Page 61 - Drumul_socialismului_1979_02

JMINICÄ, 18 FEBRUARIE 1979

F
Universitatea Va răspundem ia întrebare Colţul... filantropului
politică şi de MARIA BORCHIN — SIME- buie să înţelegeţi că adeve­ trebaţi totuşi la Ministerul Rugămintea pietonilor din Huituri
' A , RIA.. Ne. întrebaţi care este rinţele de vechime in cîm- Muncii — Bucureşti ; poate
ARIE conducere calea de urmat intr-o proble­ pul muncii către solicită intere­ vă va putea ajuta să obţi­ MOTTO : Foaie verde cam... albastră
se
per­
mă
de
moştenire.
adeverinţele
neţi
care
de
Singura
sonal
cei.
de
a domici- cale de urmat — avînd in saţi, pe bază de cerere, de- aveţi, nevoie. Vai de-ncălţămintea. noastră.
A N U N T A : s vedere că nu v-aţi înţeles in la întreprinderile sau institu­ NICOLAE RAŢIU — DEVA. Cartierul Buituri din mu- pentru diverse lucrări :
Cursurile universităţii faţa Notariatului de stat — ţiile unde au lucrat şi... in Calendarul : la care vă refe­ . niaipiul. Hunedoara cunoaş- montări de ţevi,. canalizări
cea.
este
Trebuie
juridică.
jenlru co- sint programate pentru deci să vă adresaţi judecă- ultimă instanţă de- la Minis- riţi nu a fost tipăriţ în ju­ \ te. vigurosul asalt al con- şi , alte. dotări. ediUtar-gos-
junglei. luni, 19 februarie a.c. deţul nostru. Adresaţi-vă ob­ .. strucţiilov- de locuinţe vio- podăreşli.. Absolut necesare.
Dd servaţiile Trustului PLAFAR 1 cierne-, care, treptat, desă- Fără:;,ele. nu. se poate, ştim.
(anul I), marţi, 20 fe­ Bucureşti.
nul dum- bruarie (anul II) şi cu ii TOADER SAVA — BRAD. [ virşesc aşa-numilul. micro- Totuşi nu s-ar putea orga-
miercuri, 21 februarie Pentru., .persoanele cărora. ' raion , V. Blocuri , moderne, niza nişte: puncte.■ da tre-
iizicii le-a încetat contractul de ' dotări, sociăl-cuUurale- ne- cere, fără nor.oi;, ca: şL liui--
triei (anul III). Dezbaterile se muncă' diii vina lor — aşa cesare, artere noi de cir,- Utrenii să vină la oraş sau
vor desfăşura în sălile toriei. Tot instanţele judecă­ terui ■ Muncii. Aşa., trebuie, să- cum- este. cazul dv. — în culaţie, toate acestea mă- să. se. întoarcă acasă- cu in-
nical Cabinetului judeţean toreşti pot stabili dacă testa­ procedaţi şi dumneavoastră, condiţiile in care:; vechimea, ( . resc. zestrea edilitară a călţămintca curată ? Eu
»ezii. Emi- mentul este sau nu valabil. ARISTICA CERCELAR — în ■ muncă se întrerupe, alo­ municipiului_ cred că da ! Nu _ mă . pricep
icuri ill­ pentru activitatea ideo­ IUSTIN BODESCU — SA- BARU, Nu sîhteţi • scutit- de- caţia se acordă mimai după
ative şi logică şi politico-educa- LAŞUDE SUS. Am discutat pres.tarca . pazei;, obşteşti, în; 3-luni de Ia;, reîncadrarea-in\ Dar (o, fără acest dar Tar organizările; de şantier.
tivă şi vor începe la-o- ia Administraţia financiară a sat. muncă, iar pentru următoa­ ■ nici de ■ data asta nu se Dar cei care se pricep —
Viaţa lui rele 17,00. judeţului situaţia relatată de FLORIN HAŢEGANT— DE­ rele :G luni cuantumul aloca­ poale !) constructorul. uită şi~ trebuie să se. priceapă,
•oducţie a dumneavoastră. Dacă prezen­ VA. Aţi. înţeles greşit, preve­ ţiei- se- reduce- cu 50 la sută.- un fapjt şi anume: circula- căr de~ aceea sint; construc­
taliene taţi acte doveditoare elibe­ derile legii privind încadra­ HATEŞ PETRU — ŞOIMTJŞ. ţia pietonilor. Şi.iată cum.: tori-! — n-ar- ft rău să r/ă-
riştilor rate de unităţile spitaliceşti rea şi promovarea în muncă.
Meci amical unde aţi fost internat, în­ La trecerea- într-o - categorie- Avind. o vechime iu muncă ; din: Buituri vin în . Hune.- sească- o soluţie:
la Hunedoara : treaga perioadă de SPITALI­ superioară, care se face pe de-numai G ani şi 6 luni nu I doara. nenumăraţi cetăţeni, In numele buiţurenilor- le
tradiţio- A.S.A. Tg. Mureş — ZARE vi se poate scădea de baza. verificării cunoştinţelor vă încadraţi in prevederile 1 oameni ai muncii încadraţi aducem- mulţumirile noastre
ii. Vizita la. impozit. Este deci vor­ şi a unei probe de lucru, se legii pentru a putea primi 1 » , la diverse întreprinderi şi anticipate. Le dorim, succe-
pensie.
Nicolae AURUL Brad ba numai de perioadele de ia în considerare vechimea ; instituţii,, vin nenumăraţi se mari în muncă: le dorim
i Republi- Marţi, 20 februarie a.c., spitalizare. in meserie şi nu vechimea, NICOLAE MANEA-----------TA- l ■ elevi,in majoritate■ la.Şcoa- măiestrie, .in..tot; ce fac, pe­
Bulgaria stadionul „Corvinul“ din in - muncă. TARAŞTII DE CRIŞ. Trebuie , la generală nr.- 11 şi, bine- măsura priceperii-. pe care
oaspeţi Hunedoara va găzdui, me­ GIIEORGHE POP — HU­ ROMAN RIŞCULEAN — să vă adresaţi, perilru solu- )
ţionarea problemei la care
jm am mai
vorba
STEIA.
Este
: Obsesia ciul amical dintre divizio­ NEDOARA. Aşa cum am mai STEIA. Este vorba de in- de în­ ţionarea problemei la care i înţeles, după. ce îşi ternii- o au: şi a experienţei acu­
tovarăşi
treprinderi
care
au.
remieră pc nara A. tîrgmureşană A.S*A. comunicat şi altor or tovarăşi treprinderi care au. existat existat văl referiţi, Uadioteleviziunii 1 na treburile,- se reîntorc la mulate. Le dorim,, din; ini-
acum aproape 50 de ani. în­
ţie a slu- şi Aurul Brad. Meciul va ) in cadrul acestei rubrici, tre-•ubrici, tre- acum aproape 50 de ani. în? române Bucureşti, 1 casele lor. mă, tot ce îşi doresc, Du-
ericane începe la orele 16. Şî dacă pe toţi îi. incintă pă cum. la dorim şi recep-
Sport. noile construcţii,, nu în a- tivita te la sugestiile noas-
{RUAME ceeaşi măsură îi incintă tre, sugestii pornite de la
noroaiele pe care. sint obli- nişte- constatări pe care
limba ma- Un anonim care insistă dar n-are curaj, să apară în fata oamenilor gaţi zilnic să le răscolească n-ar fi rău să le facă şi
şi să le transporte de colo- din şii.
patria colo, mai mult nevrind de-
Un. anonim perseverent, rilor de plan, îndeosebi în gestioneze acest produs-, Tendinţa anonimului, ca­ cît vrind. Se fac săpături OMUL DE PE STRADĂ
şi ambiţios in acelaşi timp, sectorul zootehnic. Dar de ceea ce se va face în vii­ re în unele scrisori vorbeşte
„bombardează“ cu scrisori aici şi pînă la a le pune tor. Situaţia, privind.! folo­ în. Tiunjele. „unui grup- de-
‘ion -, Pu- Una pe sâptâmînâ
orie. ; T nti- organele judeţene, cu o in­ în circă lipsuri grave, care sirea - pompei de apă pro­ cooperntori“, şi. cere- să fie.
sistenţă demnă de o cauză nici pe departe nu le apar­ prietate a contabilului şef luate grabnic măsuri-, de­
inico-şliin- mai bună. In aceste scri­ ţin, este din capul locului la cazanul de fiert ţuică oarece-în; caz, contrar .se. va.
sori reclamă, aşa cum se o încercare de a le submi­ este cunoscută de organe­ adresa şi altor organe, nu
dial exprimă el, „unele nere­ na autoritatea, de a-i dis­ le locale, negăsindu-se altă- s-a dovedit, a -fi- altceva der
guli şi abateri- ce- se ma- credita în faţa cooperatori­ soluţie de rezolvare- a -pro- cit- o înscenare de calom­
nife-stă. in., cadrul, conduc.er lor... Că.lucrurile stau altfel blerţtei.. De asemenea, din
rii C.A.P. Gurasada“. Pe decum au fost ele înfăţişa­ declaraţiile, celor în cauză,, niere, de a împroşea cu
noroi
în
activitatea unor
pagini întregi inventează te in scrisori, o dovedeşte aflate într-un voluminos oameni-, şi a pune alţi oa­
(acesta este termenul, du­ şi faptul că atunci cînd în­ dosar, rezultă că pe timpul meni pe drumuri pentru ■
pă cum a rezultat din cer­ scenările au fost puse re­ cit' au fost delegaţi' la ca­
: 6,00 Bu, cetările' efectuate în legă­ cent în discuţia adunării zan, persoanele resp;ective- cercetarea conţinutului ser-
1
,00 Radio- tură cu autenticitatea fap­ generale a cooperatorilor, a nu au-primit retribuţii ne- sizăriior.
,programul ieşit la iveală adevărata, legale, fapt .atestat şic de. Evident, nu înseamnă că
uzin dumi- telor descrise) tot felul de in viitor conducerea C.A.P.
toatc pen- abateri din partea persona­ faţă.-a-lucrurilor, adică ne­ p.ontajele efectuate în, acea;
uliojurnal ; lului de conducere al coo­ temeinicia reclamaţiilor. De perioadă, cînd unul dintre (car.c are în frunte un nou.
a şlagărc- perativei agricole din loca­ ce oare anonimul nu s-a cazangii îndeplinea. această, preşedinte), poate. îngădui
eselă; 14,00 litate şi un fluviu de sus­ folosit de acest prilej pen­ atribuţie aflîndu-se. în con­ unele lipsuri în activitatea
)oni:,tic — trageri din avuţia obşteas­ tru arşi susţine punctul de cediul său legal. Tot în le­ sa, tărăgănmd- rezolvarea
; 14,20 Noi vedere ? gătură cu- fabricarea ţuicii
muzică că, care sint săvîrşite de problemelor care privesc
loloana iu- către- contabilul şef, ingine­ Dar, să desprindem cite- a reieşit că. cei reclamaţi redresarea' economico-finan-.
folk; 15,00 rul- şefy brigadiera de cimp va din „afacerile“ recla­ nu au păgubit cu: nimic-:aK tiară a unităţii, vizînd- în
lor; 16,00 şi economista fermei zoo­ mate şi, prin confruntare, vuţia obştească, provenien­ special îmbunătăţirea. acti­
>.00 Top 6; tehnice. Pentru a stabili din realităţile- de fapt exis­ ţa prunelor fiind din gos­ vităţii în ferma de anima­
Melodii de ’ temeiul celor sesizate, s-au tente. Unul din capetele- de podării- personale. Fireşte,
15 Tezaur întreprins verificări amă­ acuzare îl reprezintă „în­ nu se poate ocoli adevărul le. Nu crezi anonimule că
18.30 Uas- ar fi mai bine să pui şi tu
i; 20,00 Ra- nunţite de către organele suşirea“ benzinei de 90—98 că au fost citeva zile cînd, umărul, alături de ceilalţi
Virtuozi ai competente, constatîndu-se octani de la C.A.P. După din cauza' unor. defecţiuni- cooperatori, pentru ca
>opularc — cu surprindere că aproape verificarea, facturilor rezul­ la alimentarea cu apă şi greutăţile cu care se mai
ifir; 21,15 nimic din faptele recla­ tă însă , că • unitatea.. a pro­ din lipsa îngrijitorilor, la
onsemnări ; mate nu se confirmă! Este curat numai benzină de brigada din Goth’atea s-au confruntă C.A.P. Gurasada,
a romanţa; adevărat că în stilul de 75 octani; care nu se- pu­ semnalat neaj tinsuri în ar în special în sectorul zoo­
1
1; 22,10 Pa- tea folosi pentru plimbări dăpatul .animalelor. Proble­ tehnic; să fie învinse- cit
22.30 Ring muncă al cadrelor vizate mai repede ?"
Buletin de . se... întilnesc. unele-, neajun­ cu.. „Dacia-. 1300“. Este ade­ ma . va; fi-definitiv, rezolva­
Non stop suri, care au influenţat..ne­ vărat-. însă... că- trebuia- găsi­ tă prin construirea unei
gativ Îndeplinirea indicato­ tă o altă persoană care să noi case a pompelor. N. TÎRCOB
Fără cuvinte. Dosen de M, BIT CA
PANORAMIC ŞTIINŢIfIC ■ PANORAMIC ŞTIINŢIFIC
lorii (Pa-
Arta); i-IU-
otul pentru
a); Avaria
patrie, se-
itructorul) ; Ştiaţi că ?...
amenii ră- Făpturi enigmatice pe Terra ?
irea); Gus- ...întreaga-.vegetaţie a globu­
ferieirii (7 lui pămintcsc absoarbe într-un
■nturile lui Plachetele cu- circuite in­ test A.G. 208“ a fQst/ ex­ ză -pe.baza unui. sistem- nio^ Ştiri lapidare sau comen­ recent descoperitul san omo- arii- din -atmosferă“ aproximativ
Republica); tegrate ca'i-e intra în pus,. . in toamna anului, tre­ dular şi a . unui. programa? tarii ample asupra apariţiei lo'g,.japonez,, şl „Yetit — o- 550 'miliarde, dei.tone.de; bioxid
unor făpturi enigmatice
mul zăpezilor-
în.
■cerea pro- componenţa echipamente­ cut; la TirguF internaţional tor numeric cu circuite in­ locuri. dintre cele - mai greu Cei care îl' consideră pe de carbon şi redă atmosferei
al); Tenta­ accesibile - (lacuri adinei şil „Nessie“ ‘ drept ultimul j re­ 400 * miliarde' tone’ de - oxigen 7'
se) ; VUL- lor „Numerom“ vor fi su­ Bucureşti, bueurîndu-se de tegrată“ şi- permite automa­ ...plantele dorm.? Legumi­
împreună puse, înccpind din acest ari, bune aprecieri din- partea tizarea tuturor ■ analizelor- tulburi, piscuri îngheţate)' re’“ prezentant " al reptilelor nic- noasele, de exemplu, îşi şiling-
prevalează
atenţia
ţin
se
de zozoice
cititorilor
de
ONEA : Din unui proces de testare a specialiştilor. spectrofotometrice, prelucra­ - pretutindeni; Amplificate' şl" prezenţă" KT răuhcle actuale foile într-o „poziţie de somn“,'
(Minerul) ; calităţii’' lor cu ajuforuT' u- ★ rea' şi afişarea datelor. abandonînd poziţia orizontală
eriria Teo- nei. instalaţii perfecţionate, Tehnica noastră medica­ De remarcat că această, denaturate de literatura oc­ a unor animale „fosile vii“, şi' apl€?ctridu“se spi-e păiftîht.
lorese); A- realizare a specialiştilor cidentală” dci - senzaţie, specu, aniihâle care supravieţuiesc ...presiunea lichidului din in­
refugii
de
filmelor
ul lui Mac- realizate de specialiştii fi­ lă a fost completată recent late groază, scenariştii găsesc in in anumite după ce ecologice feriorul celulelor din care este
care
marca
de
mult
timp
1-U (Mtm? lialei clujene a Institutului cu un nou aparat electro­ români. îşi găseşte utiliza­ apariţiile" misterioase - subiec­ majoritate a reprezentanţilor alcătuită o căpăţînă de ceapă
VN 1 ' : Prin- de cercetări şi proiectări nic automat realizat de re- şi în combaterea polua“ este de- peste 24 atmosfere 2
respectiv
dispă­
au
ui ' No- pentru automatizări (IPA). specialiştii români. Denu­ rii. te de inspiraţie pentru o lu­ grupului eliminaţi prin- selecţie Suficientă pentru a face să
: Corsarul Ei au construit — după mit „Prospecan“, aparatul me supranaturală, calificate, rut,. explodeze citeva cazane cu
lua roşie); proiecte, originale — primul cu ambiguitate drept „mon­ naturală. Discuţii aprinse abur.
Profetul, realizează, dintr-o singură ştri“ — noţiune lipsită de s-au purtat şi in jurul „o- ...floa-re»- de- agavă, care este
zăpezilor“.
Elîmihmd
nii (Mine- echipament de testare au­ picătură de sînge, aproape In gama agregatelor ener­ orice; semnificaţie ştiinţifică muliil' capul locului explicaţiile o- varitatc - a cactusului) înflo-
din!
: Albinele tomată,.. cu . calculator „Uni- toate- investigaţiile de- la­ getice produse de între­ —, făpturile respective con­ de natură mistică, unii pa­ reşte’O dată.'Ia.o sută de’ ani ?
i); Gentle- test" A.'G. 208'“. borator cu o viteză” de prinderea». de- construcţii de- stituie subiectul linei vii- po­ şi leontologi care au. examinat ...mangrovele- sint unicele
lemici
intre
entuziaşti
•a); GEOA- Ptactic, această instalaţie!. 1-000—1 200 - de analize pe maşini Reşiţa s-a înscris plante alo căror., seminţe în­
rcerea (Ca- ’efectuează’ automat, cu cal­ oră,o spre:, deosebire de apa­ recent, un motor electric de sceptici, , in rîndtil acestora cu multă atenţie urmele lă­ colţesc înainte do - a . cădea din
; HAŢEG : culatorul.. electronic, pe ba“ ratele, clasice, care- efec­ 8 000 k\V, pentru acţionat din urmă ■ numărîndu-se oa­ sate de „Yeti“ sint de păre­ copac ?
(Popular); za . unor programe presta-, menii de ştiinţă, care consi­ re că acesta ar putea repre­ ... o singură plantă“ de floa-
plane? zenta o mică.- populaţia, apar-
suprafaţa,
pe
iile curate; tuau doar 200' de’ determi­ instalaţii de; laminare a. deră nu că pot trăi- decît fiinţe ţinind unui gen de antro­ rea-soarclui. „bea“ un butoiaş
tei
nortal (Ca- bilile, controlul’ calitativ al nări,- Testările- avr demon­ metalului. Tot. aici au fost. cu structuri şi înfăţişări po­ poid, Gigantopitliecus, sau de apă- cu capacitate de
Simbtirii de unor produse de înaltă pre­ strat că Prospeeanu! poate asimilâtâ în fabricaţie noi trivite istoriei lor evolutive. unui descendent al acestuia; 200—250 1 ? Dacă ’ întreaga can­
ie); SIME- cizie;- care mr pot fi • veri“ efectua cu mare precizie şi tip tui de tctrbihe hidraulice titate de apă- pe' care o „con­
proape eu- ficdle cu metode şi apara­ rapid ■ analiza hemoglobinei, reversibile, motoare- navale, Discuţiile contradictorii din Apariţia unor animale ne­ sumă", un hectar de -griu ar
; ILIA : Un te clasice. proteinei, ureei, glucozei, compresoare, exhausteare jurul „monştrilor“ au des­ obişnuite în diferite părţi ale acoperi suprafaţa de teren —
mina); TE- De menţionat faptul că fosfatazei şi multe altele; chis un capitol aparté în mi­ Pămîntului, reprezintă feno­ fără ca pămiritul s-o absoarbă
ături sub de - mare capacitate- şi alte- tologia contemporană, avind mene naturale, aflate în a- —, apa ar forma o pătură de
(Minerul); prototipul echipamentului Noul aparat, de mărimea utilaje complexe cu înalte ca principali eroi pe „Nessie“ tcnţla zoologilor, paleontolo­ 30—40 cm 7 Pentru ' coacere,
■York, Ncw- de testare automată- - „Uni- unui televizor, funcţionea­ performanţe tehnice. — monstrul scoţian, „Kussic“ gilor, zoogeografilor. 1 kg. de-cereale-are-nevoie de
;sc). cel puţin, 1 200 1 de-apă?
Primatele au apărut in ur­ ani). Unii vorbesc şi despre- In acelaşi spirit temerar rul csenţialmente materia­
mă cu 70 de milioane de Homo sapiens sapiens; care Geneza speciei umane este abordată şi recunoaşte­ list, de un determinism rigu­
ani. Simienii (maimuţele), ar fi omul ultimelor 6 000— rea capacităţii strămoşilor, o- ros, al întregii concepţii a-
s-au născut acum 40 de mi­ 8 000 de ani. mulul de a se sluji do unel­ supra evoluţiei : „Eu n-aş
bil pentru te sau vorbire ca mijloace de folosi expresia „omul se tra­
■eme în ră- lioane de ani şi s-au dez­ Iată liniile mări ale ' ta­ trOpologul francez optează joritatea paleontologilor. Eăs- comunicare — trăsături esen­ ge din maimuţe“, pentru că
două
in
grupuri
voltat
pa­
iriabil. Vor ralele, unul în- America de bloului descris de Yves Cop- pentru o viziune relativ „cla­ trînd proporţiile, situaţia este ţiale in., procesul, de homini- lumea se gindeşte la maimu­
i locale sub Sud şi altul în Eurasia şi pens în cadrul unei expozi­ sică“, în care' principalele! ve­ aceeaşi şi în estimarea vîrstei zare. Ideea de a confecţio­ ţele de astăzi. Dar toate
, lapovită ţii dedicate „Originii • omu­ rigi cunoscute ale evoluţiei Ramapitecului (20 de milioa­ na unelte şi de a le păstra primatele sint maimuţe. O-
rial; se va Africa. In cel de-al doilea lui“, deschisă la Paris. In a- speciei umane se succed ea ne de ani după Coppens, fa­ în vederea unei utilizări re­
ntul va su- grup s-au format curind li­ cclaşi timp, omul de ştiinţă într-un lanţ, ducînd, din ţă de 15 milioane după opi­ petate este atribuită Austra- mul este o maimuţă care se
iale violen- niile. caracteristice pentru arată că istoria homiuizării treaptă, in treaptă, la apari­ nia cea mai răspîndită), a lopitecilor, Ia o dată situată trage din alte maimuţe, ho­
astăzi
dispăruţi“.
>ăşi local maimuţele actuale,- mai pre­ se nu trebuie imaginată ca o ţia omului modern. Australopitecilor (7 milioane, cu 3—4 milioane de ani în minizi, Coppens dezvoltă cu
Yves
din
care
cis
strămoşii
a predomi- cursă de ştafetă, în care fie­ Ax-hitcctura', tabloului este faţă'de 5—C milioane), a lui urmă. Atunci apar pentru
Temperatu- trag gibonii,' cimpanzeii, go­ care dispare după ce a tre­ compensată, prin curajul cu Homo habilis (4 milioane, prima dată unelte de piatră perseverenţă această, con­
isă noaptea rilele, maimuţele mici pre­ cut torţa succesorului- său.' care eminentul savant îm­ faţă de 5—6 milioane), a lui cioplită Ia un loc cu fosile cepţie, înccpind chiar cu a-
zero grade, cum şi hominizii; Primii ho­ Etapele se- încalecă, precum pinge în urmă, pînă la ulti­ Iiomo erectus (2 milioane, de hominizi şi oase ale unor pariţia celor dinţii primate;
Trecerea de Ia o treaptă e-
linus 1 şi 4 minizi ar fi' apărut cu ■ 25—30 solzii unui con de pin. Se mele limite, datarea diferi­ faţă do 1,5 milioane). Cit animale vînate — asociere
de milioane de ani în urmă. găsesc în aceleaşi straturi telor trepte. El însuşi ne volutivă la alta are un co­
data
reţinut
pc
sugestiv
ibil pentru Printre- ci- cşt$ de- de milioane geologice Australopiteci, ală­ previne asupra faptului că priveşte sapiens, apariţiei Iui pusă totuşi pe scama în- respondent foarte capacităţii me­
tîmplării de către mulţi alţii,
în
Homo
situind-o
sporirii
planul
(20
Ralhapitecul
rie : Vrerile de ani). Urmează’ îh linie turi de Homo habilis; Ei au vechimea primilor hominizi urmă cu „mai multe sute 'care socotesc Inventarea dii a cutiei craniene : Rama-
î. cu cerul convieţuit vreme de sute de (25—30 de milioane de ani, de mii de ani“, omul de ştiinţă uneltelor de dată mai recen­ pitecul — 400 cm cubi, Aus-
[ea preeipi- directă AuStraîdpiteciir (7 mi­ mii dd ani. Frontiera, dintre după Yves Coppenş) este a- francez nu uită să-l citeze tă şi o atribuire in orice caz tralopitecul — 500 cm cubi,
5ub formă lioane de ani) şi. în fini, ge­ Pitecantrop şi omul modern preciată la 3—5 milioane de pe Louis Leakey (antropo­ unor reprezentanţi ai genu­ Homo habilis — 770 cm cubi,
îtul va con- nul Homo liabilis (1 milioa­ nu e nici ea mai netă. ani de călre biochimişti (la log. şi arheolog englez) pen­ lui homo. Homo erectus — 1 000 cm
ate intensi- ne de ani), Homo erectus (2 Chiar- ţinînd- seama- de o 10 - milioane- de către - cei - mai - Ceea ce reţine în mod cubi, Homo sapiens — 1400
depăşi local milioane de ani), Homo-sa- asemenea- precizare, se poa­ îndrăzneţi) şi la 15—20 mi­ tru care „omul modern“ ar deosebit atenţia este caracte­ cm cubi.
avea G00 000 de ani“.
piens (citeva sute de mii de te constata totuşi că palcon- lioane de ani de către ma­