Page 60 - Drumul_socialismului_1979_02
P. 60
DRUMUL SOCI ALISMVUUl NR. 6 622
C I N S T I R E M U N C I I C E F E R I Ş T I L O R
(Urmare din pag. 1)
■i DL
lor feroviare, sub toate la F ero via rii 18 F
turile tehnice şi calitative. 8,30 Ginim
liu
Aceasta aţâţ privind am 8,40 Tot î
asta,
stimaţi
...Atenţiune,
căiă-
plificarea reţelei de cale tori. Trenul rapid 21, din di 1 ¡cităm eiteva nume de frun seamnă rînd s-a practic ? con în .0,25 Şoimi
primul
taşi de la staţia de călători,
redus
ferată, dotarea cu mijloace recţia Bucureşti, Braşov, Si pe cine aţi da ? siderabil media de staţiona 9,35 Film
moderne de transport — în ghişoara, soseşte în staţie la — întregul colectiv. Iar re,; a vagoanelor (cu 70 dc pii :
Ultim
ereîndu-se
vagqnh
cea mai mare parte de. linia a IV-a. După o staţio printre fruntaşii intre frun minute pe să se prelucreze 10.00 Viaţa
nare de 7 minute, va pleca
posibilitatea
concepţie şi construcţie in direcţia,-.. taşi se numără şeful de tren cu, aproximativ 350 0000 va 11.30 Pentri
Cornel Filimon, şeful de ma
ncavo
românească —, cu alte e- Asemenea fraze, repetate nevră loan Zaharia, Octa- goane în plus pe an. De a- 11,45 Bucur
a
crescut
siguran
chipamente şi instalaţii, e- aproape identic, în toate gă vian Raica, manevrantul An semenea, circulaţie şi in ma 12.30 De sti
devenit
au
fami
In
ţa
ţării,
rile
lectrii'icarea.. căii ferate pe liare celor care călătoresc cu ton Mihuţ, lăcătuşul de re nevre. 13.00 Telex
vizie Augustin Bota.
numeroase, trasee, centrali trenul. Dar puţini sînt cei ...Primul lucru care te fra Cînd am vizitat triajul, la 13,05 Albun
10.40 Serbai
cită
orga
zarea electrodinamică, die- care ştiu disciplină muncă, conştiin pează cind intri în incinta datorie se afla tura I, con siunc
şi
nizare,
comunistul.
selizarea şi electrificarea ciozitate, cit spirit de abne depoului este forma semi dusă. de tură fruntaşă Eugen structi
pe
Prisăcarii,
circulară
de
halei
a
sporti’
tot mai pronunţată a par gaţie . se ascunde sub fraza . ţii şi imenşa placă repara anul 1978. La „pupitrul de 17,35 Film
turnan
curilor de locomotive, îm oarecum monotonă, repetată tă din mijlocul curţii, de In comandă“ — şeful de ma Pagan
mecanic, de cine ştie cîte ori
im
bunătăţirea condiţiilor de pe zi. Pentru ca aceste a- care se îndreaptă în toate di nevră Nicolae Matei şi Clicor- (elevi:
Moraru,
piegaţii Dorin
muncă şi de viaţă ale ce nunţuri să poată fi spuse recţiile paralelele de oţel ale ghe Miron şi Viorel Irina. 18.30 De zii
feriştilor. exact, la timp, pentru, ca şinelor. In hală, trei locomo întrebat fiind care sînt cei 18.50 1001 il
19.00 Teleju
electrică
tive,
una
două
şi
Ca urmare, ceferiştii din trenurile să sosească fără în- LDH-uri, aşezate in rînd, mai buni oameni din tura 19,20 Sub 5
stau
de
mii
tirziere,
oameni
judeţul nostru — alături permanent la post, înccpind priveau neputincioase, cu sa, şeful de tură ii enume- milei
Gheorghe
pe
Bilă,
Dina
ră
to varii
sticlă
de
frun
din
de toţi ceferiştii ţării — din Gara de Nord, pină in „ochiul“ „omuleţii“ îndcminatici Grijile, Constantin Toderaş, Ceauşi
te,
la
îşi sporesc continuu efor cel mai mic canton al ţării. care le răscoleau măruntaie Ionel Costea şi Luca Me- ca Po]
In reportajul de faţă ne-am
turile şi hărnicia în mun propus să redăm unele as le de oţel. Unuia dintre „u- drea. 19.40 Bucur-
—
Dar
riaşi“,
nu
înseamnă
asta
LDHC-225,
că, obţin rezultate deose pecte mai puţin cunoscute ridicat pe vinciuri, care era i că numai în tura I avem oa 20.50 Film
maeni
tocmai
harnicului
munca
bite în activitatea lor pro din de la Complexul colec se demontase un boghiu cu meni de ispravă — intervine ţară. :
tiv
C.F.R.
ductivă de fiecare zi. Pen Simeria,. colectiv ce face par cele patru roţi aferente. Lă inginerul Aurel Drîmbărea- iliouril
echipa
lui
Simeria-triaj.
loan
tru ceferiştii din Simeria te din marca familie a ce cătuşii . din se pregăteau pentru nu, şeful gării Voica, Gcor- 22.30 Teleju
Despre
Valcria
Şelaru
feriştilor — detaşament . de
şi Petroşani, din Deva, Sub- frunte al clasei noastre mun o intervenţie la reductorul gela rSabău, Laszl.o ArrrhUea- LUNI, ÎS
cetate, Călan şi Ilia, din Hu citoare.. inversor. nu, Petrii Crisan, Marcel Def- ib ,00 Télex
nedoara, Lupeni, Brad şi ...Staţia de.'Călători Sime Şi la depou, de dealtfel in ta, Teodor Mărunt; si alţii ca 18.05 Emisii)
ghiară
ei-
cuvinte.
numai
de
—
unităţile
complexului
Orăştie, pentru toţi aceşti ria, important nod de cale toate Simeria, oamenii se laudă. 19.05 Poeţii
C.F.R.
staţia
ultimii
oameni modeşti şi harnici ferată. Iii modernizată. ani Introdu gindese în primul rînd la ca Unul după altul, nenumă 19,20 1001 ill
19.30 Teleju:
a
fost
de la calea ferată din ju cerea mecanizării şi automa litatea nimicii lor. Ia scurta rate trenuri tractate de pu 20,00 Panor;
şi
Diesel
reparaţii
deţ — calde felicitări de Comunistul Vladimir Pelau este unul dintre cei mai buni tizării a dus la sporirea tra rea la termenelor de consumurilor ternice locomotive prin triaj. 20.30 'omar
electrice,
treceau
reducerea
şi
Depoul
din
de
reducerea tim
la.
ziua lor şi urarea de noi mecanici Din locomotive Diesel remorcă trenuri coordonator C.F. ficului de şi staţionare, la creş de materii prime, combusti G.îndul ne-a zburat la succe ere f
şi
anul
Simeria.
accelerate
el
1958,
pului
/ui e
succese în muncă ! personale in deplină siguranţă <de circulaţie. terea siguranţei. în circulaţie bili şi materiale. Ajutorii sele obţinute, de poporul Orizon
şi in manevre. mecanici Constantin Cosii.» şi nostru în anii de construcţie ţifie
socialistă,
re
ce se
succese
Tovarăşul Iosif Răduţ, se Ion Văleanu, mecanicii Vic flectă şi în transporturile 21,55 Cadrai
cretarul comitetului de partid tor Stana, Liviu Petrescu şi feroviare. Ne-am giniiit şi la 22,15 Teleju
s-a
ni
Gheorghe
Cioară
—
SUCCESE DEOSEBITE ÎN MUNCĂ pe complex, în ne luna ianua spus — sînt eiţiya dintre cei cei cave conduc trenurile pe
spunea
cu
că
mîndrie
rie — cu toate greutăţile care fac cinste colectivului. Sime drumurile de fier ale . ţării,
...Despre
din
triajul
permanent
care
veghează
zi
vis
inzăpezlrilor
CU TOTI INDICATORII peratorii de tracţiune Ion motive Diesel electrice.' A- datorate — colectivul şl. statici ria s-a mai scris în ziarul şi noapte, clipă de clipă, ca
colelor
DE PLAN REALIZAŢI Ştefănescu şi Ioan Dan şi semenca tatălui său, tînărul şira realizat sarcinile de plan nostru şi in mod sigur se traficul feroviar să se des
alţii. mecanic Virgil Blaga este lu va mai scrie. Poţi să stai
Strădania şi hărnicia in nă cte lună fruntaş în mun Ia toti indicatorii. ore fii sir in turnul tie co făşoare fără întrerupere, în BUCURE?
aceşti
deplină
muncă ale colectivelor de ce DIN TATĂ IN FIU că. (I. JURA, ziarist colabo — Tovarăşe Iordan Popa. mandă de la „cocoaşe.“ şi să minunaţi siguranţă, ai la muncii, •letin dc şi
oameni
ferişti de Ia R.C.M. Petro rator). în calitate de preşedinte al priveşti goana vagoanelor in cunoscuţi sub, denumirea jurnal; 8,00
şani se concretizează, de la Iosif Blaga a fost o viaţă comitetului sindicatului de jos. simplă de ceferişti. satelor; 9,3(
începutul anului, în realiza întreagă mecanic de locomo TURA RECORD linie, presununem că' vă cu nical; 12,00
rea integrală a indicatorilor tivă. Â condus pe drumurile noaşteţi bine tovarăşii de De eiţiya ani triajul este tru toţi; 13
de viteză comercială a tre de fier ale ţării locomotiva muncă.. Dacă ar fi să vă so- complet mecanizat. Ce in- MIRCEA LEPÂDATU 13,15 Micro
nurilor de marfă şi de sta cu abur cu indicativul 230317. Tara de lucru din noaptea lor; 13,30 U
ţionare în tranzit fără mar Cînd fiul său, Virgil, s-a fă de 15 spre 10 februarie a.c. Medalion
a fost o tură record pentru
fă, în transportarea supli feroviarii. din staţia nr. 1 „ZILE FIERBINŢI „SA NU 1 UITĂM" George Gri
mentară a 350 000 tone nete cut mai mărişor, l-a luat in Peştiş. In cele 12 ore de f^anifestări înregistrări
kilometri, în îndrumarea re marchiza locomotivei. La do DIN FEBRUARIE" populară; 1
gulată, conform graficelor — goarea focului de cărbune a- muncă au fost descărcate 141 „Să nu-i uităm“ şi „Un finită — i
şi fără evenimente — a tutu lergau pe calea de fier, dar de- vagoane cu minereu şi La Aninoasa, unitatea de februarie sîngeros“ au fost Clubul pas
ror trenurilor de călători Virgil visa ia... locomotiva s-au încărcat 15 vagoane eu pionieri de la şcoala gene genericele sub care s-a Album son
din staţiile de plecare de pe electrică, despre care auzise minereuri pentru lurnale. In, rală din.:localitate a. făcut 17,30 N.dută
raza .R.C.M. Petroşani, în în cîte ceva. La timpul cuvenit mod deosebit s-au remarcat din acţiunea „Zile fierbinţi desfăşurat, în clasele a preUstinden
cadrarea în consumurile spe băiatul a plecat la şcoala de în muncă feroviarii Nicolae din februarie“ un moment ilrul căreia . copiii s-au in- Iir-a B şi c de la Şcoala coral romă
cifice de combustibil con mecanici. A absolvit-o cu re Badiu, Ştefan Kerteş, Ion de evocare eu adine fior tiiuit eu muncitori fero generală nr, 4 Hunedoara, pefi de dui
venţional. Intre ceferiştii zultate foarte bune. întors la Văcuţă, Ioan Ni cil ¡for, Emi patriotic. La • Petroşani, o viari, dialogul desfăşurin- emoţionante manifestări o- tliojurnal;
cei mai harnici de aici se depoul C.F.R. Simeria alături lia Florea, Ion Suciu, Simion clu-se sub genericul „De magiale.. (AURICA: PREDA, instrumente
manifestare
a
numără operatorii R.C. Vio- de tatăl său, i se încredin Uişan şi alţii. (V. GRIGORAŞ, asemenea casa pionierilor la comunişti- învăţăm cute Kubredacţia „Toi înainte !“ Gheorghe
organizat
rcl Svichiu şi Ion Ncagu, o- ţează conducerea unei loco ziarist colaborator). şi şoimilor patriei, in ea- zanţa“. Hunedoara). Jazz; 21,30
21,35 întilni
22,00 Radio;
noramic sp
de danv; :
ştiri; 0,05
muzical no
Şedinţa Biroului Comitetului MUŞCITOHEĂSO& \n ACŢIUNE
9 9
judeţean Hunedoara al P.C.R. Hai multă cărlune!
DEVA : C
tria); Rcvai
(Urmare din pag. 1) desfăşurat pină în prezent La adunarea, generală-a re ne' Andrei • Mărginea nu, lor muncii — soluţionate ope lor indigeni- devine o proble NEDOARA
(F
adunările generale ale oa prezentanţilor oamonilor mun mecanicul de- mori' Szep- rativ*. la. toate • nivelurile. mă esenţială in activitatea fotbal Pei
(Arta);
avut la bază indicaţiile- menilor muncii din unită cii de' la întreprinderea elec- nitzlcy. Ludovic, au soli La rîndul lor; electricia dumneavoastră. Fblosiţi-i aşa riile l-II
date de secretarul general ţile economice, stabilind ! trocentrale- Deva, care a- citat din: partea. consiliului nul Nieolao. Panta,, ingine cum sînt, dar- în cantităţi tot PETROŞAN
al partidului, tovarăşul măsuri pentru desfăşura ! avut loc zilele trecute, au oamenilor muncii. să:.: se, în rul Alexandru Aruncutcanu, mai . mari. şi- iri . condiţii de mîn oameni
I participat tovarăşii: Gheor-
tul şi culo.
Nicolae Ceauşescu, la Con rea. în continuare a acesto ■ghe Cioară, membru al Co- grijească. mai, mult de dota directorul C.T.E. Paroşeni, eficienţă., ridicată" a întreprin Noiembrie);
derii. Aceasta presupune, du
maiştrii Nicolae Stanciu, de
rea cu unele scule, unelte şi
sfătuirea pe- ţară a lucră ra ,în cele mai bune: con i miletului Politic Executiv al piese de schimb,, de organi la laboratorul chimie şi pă. cum vă daţi, seama, în Robind Ho«
torilor din comerţ şi, ca diţii. Subliniind' atmosfera C.C. al P.C.R., ministrul e- zarea mai bună a lucrărilor Gheorghe Baciu,. de ia secţia, săşi, schimbarea concepţiei LUPENI : I
scrişilor
(Ci
urmare, sectorul circulaţiei de lucru, climatul de-res J nergiei electrice; Gheorghe dc reparaţii şi mecanizarea combustibil, s-au referit la despre utilizarea resurselor cule (Mu ni
mărfurilor din- judeţul nos ponsabilitate şi angajare j Vasiu, secretar. ■ al. Comitetu- unor operaţii in acest dome calitatea slabă a. cărbunelui energetice primare. O schim CAN : Din
(Muncitoresc
tru a încheiat anul 1978 şi în care s-au desfăşurat a- ; lui judeţeân Hunedoara al niu, de ■ asigurarea - personalu provenit din Valea Jiului, bare, a concepţiei în gindife, nou împrei
luna ianuarie- din- acest an- P.C.R., Alexandru Voicules- lui corespunzător- în; forma care- conduce ia’ diminuarea in cercetare, in practică; PETRILA :
cu rezultate pozitive ia- toţi dunările generale ale oa cu, prim-.secretar al Comite- ţiile- de întreţinere: puterii efectiv- utilizabile a- Tovarăşul Gheorghe Cioară doroiu (IV)
indicatorii de plan. Rezul menilor muncii, participa j tului municipal. de partid a recomandat celor - prezenţi’ NINOASA :
kennâ,
seri
tatele puteau fi însă-mai rea " largă la dezbaterea, Deva. şi prin ei- întregului- perso,“- citoresi 1 U
nal muncitor. dO-.ia .I.E.- Deva.
bune, existând posibilităţi problemelor majore pe ca Evidenţiind implicaţiile'ma- ADUNAREA GENERALĂ A OAMENILOR să., depună* eforturi,, stărui cipitir J Ani
iembrie);
pentru o îmbunătăţire con re le ridică în- fiecare uni jore pe care-le are azi ener MUNCII DE LA I.E. DEVA toare privind educarea şi. in? din insulă b
tinuă a aprovizionării popu tate îndeplinirea şi depăşi gia-electrică în întreaga dez struirea. profesională temeir GURABARZ
voltare a societăţii contem
laţiei* servirii- în condiţii rea planului*, numărul ma porane, darea . de seamă a — Deşi alcătuim un. colec grupurilor energetice şi ia- nieă, valorificarea deplină a. aurul şi a
igienico-sanitare corespun re de propuneri care s-au relevat rezultatele' bune pe tiv m i c — afirma inginerul deteriorarea agregatelor din- potdnţial.ului de gindife şi rul); OR Ai;
sălbatice
(F
zătoare, educării persona făcut cu acest prilej, Bi care colectivele de- energeti- Cprnel.. Ţucmeanu, şeful; ate sistemul de preparare a pra creativitate ' tehnică, stimula man Jim (F
lului din unităţile comer roul Comitetului judeţean cieni de la Mintia, Paroşeni lierului mecanic — sinteih fului. de cărbune,’ la calitatea rea experienţei îrjatnţate şi GIU-BAl : T
a iniţiativei muncitoreşti va
cult’
ciale în spiritul solicitudi de partid a indicat orga .şi Gurabarza le-au obţinut capabili de rezultate mari.. Şi necorespunzătoare a unor lu loroase. Acordaţi toată- at-en* sa de seriile
1
Star,
nii faţă de cumpărători. nelor şi organizaţiilor de în anul trecut, rezultate ca le vom obţine, Dacă în 1978 crări de reparaţii, la lipsuri ţia, promovării aouţui nţş.ca- BRA2I: Cu
Biroul Comitetului jude partid, organelor sindicale re au contribuit la realiza indicele de încărcare a nia- în organizarea şi conducerea nism: eeonomico.-fi-naneiaiî, CALAN : 7X
rea planului mobilizator pe
ţean de partid a adoptat şi consiliilor oamenilor care l-a avut judeţul Hune şinilor-unelte a fost de 85,83 activităţii în. unele- compar realizării producţiei fizice şi sa de cuUur
la- Sută, în acest an vom
măsuri în scopul creşterii muncii să acorde şi în con doara în 1978. realiza uri indice de 87 la timente, angajîndu-se la producţiei nete, diminuării vişină (11
EIA : O fa:
muncă susţinulă, mai ordona
eficienţei activităţii din tinuare o atenţie deosebită In ^acelaşi timp, darea de sută ; dacă anul trecut am tă, mai eficientă. consumurilor specifice*, pe minte (Mure
comerţ şi turism, realiza seamă, ca şi participanţii la realizat Piese de schimb în Luînd cuvîntul în cadrul care- le-aţi depăşit. în anul om ou idei
:
1978, a celorlalte, cheltuieli —
rea integrală a fondului de pregătirii şi desfăşurării a- dezbateri au supus 'analizei valoare, de 9 milioane lei, în adunării, tovarăşul Gheorghe a subliniat vorbitorul. LIUC de Im
lu
clar
1
marfă şi repartizarea judi dunărilor generale, astfel ' Şi exigenţei colective o serie 1979. vom face cu 3 milioane Cioară a apreciat că darea GHELAKI : I
factorilor
şi
Recomandind
cioasă a acestuia în terito ca acestea să-şi exercite pe de lipsuri şi neajunsuri cu lei mai mult ; dacă în ’78 do seamă a reliefat cu cla prezenţi din cadrul centralei Yorlc (Munc
am asimilat 30 de repere în
j
riu şi pe magazine, înde - deplin atribuţiile de for care s-.au. mai confruntat co fabricaţie, anul acesta vom ritate şi justeţe rezultatele de resort, al trusturilor E-
lectivele de la I.E. Deva în
nlinirea riguroasă a progra democratic de autocondu- anul trecut* formulând mă asimila 40 de repere. Este bune obţinute de colectivele nergoconstrucţia şi Electro-
melor proprii de dezvolta cefe şi autogestiune munci suri, propuneri şi angajamen angajamentul celor 85 de lu de la I.E. Deva în 1978, prin rnontaj Bucureşti mai multă
re, reprofilare şi diversifi torească. S-a stabilit, de a- te pentru munca din acest crători din atelierul nostru, care energeticicnii din jude operativitate în activitatea de
care a reţelei comerciale şi semenea, ca organele şi or an. Ca un corolar critic al la care adaug hotărîrea de a ţul Hunedoara se regăsesc investiţii — pentru punerea Timpul p
de
producţiei culinare, inten ganizaţiile de partid şi con dezbaterilor s-a detaşat nein- ne ridica la o calitate nouă, în succesele de ansamblu în funcţiune înainte de ter 18 februarie
economia
înregistrate
men a grupului energetic nr.
sificarea muncii de edu siliile oamenilor muncii să deplinirea producţiei do' ener superioară, in tot ceea ce noastră naţională în anul tre 6 de la C.T.E. Mintia —, asi- cire, cu cei
cădea preeip
feajjzăm, aşa cum ne cere
care a personalului munci . urmărească îndeaproape sot gie electrică pe bază de căr partidul. cut. considerind în acelaşi gurîndu-i pe energetieieni de formă de pi
bune şi depăşirea cofiSuihu-
tor în scopul îmbunătăţi lui specific de combustibil Vorbind în acelaşi spirit de timp că sarcinile pe anul tot sprijinul Ministerului E- şi ninsoare,
rii în permanenţă a servi luţionarea problemelor ri convenţional,, ceea ce a gre angajare, şeful de echipă Va- 1979 sînt mobilizatoare şi po nergiei Electrice, tovarăşul depune polei
fia tare. cu
rii populaţiei. De asemenea, dicate şi propunerilor făcu vat în bună măsură eficienţa rodi Alexandru, de ia repa sibil de înfăptuit. Atrag insă Gheorghe Cioară şi-a expri te, ce, vor
s-a indicat o preocupare te în adunările generale, economică a întreprinderii. raţii turbine, a exprimat ho atenţia, a continuat vorbito mat convingerea că acest 100 km/oră
mai mare pentru pregăti- în scopul îmbunătăţirii. Şl Conştienţi că în munca lor tărîrea colectivului în care rul, că aţi avut şi ncimpli- harnic colectiv de muncă se na din sud-i
ra va fi cu
teâ unităţilor comerciale şi perfecţionării întregii acti şi a colectivelor din care fac lucrşâSs* de a reduce terme niri, cea mai însemnată fiind va mobiliza mai mult în con- Intre minus
de turism pentru noul se vităţi economice de reali parte mai există dezordine nele de' reparaţii ale agre aceea de 3,. au vă. £ înde ţjpuare, ya aplica măsuri co jar ziua înti
respunzătoare pentru îndepli
şi
indisciplină,
insuficientă
zon, îmbunătăţirea propa zare a sarcinilor de plan, preocupare^ pentru pregătirea gatelor („că noi ştim ce în plinit planul Ia producţia' de nirea sarcinilor sporite din grade.
energie electrică pe bază de
Timpul p
seamnă 1 kWh în plus sau
gandei vizuale, întărirea de îndeplinire exemplară a profesionglă: proprie şi inte în minus“), să realizeze re cărbune decit in procent de acest an, cinstind cu rezul 19 şi 20 feb
ordinii şi disciplinei şi al angajamentelor în întrece res scăzut în realizarea la pararea compresoarelor in 80 la sută. Este puţin. în tate deosebite cele două mari in general
tele. rea socialistă. timp şi de cea mai bună ca uzină („le vom repara bine, actualele condiţii, de conti evenimente ale anului — a noros. Vor
tatii mai al
Biroul Comitetului jude Biroul Comitetului jude litate a lucrărilor de repara în timp redus şi cu cheltu nuă limitare a resurselor de 35-a aniversare a insurecţiei de ninsoare,
ţean de partid a analizat ţean de partid a rezolvat, ţii, mai mulţi participanţi la ieli mai mici“), a propus ca materii prime pe plan mon naţionale armate antifasciste linua să pi
discuţii, între care electri
şi antiimperialiste şi al XII-
hainele de protecţie şi scu
dial şi de majorare conside
ficări, ce v.
apoi concluziile ce sc des în continuare, probleme ale cianul specialist Constantin lele să fie de calitate mal rabilă-a preţurilor la cele e- lea Congres al Partidului Co 70—80 km/or
prind clin modul cum s-au activităţii curente. Raşcu, operatorul caza- bună, iar solicitările oameni- xistente, utilizarea cărbuni munist Român.