor tă. rului nu se aflau pe şan­ ţiitorul şefului do lot). fotbal (FU
do plan aferente anului 1978 V. PÂTAN din strada
tier) : ☆ ta); Pcntr
,
Ne'găsihd reprezentanţii Iunie 197 9 ’— termen de I-Il (Cons
1 beneficiarului . pe şantier punere în funcţiune a a- TROŞANI: (U
oameni
Hotărîţi
s-o
glomeratorului.
Universitatea politică am consemnat cîteva pă­ culoarea ft
reri ale constructorilor facă, după cum am văzut, brie); Ave
despre sprijinul pe care îl sînt proiectanţii şi merito­ I-lood (R
PENI ; Ini
şi de conducere dă impulsionării lucrărilor rii. Beneficiarul — I. V. şilor (Cui
conducerea I.V. Călan : Călan — nu-i prea pe fa­ (Muncitore:
— Cînd construiam la ză, iar LT.A. Deva, auto­ Din nou îi
loresc) ; L
A n u n ţ ă : ^ alţi beneficiari erau tot baza Hunedoara, provoacă împreună (
timpul pe capul nostru. zi de zi necazuri construc­ LA : Princ
Cursurile universităţii sînt programate pentru luni, \ „Aia nu-i bine, asta face- torilor navetişti de la Hu­ (Muncitorci
Albul Bim,
19 februarie a.c. (anul I), marţi, 20 februarie (anul ţ ţi-o aşa...“. Actualul bene­ nedoara. (în ziua raidului, seriile l-II
II) şi miercuri, 21 februarie (anul III). Dezbaterile l ficiar nu prea calcă prin autobuzele soseau la ora ricani: r
(7 Noiemb-
se vor desfăşura în sălile Cabinetului judeţean pen- i şantier. (Andrbi Peleanu). 8, cind, de fapt, lucrul tre­ sarul dii
— Eu merg adeseori pe buia început la 7,30). şie):
tru activitatea ideologică şi politico-educativă şi vor ? capul lor, în loc să vină Bătălia numărătorii in­ Săi'
începe la orele 17,00. ^1 ei aici, în şantier. Pînă la verse a punerii în funcţiu­ mui
I.P.L. DEVA, SECŢIA MOBILĂ HAŢEG. TÎmpIarii me­ GIU-0.
canici loan Prejbăn şi loan Munteailu sînt comunişti care urmă tovarăşii care se o- ne a aglomeratorului a în­ de cultu....
depăşesc lunar sarcinile de plan cu 10—12 la sută. cupă cu investiţiile de la ceput. Va continua pe par­ — seriile 1
BRAZI : Ci
beneficiar mi-au interzis cursul a cinci luni sau CALAN : 2
să mai calc în biroul lor. chiar mai puţin. Cu con­ sa de cui
fraţii săi -
Pe agenda de lucru a mecanizatorilor Fie ! Eu însă nu le inter­ diţia ca proiectanţi, con­ Iunie); SIM
zic
structori, beneficiar să de­
în
şantier.
calce
să
cun
proape
(Gheorghe Băieşu). vină o singură forţă în fi­ ILIA: Un (
TEI
mina);
ridicarea fertilităţii ogoarelor — Le-am prezentat liste nalizarea însemnatului o- turi sub cl
cu greutăţile de care ne bicctiv... nerul); G
crezi că nu
Deşi timpul mai puţin cooperativa agricolă din acţionează, în prezent, cu citoresc).
favorabil din ultimele zile Veţel, pe ogoarele căreia 14 tractoare şi remorci pe tone îngrăşăminte natura­ Analiză comună privind îmbunătăţirea
le, iar la C.A.P. Batiz şi
a influenţat negativ rit­ au fost transportate 1600 ogoarele cooperatorilor din Valea Sîngiorgiului, Gîn- indicelui de morbiditate, reducerea
mul acţiunilor de fertili­ tone gunoi de grajd şi de­ Deva şi Hărău, unde se ţaga şi Streisîngiorgiu s-au îmbolnăvirilor profesionale
zare a ogoarelor, mecani­ jecţii de la fermele între­ transportă dejecţii de pa­ transportat cîte 400—500 VRE
zatorii se preocupă cu răs­ prinderii de stat „Avico­ săre. Intre mecanizatorii Ieri, la Deva a avut loc o muncă, reliefind în acelaşi
pundere de înfăptuirea la“ Mintia. Tot în ultima cu o contribuţie meritorie tone gunoi de grajd. De şedinţă comună de analiză a timp căile de urmat pentru
incapacitate
înlăturarea lor.
morbidităţii
cu
sarcinilor stabilite de ¡Ple­ perioadă, la cooperativele la realizările înregistrate asemenea, pe 420 ha s-au temporară de muncă, a acci­ S-a subliniat necesitatea Timpul i
nara C.C. al P.C.R. din 1 agricole din Deva, Hărău, pînă acum îi amintim pe aplicat suplimentar la îngră­ dentelor de muncă şi a îm­ controlului şi autocontrolului 16 februarie
cultu­
chimice
căldu
şăminte
ncral
februarie a.c., care a în­ Leşnic şi Cristur au fost Petru Gavrilă, Ion Hulban, rile însămînţate în toam­ bolnăvirilor profesionale pe în vederea îndeplinirii pro­ cu cerul n
credinţat staţiunilor de duse în cîmp îngrăşămin­ Ion Pescar, Avram Brati- anul 1978. gramelor de măsuri menite Vor cădea
cale sub f.
mecanizarea agriculturii te naturale pentru fertili­ na, Ion Savu, Alexandru nă. Directorul S.M.A., ing. La şedinţa de analiză a să îmbunătăţească simţitor şi lapovlţă.
rolul de principali organi­ zarea a cîte 10—40 hecta­ Bob, Aurel Cătălina, Lu­ loan Cotuţiu, a ţinut să-i •participat tovarăşul Ilie Cişu, starea de sănătate a popu­ moderat, cu
laţiei judeţului în general, a
zatori şi răspunzători ai re destinate cultivării le­ dovic Buştea şi alţii. evidenţieze pe mecaniza­ adjunct al ministrului mun­ forţei de mtincă productive 40—00 km/o
cii.
Temperaturi
producţiei agricole. Hotă- gumelor, cartofilor sau torii Ion Ghiorghioni, V. în mod deosebit, precum şi noaptea înt:
Cadre cu funcţii de răspun­
¡rîţi ferm să materializeze sfeclei de zahăr. Deoarece In privinţa fertilizării, Munteanu, Valerică Şchio- dere din Consiliul judeţean în privinţa respectării întoc­ grade, iar s
exemplar obiectivele cu starea terenului nu per­ merită evidenţiate şi rea­ pu, Stelian Măgurean, Pe­ al sindicatelor, Direcţia sani­ mai a normativelor de pro­ grade. Ceai
neaţa.
care sînt confruntaţi în a- mite peste tot intrarea lizările mecanizatorilor de tru Tomotaş — cîţiva din­ tară judeţeană, Inspectoratul tecţia muncii în toate ramu­ Pentru 17
cest an, mecanizatorii de tractoarelor, gunoiul se la S.M.A. Călan, unde se tre cei care îşi aduc o con­ de stat teritorial pentru pro­ rile de activitate. dezbaterilor Vremea se
încheierea
In
la S.M.A. Deva, paralel cu depozitează la marginea acţionează zilnic cu două tribuţie decisivă la ridica­ tecţia muncii -şi Direcţia ju­ şedinţei de analiză a vorbit Cerul va fi
preocuparea de a finaliza tarlalelor, urmînd ca de formaţii specializate, care rea fertilităţii ogoarelor. deţeană pentru probleme de tovarăşul Ilie Cişu. şi vor căd
locale sub i
grabnic reparaţiile la toate aici să fie împrăştiat. Di­ folosesc 21 de tractoare cu In aceste zile, centrul de muncă şi ocrotiri sociale au A fost adoptat un program lapoviţă şi
tractoarele şi maşinile a- rectorul S.M.A., ing. Liviu remorci. Pînă acum, au greutate al acţiunii de fer­ dezbătut cu competentă şi de măsuri menite să conducă La munte,
gricole, lucrează cu bune Gîrbea, ne-a relatat că fost transportate peste tilizare s-a mutat la C.A.P. răspundere cauzele care au la îmbunătăţirea indicelui de cu cerul nc
ninsori
tem
rezultate la ridicarea fer­ cele două formaţii de me­ 6 700 tone gunoi de grajd. Boşorod. générât anul trecut un anu­ morbiditate eu iricapacitate va prezenta
temporară de muncă, a acci­
mit număr de accidente şi
tilităţii ogoarelor. In frun­ canizatori constituite pen­ La C.A.P. Nădăştia de Sus îmbolnăviri profesionale cu dentelor de muncă şi îmbol­ 50—70 krn/ot
tea acestei acţiuni se află tru fertilizarea terenului au fost duse în cîmp 1500 N. TiRCOB incapacitate temporară de năvirilor profesionale.