Page 53 - Drumul_socialismului_1979_02
P. 53
& VINERI, 16 FEBRUARIE 1979 :n . I
s
Acţiuni ale maselor populare hunedorene sub CONTROLUL OAMENILOR MUNCI!________ -
ZIUNE PARTICIPANT ACTIV LA PERFECŢIONAREA
Impulsul eroicelor lupte ale ceferiştilor ORGANIZĂRII VIEŢII SOCIALE
leca
programu- şi petroliştilor din ianuarie - februarie 1933 Constatări pozitive,
î limba ger- Eroicele lupte ale munci fuzat să primească salariul zona Bradului, cei din Marea mişcare de soli dar si observaţii critice
tragerii loto torilor ceferişti şi petrolişti redus pînă nu s-a revenit Ghelari, precum şi munci daritate a maselor hunedo
din ianuarie — februarie asupra acestei măsuri, a- torii de la Uzinele metalur rene cu luptele din ianua * i
1933 se înscriu în istoria meninţînd conducerea gării gice din Hunedoara. rie — februarie 1933, pu După cum se ştie, contro rea populaţiei — un alt o-
v
partidului şi poporului nos şi a atelierelor eu declara De asemenea, desele re ternica influenţă pe care
orităţi ale lul oamenilor muncii are un biectiv al controlului oameni
economice tru ca una din cele mai rea grevei. Printre ceferiş fuzuri ale ţărănimii hune acestea au avut-o pretu rol însemnat în bunul mers lor muncii. în acelaşi timp
ie scriitor : grandioase bătălii de clasă tii din Simeria au fost răs- dorene de a se supune au tindeni, s-au datorat în- al activităţii în domeniul a- am consemnat şi numeroase
u riuririi politice şi a forţei provizionării populaţiei, pres abateri de la etica lucrăto
ic : „Floare purtate de proletariatul pîndite manifeste ale parti torităţilor burghezo-moşie- tărilor de servicii şi ailor rului comercial. La magazi
— premieră român. dului comunist, care de reşti erau o urmare a in organizatorice a Partidului
cţic a stu- mascaţi politica de fasci fluenţei luptelor ceferişti Comunist Român, care, sectoare ale vieţii economico- nele Ulpia, Electrotehnica,
îexicane Organizate şi conduse de zare a ţării şi în care se lor şi petroliştilor din fe deşi aflat în adîneă ilega soeiale. Tocmai de aceea e- Autoservirea din Micro 15, nu
culturale către Partidul Comunist chipelo ce activează sub e- toţi lucrătorii participă la
Român, luptele muncitori arăta că cea mai eficace bruarie 1933. Semnificativ litate, acţiona pretutindeni, gida Frontului Unităţii So actul vinzării, fapt cc presu
mii din 1933 au ridicat pe cale pentru apărarea inte în acest sens este un ra ridicîhd masele la luptă. cialiste sînt' chemate să des pune măsuri din partea con
o treaptă mai înaltă tra reselor muncitorimii este port al preturii Avram Privite în perspectiva is făşoare o muncă permanentă ducătorilor de unităţi, n în
diţiile revoluţionare ale organizarea lor pe princi lancu în care se ară torică, luptele din ianuarie şi eficientă care să se reflec treprinderilor comerciale pen
te în perfecţionarea continuă
clasei muncitoare. De la piul luptei de clasă. Mani ta prefectului judeţului — februarie 1933 sînt pre tru deplina implicare a în
WfflHWBHI marea grevă din Lupcni, festele cereau ceferiştilor Hunedoara că : „în ultimul mergătoare marilor bătălii a activităţii unităţilor pe ca tregului personal din maga
re le controlează.
din august 1929, cînd miile simerieni să lupte împotri timp s-a observat agita revoluţionare care au con Echipele pe care le condu zine în activitatea dc aprovi
[ : 6,00 Ka- de muncitori mineri au va reducerilor de salarii, ţiuni la sate. Ele ameninţă dus clasa muncitoare din cem au în sarcina lor con zionare şi servire a popu
imincţii; 7,00 înfruntat gloanţele autori pentru reprimirea la lucru să se lăţească tot mai mult ţara noastră la victoria a- laţiei. Se remarcă, de aseme
8,00 Revista a celor concediaţi, împotri în rîndul populaţiei". în supra claselor exploatatoa trolarea unui mare număr de nea, existenţa unor abateri
ricrul melo- tăţi] or burghezo-moşiereş ti, re. Uriaşul potenţial revo magazine comerciale din mu — la unele unităţi ale C.L.F.,
tin de ştiri; la ridicarea revoluţionară va militarizării C.F.R.-ului. sus-numitul raport, preto nicipiul Deva şi putem afir
ascultători- Influenţa luptelor fero rul propunea să fie mărit luţionar al clasei noastre ma că ele îşi aduc contribu I.A.S. şi altele — în ce pri
in de ştiri ; a ceferiştilor şi petrolişti viarilor de la Griviţa a pă efectivul posturilor de muncitoare, al maselor ţia la buna desfăşurare a a- veşte afişarea preţurilor, res
orie ; 30,30 lor, pe culmea căreia se largi ale oamenilor muncii provizionării şi servirii popu pectarea acestora, ca şi în
; 10,45 MO- înalţă „Griviţa Roşie“ din truns, cum era firesc, şi în jandarmi de la comune, iar privinţa asigurării cu piese
\dina Dimi- 16 februarie 1933, este un rîndul minerilor din Va peste puţin timp anunţa s-a manifestat din plin în laţiei. Un obiectiv principal de schimb a atelierelor de
îicaru ; 11,00 lea Jiului. Situaţia grea a că starea de spirit este tot desfăşurarea insurecţiei na al controlului efectuat de noi
11,20 Avan- drum de neîntrerupte gre ţionale armate antifasciste este asigurarea unui fond de depanare a aparatelor de ra
•TV. ; 12,00 ve alb proletariatului, răz acestora, faptul că în zile mai agitată, ţăranii spu marfă bogat şi divers. în a- dio, televizoarelor şi altele,
; ; 12,05 Din vrătiri locale ale ţăranilor, le lui februarie 1933, pe nând că refuză să mai plă şi antmmperialiste din Au cest sens se poate spune că, ca şi în privinţa modului
ului nostru ; lingă cele 2 500 concedieri, tească impozitele către stat. gust 1944 şi a .revoluţiei in general, responsabilii do cum este asigurată securita
erpr <at ( ve : acţiuni de protest ale direcţiunea minelor ame în primele luni ale anului populare care i-a urmat în
c, f „ . â- învăţătorilor, pensionarilor, unităţi acordă multă atenţie tea unităţilor. Cei ce încarcă
la l la 3 ; f u neţ i o nar i lor, meşteş u ga r i - ninţa eu lăsarea pe dru 1933, notarul din comuna lupta dusă de poporul ro aprovizionării magazinelor pe şi descarcă alimentele nu au
:Iub ; 16,00 muri a încă 2 000 de oa Rîu Bărbat sc plîngea pre mân Pentru construirea so care le conduc. Comenzile se întotdeauna o ţinută igieni
lor, ale păturilor largi de
i, 7“ Coordo- meni, a produs mari ne fectului că „ţăranii sînt de cialismului. fac la timp, cuprind mărfu că şi suficientă grijă faţă
Poli- la oraşe şi sate. de marfa pe care o manipu
j. diseo ; mulţumiri. Astfel,, sub im o rezistenţă condamnabilă“. Continuînd cu cinste, în rile solicitate de populaţie, lează, ceea ce duce la degra
i , 20,00 Di Vestea asasinatului în presia eroicelor lupte de Lupta ţărănimii avea să noile condiţii istorice, glo iar în marea majoritate a Ca darea acesteia.
scului popu- masă de la atelierele Gri la Griviţa, în zilele ce au impulsioneze în prima ju rioasele ei tradiţii revolu zurilor cererile reţelei de
ciun şi Du- viţa a ridicat un uriaş val desfacere se onorează. în Evident, analizînd în mod
1.15 Semnale urmat acestora întrunirile mătate a anului 1.933 pu ţionare, eroica noastră cla general, dar nu întotdeauna, critic activitatea ce o desfă
1.15 Cadenţe dc solidaritate, care s-a minerilor de la Petroşani, nerea pc meleagurile hune să muncitoare îşi îndepli deoarece — cum am consta şurăm, sintem conştienţi de
O zi Intr-o exprimat în greve, demon Petrila, Vulcan, Lupcni, dorene a bazelor Frontului neşte cu succes misiunea
faptul că trebuie să ne îm
0 Non stop straţi], manifestaţii -de Lonea, An i ncasa au fost plugarilor, organizaţie de de forţă conducătoare a tat — unităţile de aprovizio bunătăţim munca, deoarece
nare nu trimit spre comerţul
stradă în oraşe şi Centre transformate în demonstra mocratică a ţărănimii, care noii societăţi. Intr-o unita cu amănuntul tot coca ce so în faţa controlului oameni
18,00 Actua- muncitoreşti, strîngerea a ţii de protest contra ex în întreaga ei activitate a te de nezdruncinat, sub licită acestea din care cauză lor muncii stau în viitor sar
,10 România zeci de mii de iscălituri de apar goluri în rafturi. De cini sporite. De aceea ne
zică uşoară ploatării capitaliste. urmat partidul comunist. conducerea Partidului Co pildă, se înregistrează în propunem să fim mai pre
u ; 18,30 Iz- protest, publicarea de -arti Mizeria în care se zbă- După cum se ştie, crearea munist Român, clasa mun
:, emisiune cole şi declaraţii în presă teau minerii din acest ma organizaţiei Frontului plu citoare, ţărănimea, intelec târzieri în aprovizionarea cu zenţi în magazine, in aşa fel
reş, pe mar în sprijinul muncitorimii piine şi lapte a unităţilor a- incit fiecare unitate să fie
tas folcloric ceferiste. re bazin carbonifer era o garilor a avut loc în îm tualitatea muncesc cu în jimentare, nu se respectă cu controlată cel puţin o dată pe
Hunedoara ; realitate crudă pe ca prejurările . legate de pre sufleţire, coneretizîndu-şi e- stricteţe graficele întocmite, lună şi să milităm pentru a
ti şi orches- . Ca urmare a muncii a- re nici rapoartele Ministe gătirea şi desfăşurarea ma for-turile în înfăptuirea mă astfel că produsele de panifi creşte eficienţa controlului.
C.F.R. din sidue desfăşurate de comu rului Muncii nu o mai pu rilor bătălii de clasă ale caţie şi cele iactalc ajung la
Caransebeş ; reţului program stabilit de unităţi, mai ales lunea, cu
noră social- nişti în rîndul ceferiştilor teau camufla. Intr-un ase proletariatului din ţara Congresul al XI-lea şi Con AUREL BOGDAN
starea noas- de la mişcare şi tracţiune menea raport, adresat la noastră, ale ceferiştilor şi ferinţa Naţională ale parti multă întârziere, ceea ce im i DAN 1 .IE
munca fie- din centrul feroviar Şi-mă 24 februarie 1933 de acest pune luarea unor măsuri ho-
iune realíza petroliştilor,-oare- au culmi dului, sarcinile trasate de tărite la furnizorii de piine responsabili ele echipe
lo,15 „Noi ria, aceştia âu fost puter minister Consiliului de Mi nat ou luptele eroice de la conducerea partidului în şi lapte. de control
»mâniei “ — nic antrenaţi în susţinerea niştri, descriindu-se situa Atelierele C.F.R. Griviţa frunte cu secretarul său al oamenilor muncii
Am constatat un real pro
-20,00 Viaţă luptei ceferiştilor din Ca ţia jalnică a minerilor, se din 15—16 februarie 1933. general, tovarăşul Nicolae gres şi in ce priveşte servi din Deva
pitală. La 17 februarie 1933, preciza că în orice moment Sul» influenţa luptelor de Ceauşescu, pentru edifica
după cum consemnează do la Petroşani, Aninoasa, Lu la Griviţa s-au desfăşurat rea societăţii socialiste .mul
cumentele, situaţia era aici pcni, ca şi în celelalte lo o serie de acţiuni ale mi tilateral dezvoltate şi îna Comunista Dorica Papuc, tic Ia unitatea nr. 80 chimicale
atît de încordată îneît în calităţi pot izbucni greve. cilor funcţionari, în special intarea României spre co a I.C.S.M.I. Hunedoara,, dă dovadă dc un notabil spirit co
orice moment putea iz Revendicări proprii de din partea învăţătorilor şi munism. mercial, constituind un exemplu dc disciplină şi servire ire
bucni greva. Muncitorii ce luptă au formulat în a- a profesorilor de pc aceste proşabilă. Foto: ION VLAD
ferişti din Simeria au re ceste zile şi minerii din meleaguri. Prof. ION FRĂŢILĂ
dorii (Pa-
Arta); HU-
'olul pentru
; Circiuma
niţkaia (Ar- In întîmpiiiarea Zile! feroviarilor
trie, seriile
irul); PE-
nenii rămîn SUCCESELE ZI RECORD nevră Anton Şerban, lăcătu
; Gustul şi şul Ioan Mirian, electricianul
i (7 Noicm- CONSTRUCTORILOR In cinstea ,,Zilei ceferişti Atila Szalai, şeful de echipă
e lui Robin DE MATERIAL RULANT lor“, colectivul uzinei nr. 7 •la reparat linii Petru Vizi-
iica); LU- — transporturi — din cadrul riu şi mulţi alţi colegi de-ai
rea proscri- Muncitorii, maiştrii, tehni Ô.S. Hunedoara a organizat noştri. (VASILE LAPtTŞAN,
; Orfana cienii şi inginerii dc la marţi, 13 februarie, o zi de uzina nr. 7 — C.S. Hune
VULCAN : I.M.M.U. Simeria au început muncă record, punind accent doara) .
mă (Munci- bine noul an dc miiiica şi pe încadrarea exigentă în
V: Din nou sînt în măsură să raporteze
■ui); PETRI- succese dc prestigiu. La pro graficele de circulaţie a tre CINSTIRE FRUNTAŞILOR
dominoului ducţia netă, procentul realiză nurilor, asigurarea secţiilor ÎN MUNCĂ
VNINOASA : rilor este dc 102,1 la sută, iar productive cu materia primă
lie neagră — la producţia marfă — 114,3 la necesară, expedierea ritmică
citoresc); U- sută. Cu depăşiri substanţiale a produselor. în această zi Comitetul sindical de secţie
:1c sălbatice se prezintă şi Ia indicatorii au fost expediate către bene tic la Complexul C.F.R. Deva,
«RAD: Cor- osii montate, vagoane de ficiarii combinatului Un vo preşedinte tovarăşul Ioan Pe-
"Steaua ro- marfă reparate, reparaţii ca lum sporit de produse, prin trica, a desemnat fruntaşii în
“ ’binele pitale la vagoanele pe două tre care 10 88î) tone laminate, muncă pe anul 1978. Printre
.tle- osii. întregul colectiv îşi adu 3 782 tone zgură granulată, coi mai destoinici ceferişti se
numără Mir cea Dăvîncă, Mi-
tOA- ce zilnic contribuţia la obţi 38D tone produse chimice, 738
„__ (Casa nerea acestor succese, din tone fontă cenuşie, timp în hai Ciubolaru, Petru Canija,
vŢEG: Star rîndurrle lui distingîndu-se care au fost reparate peste Miron Dobrei, Aurel Vulcu,
(Popular) ; plan şi două locomotive „Die Nicolae Pavel, Antonie Petruţ,
inile curate; prin hărnicie şi lucru de hu sel“ hidraulice şi două va Maria Sandu, Petru Şchiopu,
mortal (Ca- nă calitate Cornel Turdăşan, goane uzinale. Petru lVlanga, Emil Tarno-
; Roceo şi Miliai Crişan, Ion Chinei, Ion Vesehi. In faţa tovarăşilor dc
■iile I-II (îl Blaj, CoVnel Josăn, Ion Itusu, O contribuţie deosebită Ia muncă, cei distinşi cu insigne
V: O iată a- Vasile lonichcnte, IVIiron Henţ, aceste realizări au avut-o me şi diplome pentru merite
(Mureşul) ; Miliai Ştef, Miron Ungur, canicii Ion Şeulean, Eugen muncitoreşti s-au angajat să
:u idei (Lu- pentru a numi doar pe cîţiva Baboş, şeful de tură Con ridice Ia noi cote calitative
: Impuşeă- dintre cei mai destoinici. stantin Popescu, şeful de ma- întreaga lor activitate.
e lună (Mi-
ART: Să nu
exist (Mun-
DUMINICA, 18 FEBRUARIE 22,19 Telejurnal.
Săptămâna viitoare Ia televiziune
8,30 Gimnastica la domiciliu SIMBATA, 24 FEBRUARIE
8,40 Tot înainte !
d Agendă pionierească diourilor americane „Crizantema de aur“ 17.05 Teleşcoală 18,45 Căsuţa poştală Tv. 12.30 Telex
9,25 Şoimii patriei 22.30 Telejurnal 11.20 Tdlex 17.25 Curs de limbă germană 19.05 Film serial pentru copii: 12.35 Curs dc limbă spaniolă
© Cum vă place ? — invi <# Sport. 17.00 Telex 17.45 Tragerea pronoexpres „Sindbad marinarul“ 12,55 Curs de limbă franceză
taţie ia teatrul „Ţăndă 17,05 TelCşcoală 17,55 Atenţie la neatenţie 19.30 Telejurnal 13.15 Concert de prinz.
rică“ LUNI, 19 FEBRUARIE 17,25 Curs de limbă engleză 18.10 Şcoala contemporană 20.00 Incursiune in cotidian 14.15 Corespondenţii judeţeni
abil pentru 9,35 Film serial 'pentru co 17.45 România pitorească 18.30 Divertisment muzical 20.20 Ora tineretului transmit...
reme în ge- pii : „Cărţile junglei“ — 16.00 Telex ÎS,10 Din ţările socialiste 18.45 Telecronică pentru pio 21.20 Tcicrecital 14.35 Muzică populară
ă şi umedă, ultimul episod 16,05 Emisiune in limba ma 18.20 Lecţii Tv.- pentru lucră nieri 22,15 Telejurnal. 15.05 Stadion — magazin spor
mult noros. 10.00 Viaţa satului ghiară torii din agricultură 19.00 Festivalul naţional „Cin tiv in imagini
Dcipitaţii lo- 11.30 Pentru căminul dumnea 19j05 Poeţii cintă patria 18.45 Muzica în imagini tarca României“ VINERI, 23 FEBRUARIE 16.20 Agenda culturală
i de ploaie voastră... 19.20 1001 de seri 39.00 Tribuna Tv. 19,20 1001 de seri 16.50 clubul tineretului
tul va sufla 11,45 Bucuriile muzicii 19.20 1001 de seri 19.30 Telejurnal 9,00 Teleşcoală 17,40 Muzică şi publicitate
ensificări de 12.30 De strajă patriei 39.30 Telejurnal 19.30 Telejurnal 20.00 La ordinea Zilei in eco 10.00 Telecincmateca (reluare) 17.50 Instantanee
lin sud-vest. O Ofiţerul, o personalitate 20.00 Panoramic 20.00 Cum predăm ştafetă 7 nomie 12.00 Telex 18.00 Săptămina politică inter
fi cuprinsă 13.00 Telex 20.30 Roman foileton : „Putere 20.30 Interpreţi ai cintecului 20.10 Noi, femeile ! 17.00 Telex nă şi internaţională ;
rinus 1 şi 4 © Album duminical fără glorie“. Ultimul e- popular 20.30 Telecinemateca : Ciclul 17.05 Emisiune în liniba ger 18.20 Viaţa raţională
între 4 şi 9 13,05 Umor şi muzică pisod „Mari actori“. Cei de pc mană 18.30 Antologia filmului pentru
ocală dimi- 14.00 Desene animate 21.20 orizont tehnico-ştiinţific 20,50 Seară dc teatru: „Pic-nlc cairte. Producţie a stu 19.00 Rezultatele tragerii loto copii şi tineret : „Anii
14,25 Drumuri europene 21.50 Publicitate Jpe cimpui de luptă“ de diourilor americane 19.05 La volan — emisiune de aur ai comediei“
18 februarie: 16.40 Serbările zăpezii 21.55 Cadran mondial Femando Arrabal. Pre 22.30 Telejurnal. pentru conducătorii auto 19.30 Telejurnal
mieră pe ţară
17.40 Film serial : „Viaţa lui
răci treptat, Păganiiii“. Producţie a 22,15 Telejurnal. 2l,5u Document ar Tv. 19.20 1001 de seri 20.00 Teleenciclopcdia
mult noros 22,15 TelejUrnril. JOI, 22 FEBRUARIE 19.30 Telejurnal 20.30 Publicitate
precipitaţii televiziunii italiene MARŢI, 20 FEBRUARIE 20.00 Viitoare oraşe 20.35 Film serial „Mitiuiforii j
iă de ploaie, 18,"40 Micul ecritn pentru Cei MIERCURI, 21 FEBRUARIE 17.00 Telex 20.20 Film artistic : „Imposi de bani“. Episodul 5
mici
at ninsoare, 19.00 Telejurnal 9,00 Tcleşcoală 17.05 Teleşcoală bila poveste de dragos 21.20 De Ia o glumă la alta
eme umedă, 19,20 De ziua ceferiştilor 10.00 lloman-loileton : „Putere 9,00 Teleşcoală 17.25 Curs de limbă rusă te“. Premieră Tv. Pro 21.50 Telejurnal
Vor cădea 19.40 Bucuroşi de oaspeţi fără glorie“.'Reluarea ul 10.00 Gaia antenelor 17.45 Finala „Cupei campioni ducţie a studiourilor po © Sport r
are. Vîntul 20,50 Film artistic : „Obsesia timului -episod 12.00 Şoimii patriei lor europeni" la volei loneze 22.05 Melodii româneşti de
ensificări de magnifică“. Premieră pe * 10.50 Publicitate 12,10 Telex masculin. Transmisiune 21,50 O artă pe măsura tim ieri şi de azi
lin vest. ţară. Producţie a stu 10.55 Romanţe vechi şi noi la 17.00 Telex de la Bruxelles pului nostru 22.30 închiderea programului.
