Page 63 - Drumul_socialismului_1979_02
P. 63
Proletari din toate ţările, uniţi-vâ I
ANUL XXXS
NR. 6 623
MARŢI,
20 FEBRUARIE
1979
4 pagini — 30 bani
¡N INTERIORUL
Impídante succese în deivoitarca eciaoiicc-sscială a ţării
ZIARULUI
• Festivalul naţional
„Cântarea României“ CONFECŢII CARNE
BRINZETUR!
Forţa de muncă pentru ® în atenţia consiliilor •TĂIATĂÎN ABATOARE'
populare:,
înfăptui
noile unităţi economice- rea sarcinilor privind TEXTILE
creşterea producţiei a-
gricole pe 1971) '/• 128.1
pregătită temeinic, • Chioşcurile alimenta 126,3
re din şcoli : Uni 100 El
din timp tăţi ce —■ deocam
dată — nu „promo
vează" în faţa exi
în vasta operă de con-, capacităţi de producţie : loo JÉ
strucţie socialistă pe care fabrică de aglomerare, tur genţelor micilor cum
părători
o edificăm cu fiecare zi, nătorie, cocserie, două furna
în întreprinderi şi pe şan le de' mare capacitate la Că- • în minunatul cadru
tiere. pretutindeni acolo lan, laminor de semifabri al băilor Geoagiu:
unde se hotărăşte soarta cate la Hunedoara, grupul Minerii de la Lupeni
producţiei materiale, se ac energetic nr. 6 la C.T.E. şi familiile lor au pe
ţionează cu abnegaţie şi Mintia, o fabrică de mo
dăruire, adăugîndu-se noi bilă la Petrila şi una de trecut în mod educa
şi importante împliniri la confecţii la Vulcan, o în tiv şi plăcut sfîrşitul
.cele de pînă acum. Ca în treprindere de produse e- de săptămână
întreaga ţară şi în jude leotrotehnice la Petroşani
ţul nostru se construiesc şi o ţesătorie de mătase la
noi unităţi industriale, ca Lupen.i — ca să le amin
re .amplifică necontenit for tim pe cele mai importan Minerii de la Dîlja sînt hotărîţi să nu
ţa economiei, venitul na te. Să completăm, aşadar, Manifestări
ţional; nivelul de. trai al întrebările de mai sus cu
poporului. Trăim ani dina încă una, concretă : au fost mai rămină datori la producţia de cărbune! omagiale
mici, unul mai rodnic de recrutate şi încadrate în
ci t. altul, pe care ultimul cursuri adecvate de pregă dedicate Zilei
deceniu şi jumătate i-a a- tire — teoretică şi practică, în ultimele luni ale a- transportului în subteran, mund, Valentin Pădurcan
sezat durabil, la temelia efectivele de cadre care nului 1978, minerii de la unor defecţiuni în abataje. —• sectorul Ii, Constantin ceferiştilor
dezvoltării economico-so- vor lucra în aceste între- Dîlja şi-au redresat simţi Deci, aici am intervenit cu Tomescu — sectorul III.
ciale a României. . prinderi industriale ? După tor activitatea şi au recu toată hotărîrea şi rezolva Comuniştii, întregul co ® SPECTACOLE PEN
Ca o rezultantă firească cîte cunoaştem, sîntem în perat mult din restanţa rea este pe cale de fina lectiv de la mina Dîlja ac TRU FEROVIARI. Peste
a adîncirii procesului de măsură să dăm un prim înregistrată în lunile an lizare — ne spunea tova ţionează cu mai multă ho 300 ele lucrători feroviari
creştere şi dezvoltare a e- răspuns şi anume: că nu terioare. în noul an, 1979, răşul Nagy Emerrc, secre tărâre şi împotriva celor din Simeria au participat
conomiei, de organizare te peste tot se insistă cu stă colectivul I.M. Dîlja, ase tarul comitetului de partid, care au abateri de la dis la manifestările omagiale
ritorială a industrializării, ruinţă şi răspundere în a- menea tuturor minerilor preşedintele consiliului oa- ciplina muncii. Gheorghe organizate, de ziua lor, la
a apărut tot mai evidentă ceastă direcţie. Experienţa Pîrţac, Vasile Moise, Iosif clubul sindicalelor din lo
necesitatea asigurării şi a dovedit — şi asta nu de Palii, Mac in ic Brînză, calitate. Despre semnifi
pregătirii forţei de muncă. azi, de ieri — că orice me Jean Moşneagu şi alţii au caţia momentului ca şi
Iar continua modernizare serie se învaţă în timp, în simţit de curând usturimea despre succesele cu care
a producţiei materiale, me principal lucrînd efectiv la unor aspre lecţii servite ceferiştii slmerieni au în-
canizarea fluxurilor tolmo- maşină, la instalaţie, pe de ortacii lor. timpinat ziua lor a vor
logice, promovarea pe sca fluxul tehnologic. Tocmai Văii Jiului, a păşit cu bi menilor muncii de la I.M. în acest an, minerii de la bit tovarăşul Pavel Irimie,
ră largă a tehnicii înain de aceea se impune ca pe ne, îşi realizează ritmic Dîlja. Dîlja au sarcini sporite, secretar adjunct al Comi
tate în aproape toate sec ste tot unde se înalţă noi sarcinile, iar în multe zile î nt r-adevăr, dacă în mobilizatoare. Ei vor tre
toarele de activitate au im obiective industriale facto .şi le depăşeşte substanţial. 1978 brigăzile de mineri bui să dea zilnic ţării mai tetului orăşenesc de partid
pus şi ridicarea pregătirii rii care vor coordona aici — Restanţele cu care conduse de Constantin Bu- bine deÎT.1600 tone de căr Simeria. A urmat un reu
profesionale a cadrelor, activitatea de exploatare am încheiat anul 1978 ta şi Vasile Zaharia — sec bune de cea mai bună ca şit Şi aplaudat spectacol,
perfecţionarea lor continuă. să ia măsuri energice, de nu ne-au demobilizat,.dim torul I, Gheorghe Oprean litate. Faţă de anul trecut, susţinui de formaţia co
Dar cum pregătim oameni pe acum — cu sprijinul potrivă, a.ş zice, ne-au — sectorul II, Gheorghe productivitatea muncii va rală a clubului sindicate
lor, montajul literar-mu-
pentru industria, construc forurilor tutelare de resort ambiţionat pentru acest Ghieioki, Pavel Şchiopii, trebui să sporească cu pe zical şi brigada artistică
ţiile sau agricultura zilei — pentru recrutarea şi nou an de muncă. Sectorul Mihai Ştefan, Ştefan Adanr ste 23 la sută. Aceasta, pe
de mîine ? In ce mod re pregătirea temeinică a ca III, care a realizat planul — sectorul III, Gyula Ra seama introducerii şi ex a sindicatului de linie
crutăm şi instruirii cadrele drelor ; deopotrivă a mun pe 1978 ou 10 zile mai de fay — investiţii, s-au si tinderii tehnologiilor noi în C.F.R., echipa O.e dans te
care vor prelua în curând citorilor, maiştrilor, tehni vreme, â pornit „în forţă“ tuat mereu în fruntea în subteran, organizării mai matic a I.M.M.R, şi for
comanda producţiei mate cienilor şi inginerilor, care şi anul acesta. Bine au în trecerii socialiste, alte bri buhe a producţiei şi a maţia de estradă a clu
riale în noile unităţi eco să acţioneze efectiv alături ceput să meargă şi sectoa găzi n-au realizat randa muncii, promovării active bului.
nomice de pe harta jude de constructori, pentru a rele I şi II, precum şi cel mentele scontate la cărbu a întrecerii socialiste, . pre • EXPOZIŢIE. „Calea
ţului nostru, aflate acum cunoaşte maşinile şi insta do investiţii, unde brigada ne sau vitezele de înainta luări i lucrului în subteran ferată în filatelie“ este
în stadii avansate de exe laţiile pe care le vor ex condusă da Gyula Rafay se re Ia pregătiri şi deschi din mers, efectiv la locu genericul sub care s-a
cuţie ? ploata, pentru a fi în mă afirmă. Cauzele nerealiză- deri. Este cazul minerilor rile de muncă. Mina va fi deschis o apreciată expo
In acest an şi în anul sură să determine atinge- ritlpr din anul trecut s-au din brigăzile conduse de GH. I. NEGREA ziţie a cercului de gen
viitor vor intra în func datorat în principal slabei ■Nrcolac Cozrna — sectorul: de la Clubul sindicatelor
ţiune în judeţul nostru noi (Continuare în pag. a 2-a) organizări şi funeţoinări a I, Vasile Blag, Dane Sigis- (Continuare în pag. a 2-a) din Simeria. Pe cele 13
panouri expun mărci, ca
re se bucură de mare in
Numeroşi cetăţeni au ieşit la executarea teres din partea publicu
lui, litliu Vernichetcu,
Ion
lucrărilor de îmbunătăţiri funciare Nicolac Socaciu, Verni-
Munieanu,
Stela
chescu precum şi elevii
Potrivit prevederilor pro şurat pe tarlalele numite deputata Maria Lugojan,
gramului de îmbunătăţiri de localnici „Curatu“ şi au efectuat 250 m şanţuri, Elena Părletcahu, Simon
funciare, în acest an ţăra „Moara Totului“, unde am asigurînd astfel scurgerea Socaciu, loan Păcurar şi
nii cooperatori din comu întîlnii; câteva zeci de coo apei de pe 30 de 'hectare. Ovidiu Socaciu.
na Ilârău au sarcina să re peratori . care au lucrat îa De asemenea, cooperatorii • FLORI PENTRU CE
dea în circuitul arabil o săpatul^ a 1 200 m şanţuri din echipa nr. 2 au lucrat FERIŞTI. Pionierii şi şoi
suprafaţă de 25 hectare, să pentru scurgerea apelor de la înlăturarea excesului de mii patriei de Ia şcolile
elimine excesul de umidi pe 44 hectare. între coope umiditate de pe alte 20 generale nr. 1, 2 şi Liceul
tate de pe 80 de hectare ratorii prezenţi la înlătura-. dc hectare în tarlalele pedagogic Deva. din gră
prin efectuarea şanţurilor ..Şleampuri“ şi „între văi“. diniţele nr. 3 şi 6 şi că
de scurgere a apei pe Printre participanţii la lu minele nr. 3, 6 şi 7 din
7 900 m, să întreprindă ac Duminică in comuna crări i-arn notat, pe .Vasi localitate au participat la
ţiuni de curăţare a unei le Irimie, Sofia Benţa, emoţionante întîlniri cu
suprafeţe de 349 ha pajişti Hărău Hortenzia Moţoc, Liviu Ga- feroviarii din Staţia C.F.R,
naturale şi să realizeze un bor, Petru Cînija, Sebas- Deva. Aici, ing. Vasile.
însemnat volum de lucrări tian Marina, Maria Cornea, Drăgan le-a vorbit copii
la decolmatarea canalelor. rea excesului de umiditate Floarea Tămătaş, Luereţia lor despre munca oame
Răspunzînd chemării co i-arn notat pe deputatul Fi Gavrilă şi alţii. nilor, despre dezvoltarea
mitetului comunal do lon Albu, pe comuniştii Bilanţul muncii patrioti reţelei feroviare, iar cei
partid, organizaţiilor de Mihai Albu, Şotron Dîmpu, ce efectuate în satele Ban- mici au iniimpinat ma
bază din sate, consiliului Iosif Molnar, Petru Malea, potoc şi Chimindia s-a multe trenuri, oferind ce
popular şi ' conducerilor Petru Raita, Grigore Lun- concretizat în eliminarea
C.A.P., duminică, 18 fe ■can, Ileana Pavel, pe, coo excesului de umiditate de feriş:Hor buchete de fior
(CLUBUL PRESEI Casc
bruarie a.c., mai mult dc peratorii Vaieria Zoica, A- pe 20 dc hectare şi cură pionierilor şi şoimilor pa
120 de cetăţeni au partici ţarea unei suprafeţe ele 5 triei Deva).
pat la acţiunile organizate vram Ciocan, Ştefan Bolog, hectare păşuni, acţiuni ia
pentru scurgerea apelor de ' Gavrilă Bugnaru, Fabin care s-au evidenţiat, între 0 O manifestare asemă
pe culturi şi pe terenurile Maniuţ, Iosif Borza şi alţii. alţii, Tnochentc Pitar, Ion năloarc a fost organizaţi
oare Urmează să fie însă Acţiunile organizate s-au Blaj, deputatul Avram Lu- de detaşamentele clasclo
mânţate în primăvară, pre desfăşurat cu bune rezul ea, Dumitru Suciu, Aurelia a V-a B şi a VIIl-a A ş
cum şi Ia curăţatul păşu tate şi la C.A.P. Btrsău, lovan, Alex I-Ioban, Cornel B de Ia Şcoala generali
nilor. In cadrul C.A.P. liă- unde cooperatorii din e- Bretean şi Şofron Cîzu. nr. 2 Simeria.
î'ău, acţiunile s-au desfă ehipa nr. l, în frunte cu N. TÎRCOB da I. L. Caragiale. Foto : V1RGJU, ONOIU
. Unul din blocurile municipiului Deva, construit in aira