Page 6 - Drumul_socialismului_1979_02
P. 6
Pa«. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.
Activitate susţinută pentru cadran economic
reducerea consumurilor de (Urmare din pag. 1) mina Lupeni. în ce constă caracteristici similare tava conţine un cărbune cocsi-
aceasta ? nului natural în abatajele ficabil foarte bun şi capa îi,00 Teleşi
ţionat să rezolve prin for — Cuvintele sînt, poate, frontale din stratul 3., de citatea de producţie a mi 10.00 Tclcci
energie electrică şi ţe proprii o serie de pro adevărat. Mina Lupeni se spre care am vorbit mai nei va creşte, dar nu ca 11.50 Cores
prea mari. Ceva este, totuşi,
rc)
înainte
pînă acum. în loc de 60
alte
şi
numeroase
bleme tehnice pe care noi
ţcni t
le considerăm premiere pe apropie de venerabila vâr • realizări. de froturi de lucru, vom 12.05 Telex
— Sînteţi în situaţia cînd
avea doar 40 ; nu vom mai
combustibili ţară şi nu se vor opri aici. stă de 110 ani. In această aţi început să culegeţi roa avea brigăzi de 10—12 oa 12.15 închid
minei
capacitatea
—
Aveţi amabilitatea să
perioadă
lui.
daţi citeva exemple ? a crescut, tehnica a avan dele preocupărilor pen meni, ci numai brigăzi 17.00 Telex
în contextul economic ac aproape integral. Astfel, în ■»— Se Cunoaşte că multă sat, dar unele lucruri, ca tru extinderea mecanizării, mari complexe ; nu vom 17.05 Emisii
tual folosirea raţională, gos anul care a trecut gazul de vreme, din cauza intercala- de pildă schema de an pentru folosirea mai depli mai avea abataje susţinute mană
podărească a combustibililor cocs s-a reutilizat în Insta ţiilor de steril şi feroside- samblu a transportului, au nă a dotaţiei tehnice. Vă în lemn, ci nuimâ'i mecani 15.00 Rezult
şi energiei electrice, reduce laţiile şi agregatele din do rită, tăierea cu combina în rămas neschimbate. Dacă satisfac rezultatele obţi zate ; nu vom mai avea
rea consumurilor in toate u- tare în proporţie de 99,86 la stratul III se făcea cu foar evacuarea cărbunelui avea nute ? vagonete de 1 tonă ci vom 15.05 La vt
nităţile economice, prin în sută, iar gazul de furnal a te mari dificultăţi şi în un traseu, s-a bătut dece — Apreciem aceste rezul extrage producţia cu slîi- pentri
făptuirea neabătută a măsu fost utilizat în proporţie de condiţii neeconomicoase. nii la rînd acelaşi traseu. tate în sensul că astăzi tre puri şi cu un transport auto
rilor stabilite, constituie o 99 la sută faţă de 96 — 96,5 Adică, s-a făcut mult în buie să obţinem cu tehnica continuu. Vom avea deci 19,20 1001 (1
sarcină da mare însemnătate la sută în anii anteriori. A- Prin modificarea vitezei 19,30 Tclcju
şi actualitate, subliniată cu cest grad ridicat de recupe periferice a organului dc ceea ce priveşte dotaţia din dotare mai mult decît la Lupeni o mină nouă ; 19.50 Patru
putere de către tovarăşul rare a gazului de furnal este tăiere şi înlocuirea cuţite nouă ca dotaţie, ca organi patru
Nicolae Ceauşescu, secretar rezultatul folosirii lui exten lor cu altele dintr-un ma zare şi bineînţeles ca oa 20,10 Film
general al partidului nostru, sive în sectorul de laminate. terial corespunzător, com meni. îndepâ
şi la şedinţa Comitetu Una din preocupările de bina funcţionează normal, Cine cheamă la întrecere, — Şi ultima întrebare : tv. Pr
lui Politic Executiv al cea mai stringentă actualita deschizînd drumul către Aţi chemat la întrecere mi
C. C. al P. C. R. din te se referă la intensificarea nerii din toată ţara. V-aţi ouriloi
19 decembrie 1978. întrucît gradului de recuperare a re productivităţi medii de 21,45 Revisti
situaţia creată pe plan mon surselor energetice secunda 16—18 tone/post şi chiar trebuie să-si mobilizeze propus angajamente mobi eă tv.
dial afectează şi ţara noas re termice, respectiv a căldu mai mari. în felul acesta t lizatoare. Pe ce se înteme 22.15 Telcju
tră, Comitetul Politic Execu rii gazelor arse rezultate din specialiştii şl muncitorii iază încrederea dumnea
tiv cere organizaţiilor de procesele tehnologice. în anul din compartimentul con toate forţele pentru voastră, a întregului co
partid, colectivelor de oameni 1978, din gazele arse s-a re dus de tovarăşul inginer lectiv de muncă în îndepli
ai muncii să acţioneze cu cuperat cu circa 60 000 Gcal. Titus Costache, colaborînd nirea angajamentelor asu
toată fermitatea pentru re mai' multă căldură decît în strîns cu muncitorii şi teh mate ?
ducerea continuă a consu anul 1977, ceea ce este e- nicienii mineri, au rezolvat a o cîştiga! — Pe trei elemente e_
mului • de energie, pentru chivalent cu economisirea problema mecanizării tăie scnţiale : avem o dotare
perfecţionarea tehnologiilor a peste 10 000 tone de com corespunzătoare, pe care o BUCURE?,
de producţie, lichidarea ori bustibil convenţional. rii în unele straturi care, dioprogram
cărei risipe şi instituirea unui De asemenea, au fost apli- pînă nu demult, se consi tehnică, dar mai puţin în ieri, iar mîine mai mult gîndim în perspectivă ; a- Radiojurnal
regim sever de economii, • cate soluţii noi, originale, de dera că nu pot fi tăiate cu privinţa organizării. De decît astăzi, bazaţi pe fap vem o organizare cores presei; 9,00
pentru ridicarea eficienţei recuperare a resurselor e- combina. exemplu, trecuse un an de tul că mîine vom folosi punzătoare pe care o per 9.05 Răspun
întregii activităţi economice, ncrgeticc secundare : a căl Mai sînt şi alte premie la introducerea programu tehnici şi tehnologii mai fecţionăm permanent; a- lor; 10,00 1
astfel incit să se poată asi durii din aerul de la fabrica re — ca, de pildă, noul lui de lucru pe schimburi moderne şi mai productive. vem o organizaţie de partid 10.05 Atlas
.Ştiinţă şi \
gura recuperarea cheltuieli de oxigen, preîncălzirea apei sistem de ripare a trans de 6 ore dar potrivit „tra Problema este cum stăpâ puternică, oameni de nă 11,00 Buleli
lor impuse de creşterea pre de termoficare etc. diţiei“ — eu i-oş zice con nim şi folosim tehnica de Avanprcmit
ţurilor petrolului. Ca urmare, în anul 1978. portoarelor de mare capa dejde, cu un înalt simţ al 12,D Bul" â
în Combinatul siderurgic prin valorificarea eficientă a citate şi gabarit, rezolvarea servatorismului — prelua mîine ca să obţinem cu răspunderii, animaţi de Din come
Hunedoara a existat şi exis resurselor energetice secun problemei tavanului arti rea cărbunelui se făcea, tot ea maximum ce se poate voinţa de a cîştiga întrece nostru; 12,:
tă o preocupare permanen dare s-a reuşit să se econo ficial în abatajele frontale după programul de 8 ore. obţine. Ieri ne declaram rea. în afară de aceasta, pretative; ;
tă cu privire ia folosirea ju misească peste 854 000 tone dotate cu complexe de sus Or, nu se putea continua mulţumiţi dacă realizam cu obiectivele noastre sînt rea 3; 15,00 Sli
dicioasă a combustibililor şi combustibil convenţional, c- ţinere mecanizate, executa aşa ! primul complex pe care liste, se bazează pe posibi Radiojurnal
energiei, acţiunile în această chivalent cu cca. 743 milioa rea, de către unitatea noas în îmbunătăţirea activi l-am introdus 9 tone/post, lităţile existente. Angaja nate cconoi
tin de ştiri;
direcţie fiind intensificate ca ne mc de gaz metan. Re tră, a unor subansamble tăţii minei ne-au venit în iar astăzi ne declarăm sa mentele minei sînt clădite plaiul romii
urmare a sarcinilor rezulta zultate deosebite au l'ost ob dc la complexele din im sprijin foarte numeroasele tisfăcuţi cu 15—16 tone pe pe angajamentele sectoare tru patrie;
te din Hotărirea Comitetului ţinute in secţiile furnale, ci rii; 20,00 IVI
Politic Executiv al C.C. al zma cocsochimică, oţelăria c- port prin care s-a redus propuneri făcute de comu post la cel dc-al 4-îea com lor iar acestea pe ale bri 20,15 Seim
P.C.R. din 17 noiembrie 1973 lectrică nr. 1, laminorul de costul acestora la jurhătate nişti, de personalul munci plex. După mine, este nor găzilor şi pe cuvîntiul fie 20,45 Caden
şi a Legii nr. 140 din 1973. sîrmă etc. ş.a. — datorită cărora reu tor, care şi-au găsit valo mal ca la complexul 5, ca cărui miner. Ele exprimă, O zi tnlr-c
Au fost întreprinse numeroa Cu toate măsurile între şim să folosim mai bine rificarea în concentrarea re urmează să fie introdus, astfel, voinţa noastră, a tu Nou stop 1
se analize la nivelul comite prinse pînă in prezent pe li dotaţia tehnică, să asigu producţiei pe straturi şi să tindem spre 18—20 to turor. Şi aş încheia re T1MIŞOA1
tului de.partid, al consiliilor nia raţionalizării consumuri răm ritmicitatea producţiei, blocuri, echilibrarea trans ne/post şi chiar mai mult. amintind un principiu du litatea radi
oamenilor muncii, in organi lor dc energie electrică şi să obţinem o productivita portului pe verticală în Pentru azi pare mult, dar pă care ne călăuzim : cine nia azi ;
zaţiile de partid. De aseme combustibili se mai constată te mai ridicată. pentru mline-poimîine n-ar' cheamă la întrecere, tre jazz ; 18,30
nea, s-au organizat nume încă unele deficienţe. funcţie de capacitatea fron cate, emisi
roase dezbateri, simpozioane în această direcţie se im — Se vorbeşte de o con turilor de lucru şi a puţu trebui să ne sperie nici 30 buie să lupte cu toată for Tradiţii alo
la
Verendin
cu specialiştii din secţii pen pune să se acţioneze cu fer cepţie nouă în conducerea rilor de extracţie, realiza tone de eărbune/post. , ţa pentru a cîştiga. Iar noi, Severin ; 11
tru depistarea rezervelor şi mitate pentru eliminarea de activităţii de producţie Ia rea tavanului artificial cu Zăcământul de la Lupeni cei din Lupeni, vom lupta ! şi orchestra
a posibilităţilor care există ficienţelor din instalaţiile din Caransi
în acest sens. termoenergetice de transport, vLsta sonori
La nivelul anului 1978 pla distribuţie şi utilizare a e- Organizaţia
nurile de raţionalizare a con nergiei secundare, precum şi statul majo
potriva
risi;
sumurilor energetice întoc pentru folosirea la maximum La ordinea zilei Electromoto
mite de către fiecare secţie a acesteia. 19,15 Partid
totalizează un număr de 253 Fără a subestima efectul cător — ei
măsurilor realizate cu efor
măsuri cu o eficientă de turi proprii, subliniem că e- în agricultură 20,00 Viaţa
20 758 tcc şi 18 162 MWh. ficienţa acestora poate îi
Principalele resurse ener
getice secundare identificate mult sporită, impunîndu-se (Urmare din pag. 1) canizare în vederea încadră
la C.S. Hunedoara sînt com abordarea cu mai mult spi rii în termen şi la parame
bustibilii locali — gazul de rit de răspundere a acţiuni intîmpina apariţia unor ase trii de calitate ceruţi a re .Cili
furnal şi de cocs şi căldura lor care vizează îmbunătăţi menea neajunsuri subliniem paraţiilor la întreaga gamă
gazelor arse de la cuptoarele rea tehnologiilor de fabrica necesitatea unei exigenţe de utilaje din dotare. De a-
ţie, acţiuni care pot influen
tehnologice. Datorită preocu ţa substanţial reducerea con sporite din partea comisiilor semenea, in I.A.S. se impu DEVA : ’
pării pe linia utilizării in sumurilor. de recepţie, care să nu în ne să fie impulsionat ritmul riile I-II (J
tensive a combustibililor lo găduie nici un iei de rabat de lucru la repararea semă prea îndep;
cali, se poate considera că la de la calitatea reparaţiilor şi nătorilor pentru prăsitoare şi (Arta); Hi:
(F
nimalul
ora actuală această proble Ing. SOLOMON MOACA reviziilor la utilajele agricole. păioase, remorcilor şi plugu cu ploaie
mă este în bună măsură re şeful serviciului energetic Potrivit programului de rilor. balonul să
zolvată. gazul de furnal şi din Combinatul siderurgic reparaţii stabilit, este prevă La realizarea sarcinilor structorul);
gazul de cocs fiind folosite Hunedoara zut ca pînă la 20 februarie privind reparaţiile este nece Principiul
a.c. să fie puse în stare de sar să-şi sporească aportul şl nirea); Ciai
funcţionare toate tractoarele Baza tehnico-materială de de ploaie
şi maşinile agricole care vor aprovizionare a agriculturii Urmăriţi îi
blica); LUP:
fi utilizate la efectuarea lu Simeria, deoarece se resimte temat tren
Afenfie deosebită scurgerii crărilor din campania de pri acut lipsa unor piese de ral); Jucări
măvară. Din datele centrali schimb. Pentru semănătorile VULCAN :
zate la trusturile judeţene de prăşitoare, spre exemplu, dorolu (Mi
apei de pe culturi pentru S.M.A. şi I.A.S. re există neacoperite comenzile o ori ii e J-TI
NEA : Aru:
la peste 30 de repere. Din
zultă că s-au făcut interven
ţiile necesare la mai mult lista' pieselor pentru tractoa 'TRIL A ;
Deoarece în ultimele zile să mobilizeze cooperatorii, de 70 la sută din numărul re numeroase semne de în citoresc); A
popotanutl
s-.au semnalat numeroase pe toţi cetăţenii satelor la tractoarelor planificate, In trebare se ridică în legătură rcsc); ur
situaţii de băltire a apei a- săparea de canale şi şan S.M.A., la unele utilaje cum cu aprovizionarea cu arbori pe malul
cuimuiate din topirea ză ţuri pentru evacuarea a- sînt plugurile, grapele cu cotiţi, supape, osii şi altele. iembrie); I
<
pezilor, îndeosebi pe su pei. De asemenea, trebuie discuri, combinatoarele, se- Aseinănător se prezintă si aproape OR.
-•;ie);
tuaţia în cazul utilajelor de
prafeţele însămânţate în mănătorile de păioase, maşi încărcat şi administrat gunoi, (Patria); z
nile de plantat cartofi şi
toamnă cu cereale păioase. luate măsuri pentru scur altele, reparaţiile sînt înca remorcilor şi altor maşini. seriile I-ll (
este imperios necesar să gerea apei şi de pe alte te drate în prevederile grafice Iată de ce se cere interven GIU BAI : C
ţie luate măsuri hotărîte renuri, unde este necesar lor la zi, la unele dintre ele ţia energică a bazei la furni lantă (Casa
HAŢEG : E
în scopul evitării compro să fie executate lucrări în existînd chiar un avans de zorii de piese de schimb, (Popular);
miterii recoltei. Cadrele vederea însămînţărilor de 3—4 procente. La repararea pentru ca aceştia să onoreze Play; CALA
tehnice şi conducerile uni primăvară. Se impune ca tractoarelor cu rezultate mai solicitările staţiunilor pentru tăcere (Cas
Micul
vră
tăţilor agricole au datoria finalizarea grabnică a aces bune se prezintă S.M.A. Că- mecanizarea agriculturii şi „cinci" (11
lan, Deva şi Hunedoara, iar
să controleze toate tarlale tei acţiuni să fie sprijinită m'iMm la Cîrneşti, Dobra, Ilia, O- I.A.S. RIA : Pcntr
Acţionînd cu exigenţă şl
le cu semănături de cerea îndeaproape şi de consi tismi răştie şi Baia de Criş s-au fermitate pentru efectuarea I-II (Murcşi
împre
reu
le sau legume verdeţuri şi liile populare comunale. I.M.C. DEVA. Aspect de muncă din secţia de fabricare acumulat unele restante ca în cele mai bune condiţii a TELIUC : Pi
betonului celular autoclavizat. Foto: VIRGIL ONOIU re trebuie grabnic înlăturate. reparaţiilor la toate utilaje ardelenii (5
în ceea ce priveşte repa le agricole şi asigurînd fo LARI : Fără
raţia semănătorilor pen losirea lor judicioasă, meca lace nimeni
Activitatea din anul tre tru prăşitoare se sem nizatorii din judeţul nostru toresc).
cut — au relevat în cu- Mocondueerea muncitorească în acţiune nerea în acest an a unor nalează rămîneri în ur îşi vor amplifica în acest an
vintul lor mulţi dintre par rezultate şi mai bune în mă la S. M. A. Simeria, Ha aportul la creşterea produc
ticipanţii la adunarea ge muncă. Analizîndu-şi rea ţeg şi Geoagiu, unde se im ţiei agricole, la realizarea cu
nerală a oamenilor muncii Angajare plenară, responsabilă list posibilităţile, colectivul pun acţiuni energice şi o succes a obiectivelor cuprin
de la sectorul l-cisterne de aici s-a angajat, prin bună organizare a muncii în se în programul judeţean de
al I.M.M.R. Simeria — s-a răspunsul dat la chemarea ateliere şi la secţiile de me dezvoltare a agriculturii.
«■aldat cu rezultate bune pentru depăşirea planului la întrecere a sectorului II Timpul pro
«r;:-şi s-au întîmpinat multe vagoane-marfă, să depă 2 februarie :
greutăţi, mai ales în apro şească producţia netă cu rNota Sarea vâ aşieaptâ...^ neri; irumoa
vai..abil. Cu t
vizionarea eu osii. La osii la toţi indicatorii 2 milioane lei, producţia cădea precipi
montate pentru vagoane' marfă cu 3,5 milioane de însemnătatea şi necesi zionare tehnico-materială ihă de avers;
s-au realizat 1 200 bucăţi, au fost realizate lucrări de lei, producţia globală cu tatea folosirii sării in ali a agriculturii Simeria de lapoviţă. Vin
ydt cit prevedea planul a- aufoutilarc în valoare de vagoane şi materiale, în 3,5 milioane de lei, pro mentaţia animalelor sînt ţine o cantitate de 30 to moderat din
ratura va fi c
nual, la piese de schimb un milion lei, iar produc folosirea maşinilor şi. utila ducţia fizică, cu 100 vagoa- binecunoscuta de către ne sare. Să fie oare tea între mim
pentru material rulant pla- ţia în unităţi fizice a fost jelor, a timpului şi a for toii lucrătorii din secto vorba despre economii la iar maxima, ;
nul_ a fost depăşit cu 4,7 la realizată la toate produse ţei de muncă, făcîndu-se ne-cisternă, productivitatea rul zootehnic. Rău este acest produs sau despre 8 grade.
sută, la piese forjate şi le. propuneri pentru elimina muncii eu 0,5 la sută, să însă că problema aminti lipsă de interes a condu La munte,
matriţate cu 1,1 Ia sută, în cadrul dezbaterilor rea lor. S-au stabilit — pe reducă cheltuielile materia cerilor de ferme zooteh neral instabil
iar la vagoane pentru s-au făcut referi critice la baza propunerilor făcute în le la 1 000 lei producţie tă este ignorată în nume nice fată de soarta pro variabil. Vor
de ninsoare.
transportul de mărfuri cil lipsurile manifestate în ce adunare — o seamă de mă marfă ou un leu şi să e- roase ferme, deşi pentru ducţiei sectorului de care £la tare din
5,6 . la sută. De asemenea, suri tehnice şi organizato conomisească 20 tone de acestea Baza de aprovi răspund ?
priveşte aprovizionarea cu rice care să ducă la obţi metal.
