Page 63 - Drumul_socialismului_1979_02
P. 63

Proletari din toate ţările, uniţi-vâ I
                                                                                                                                                      ANUL XXXS



                                                                                                                                                        NR. 6 623


                                                                                                                                                         MARŢI,
                                                                                                                                                      20 FEBRUARIE
                                                                                                                                                           1979


                                                                                                                                                   4 pagini — 30 bani






                                                                      ¡N INTERIORUL
                                                                                           Impídante succese în deivoitarca eciaoiicc-sscială a ţării
                                                                        ZIARULUI
                                                                 •    Festivalul   naţional
                                                                    „Cântarea României“       CONFECŢII                CARNE
                                                                                                                                              BRINZETUR!
             Forţa de muncă pentru                               ®  în  atenţia  consiliilor                          •TĂIATĂÎN ABATOARE'
                                                                    populare:,
                                                                                înfăptui­
            noile unităţi economice-                                rea   sarcinilor   privind   TEXTILE
                                                                    creşterea  producţiei  a-
                                                                    gricole pe 1971)                                                           '/• 128.1
                  pregătită temeinic,                             •   Chioşcurile  alimenta­         126,3
                                                                    re  din  şcoli  :  Uni­                                                     100 El
                           din timp                                 tăţi  ce  —■  deocam­
                                                                    dată  —  nu  „promo­
                                                                    vează"   în   faţa   exi­
            în  vasta  operă  de  con-,   capacităţi   de   producţie   :                        loo JÉ
          strucţie   socialistă   pe   care   fabrică  de  aglomerare,  tur­  genţelor  micilor  cum­
                                                                    părători
          o  edificăm  cu  fiecare  zi,   nătorie,  cocserie,  două  furna­
          în  întreprinderi  şi  pe  şan­  le  de'  mare  capacitate  la  Că-   •   în  minunatul  cadru
          tiere.   pretutindeni   acolo   lan,  laminor  de  semifabri­  al   băilor   Geoagiu:
          unde   se   hotărăşte   soarta   cate   la   Hunedoara,  grupul   Minerii  de  la  Lupeni
          producţiei  materiale,  se  ac­  energetic  nr.  6  la  C.T.E.   şi  familiile  lor  au  pe­
          ţionează   cu   abnegaţie   şi   Mintia,  o  fabrică  de  mo­
          dăruire,   adăugîndu-se   noi   bilă  la  Petrila  şi  una  de   trecut  în  mod  educa­
          şi   importante   împliniri   la   confecţii  la  Vulcan,  o  în­  tiv  şi  plăcut  sfîrşitul
          .cele  de  pînă  acum.  Ca  în   treprindere   de   produse   e-   de săptămână
          întreaga  ţară  şi  în  jude­  leotrotehnice   la   Petroşani
          ţul   nostru   se   construiesc   şi  o  ţesătorie  de  mătase  la
          noi  unităţi  industriale,  ca­  Lupen.i  —  ca  să  le  amin­
          re  .amplifică  necontenit  for­  tim  pe  cele  mai  importan­  Minerii  de  la  Dîlja  sînt  hotărîţi  să  nu
          ţa   economiei,   venitul   na­  te.   Să   completăm,   aşadar,                                                                           Manifestări
          ţional;  nivelul  de.  trai  al   întrebările  de  mai  sus  cu
          poporului.  Trăim  ani  dina­  încă  una,  concretă  :  au  fost   mai rămină datori la producţia de cărbune!                               omagiale
          mici,  unul  mai  rodnic  de­  recrutate   şi   încadrate   în
          ci  t.  altul,  pe  care  ultimul   cursuri  adecvate  de  pregă­                                                                         dedicate Zilei
          deceniu  şi  jumătate  i-a  a-   tire  —  teoretică  şi  practică,   în  ultimele  luni  ale  a-   transportului   în   subteran,   mund,   Valentin   Pădurcan
          sezat   durabil,   la   temelia   efectivele   de   cadre   care   nului  1978,  minerii  de  la   unor  defecţiuni  în  abataje.   —•  sectorul  Ii,  Constantin   ceferiştilor
          dezvoltării   economico-so-   vor  lucra  în  aceste  între-   Dîlja  şi-au  redresat  simţi­  Deci,  aici  am  intervenit  cu   Tomescu — sectorul III.
          ciale a României.         .  prinderi  industriale  ?  După   tor  activitatea  şi  au  recu­  toată  hotărîrea  şi  rezolva­  Comuniştii,   întregul   co­  ®  SPECTACOLE  PEN­
            Ca  o  rezultantă  firească   cîte   cunoaştem,   sîntem   în   perat   mult   din   restanţa   rea  este  pe  cale  de  fina­  lectiv  de  la  mina  Dîlja  ac­  TRU   FEROVIARI.   Peste
          a   adîncirii   procesului   de   măsură   să   dăm   un   prim   înregistrată   în   lunile   an­  lizare  —  ne  spunea  tova­  ţionează  cu  mai  multă  ho­  300  ele  lucrători  feroviari
          creştere  şi  dezvoltare  a  e-   răspuns  şi  anume:  că  nu   terioare.  în  noul  an,  1979,   răşul  Nagy  Emerrc,  secre­  tărâre   şi   împotriva   celor   din  Simeria  au  participat
          conomiei,  de  organizare  te­  peste  tot  se  insistă  cu  stă­  colectivul  I.M.  Dîlja,  ase­  tarul  comitetului  de  partid,   care  au  abateri  de  la  dis­  la  manifestările  omagiale
          ritorială   a   industrializării,   ruinţă  şi  răspundere  în  a-   menea tuturor minerilor  preşedintele consiliului oa-  ciplina   muncii.   Gheorghe   organizate,  de  ziua  lor,  la
          a  apărut  tot  mai  evidentă   ceastă   direcţie.   Experienţa                                            Pîrţac,  Vasile  Moise,  Iosif   clubul  sindicalelor  din  lo­
          necesitatea   asigurării   şi   a  dovedit  —  şi  asta  nu  de                                            Palii,   Mac   in   ic   Brînză,   calitate.  Despre  semnifi­
          pregătirii  forţei  de  muncă.   azi,  de  ieri  —  că  orice  me­                                          Jean  Moşneagu  şi  alţii  au   caţia  momentului  ca  şi
          Iar   continua   modernizare   serie  se  învaţă  în  timp,  în                                             simţit  de  curând  usturimea   despre  succesele  cu  care
          a  producţiei  materiale,  me­  principal  lucrînd  efectiv  la                                             unor   aspre   lecţii   servite   ceferiştii  slmerieni  au  în-
          canizarea   fluxurilor   tolmo-   maşină,   la   instalaţie,   pe                                           de ortacii lor.             timpinat  ziua  lor  a  vor­
          logice,  promovarea  pe  sca­  fluxul   tehnologic.   Tocmai   Văii  Jiului,  a  păşit  cu  bi­  menilor  muncii  de  la  I.M.   în  acest  an,  minerii  de  la   bit  tovarăşul  Pavel  Irimie,
          ră  largă  a  tehnicii  înain­  de  aceea  se  impune  ca  pe­  ne,   îşi   realizează   ritmic   Dîlja.    Dîlja   au   sarcini   sporite,   secretar  adjunct  al  Comi­
          tate  în  aproape  toate  sec­  ste  tot  unde  se  înalţă  noi   sarcinile,  iar  în  multe  zile   î   nt   r-adevăr,   dacă   în   mobilizatoare.   Ei   vor  tre­
          toarele  de  activitate  au  im­  obiective   industriale   facto­  .şi le depăşeşte substanţial.  1978   brigăzile   de   mineri   bui  să  dea  zilnic  ţării  mai   tetului  orăşenesc  de  partid
          pus   şi   ridicarea   pregătirii   rii  care  vor  coordona  aici   —   Restanţele   cu   care   conduse  de  Constantin  Bu-   bine  deÎT.1600  tone  de  căr­  Simeria.  A  urmat  un  reu­
          profesionale   a   cadrelor,   activitatea   de   exploatare   am   încheiat   anul   1978   ta  şi  Vasile  Zaharia  —  sec­  bune  de  cea  mai  bună  ca­  şit  Şi  aplaudat  spectacol,
          perfecţionarea   lor   continuă.   să  ia  măsuri  energice,  de   nu   ne-au   demobilizat,.dim­  torul I, Gheorghe Oprean  litate.  Faţă  de  anul  trecut,   susţinui  de  formaţia  co­
          Dar  cum  pregătim  oameni   pe  acum  —  cu  sprijinul   potrivă,   a.ş   zice,   ne-au   —   sectorul   II,   Gheorghe   productivitatea   muncii   va   rală  a  clubului  sindicate­
                                                                                                                                                  lor,  montajul  literar-mu-
          pentru   industria,   construc­  forurilor   tutelare   de   resort   ambiţionat   pentru   acest   Ghieioki,   Pavel   Şchiopii,   trebui  să  sporească  cu  pe­  zical  şi  brigada  artistică
          ţiile   sau   agricultura   zilei   —   pentru   recrutarea   şi   nou  an  de  muncă.  Sectorul   Mihai Ştefan, Ştefan Adanr  ste  23  la  sută.  Aceasta,  pe
          de  mîine  ?  In  ce  mod  re­  pregătirea  temeinică  a  ca­  III,  care  a  realizat  planul   —   sectorul  III,  Gyula  Ra­  seama   introducerii   şi   ex­  a   sindicatului   de   linie
          crutăm  şi  instruirii  cadrele   drelor  ;  deopotrivă  a  mun­  pe  1978  ou  10  zile  mai  de­  fay  —  investiţii,  s-au  si­  tinderii  tehnologiilor  noi  în   C.F.R., echipa O.e dans te­
          care  vor  prelua  în  curând   citorilor,   maiştrilor,   tehni­  vreme,  â  pornit  „în  forţă“   tuat  mereu  în  fruntea  în­  subteran,   organizării   mai   matic  a  I.M.M.R,  şi  for­
          comanda   producţiei   mate­  cienilor  şi  inginerilor,  care   şi  anul  acesta.  Bine  au  în­  trecerii  socialiste,  alte  bri­  buhe   a   producţiei   şi   a   maţia  de  estradă  a  clu­
          riale  în  noile  unităţi  eco­  să  acţioneze  efectiv  alături   ceput  să  meargă  şi  sectoa­  găzi   n-au   realizat   randa­  muncii,   promovării   active   bului.
          nomice  de  pe  harta  jude­  de   constructori,   pentru   a   rele  I  şi  II,  precum  şi  cel   mentele  scontate  la  cărbu­  a  întrecerii  socialiste,  .  pre­  •   EXPOZIŢIE.  „Calea
          ţului   nostru,   aflate   acum   cunoaşte  maşinile  şi  insta­  do  investiţii,  unde  brigada   ne  sau  vitezele  de  înainta­  luări  i  lucrului  în  subteran   ferată  în  filatelie“  este
          în  stadii  avansate  de  exe­  laţiile  pe  care  le  vor  ex­  condusă  da  Gyula  Rafay  se   re  Ia  pregătiri  şi  deschi­  din  mers,  efectiv  la  locu­  genericul  sub  care  s-a
          cuţie ?                    ploata,  pentru  a  fi  în  mă­  afirmă.   Cauzele   nerealiză-   deri.   Este   cazul   minerilor   rile  de  muncă.  Mina  va  fi   deschis  o  apreciată  expo­
            In  acest  an  şi  în  anul   sură să determine atinge-  ritlpr  din  anul  trecut  s-au   din   brigăzile   conduse   de   GH. I. NEGREA  ziţie  a  cercului  de  gen
          viitor  vor  intra  în  func­                         datorat   în   principal   slabei   ■Nrcolac  Cozrna  —  sectorul:                de  la  Clubul  sindicatelor
          ţiune în judeţul nostru noi  (Continuare în pag. a 2-a)  organizări şi funeţoinări a  I, Vasile Blag, Dane Sigis-  (Continuare în pag. a 2-a)  din  Simeria.  Pe  cele  13
                                                                                                                                                  panouri  expun  mărci,  ca­
                                                                                                                                                  re  se  bucură  de  mare  in­
                   Numeroşi cetăţeni au ieşit la executarea                                                                                       teres  din  partea  publicu­
                                                                                                                                                  lui,   litliu   Vernichetcu,
                                                                                                                                                                     Ion
                        lucrărilor de îmbunătăţiri funciare                                                                                       Nicolac   Socaciu,   Verni-
                                                                                                                                                  Munieanu,
                                                                                                                                                            Stela
                                                                                                                                                  chescu  precum  şi  elevii
            Potrivit   prevederilor   pro­  şurat   pe   tarlalele   numite   deputata   Maria   Lugojan,
          gramului   de   îmbunătăţiri   de   localnici   „Curatu“   şi   au  efectuat  250  m  şanţuri,                                          Elena  Părletcahu,  Simon
          funciare,  în  acest  an  ţăra­  „Moara  Totului“,  unde  am   asigurînd   astfel   scurgerea                                           Socaciu,  loan  Păcurar  şi
          nii  cooperatori  din  comu­  întîlnii;  câteva  zeci  de  coo­  apei  de  pe  30  de  'hectare.                                        Ovidiu Socaciu.
          na  Ilârău  au  sarcina  să  re­  peratori  .  care  au  lucrat  îa   De   asemenea,   cooperatorii                                      •  FLORI  PENTRU  CE­
          dea   în   circuitul   arabil   o   săpatul^  a  1  200  m  şanţuri   din  echipa  nr.  2  au  lucrat                                   FERIŞTI.  Pionierii  şi  şoi­
          suprafaţă  de  25  hectare,  să   pentru  scurgerea  apelor  de   la  înlăturarea  excesului  de                                        mii  patriei  de  Ia  şcolile
          elimine  excesul  de  umidi­  pe  44  hectare.  între  coope­  umiditate   de   pe   alte   20                                          generale  nr.  1,  2  şi  Liceul
          tate  de  pe  80  de  hectare   ratorii prezenţi la înlătura-.  dc   hectare   în   tarlalele                                           pedagogic  Deva.  din  gră­
          prin   efectuarea   şanţurilor                        ..Şleampuri“  şi  „între  văi“.                                                   diniţele  nr.  3  şi  6  şi  că­
          de   scurgere   a   apei   pe                         Printre  participanţii  la  lu­                                                   minele  nr.  3,  6  şi  7  din
          7  900  m,  să  întreprindă  ac­  Duminică in comuna   crări  i-arn  notat,  pe  .Vasi­                                                 localitate  au  participat  la
          ţiuni de curăţare a   unei                            le   Irimie,   Sofia   Benţa,                                                     emoţionante   întîlniri   cu
          suprafeţe  de  349  ha  pajişti     Hărău             Hortenzia  Moţoc,  Liviu  Ga-                                                     feroviarii  din  Staţia  C.F.R,
          naturale  şi  să  realizeze  un                       bor,   Petru   Cînija,   Sebas-                                                   Deva.   Aici,   ing.   Vasile.
          însemnat  volum  de  lucrări                          tian  Marina,  Maria  Cornea,                                                     Drăgan  le-a  vorbit  copii­
          la decolmatarea canalelor.  rea  excesului  de  umiditate   Floarea   Tămătaş,   Luereţia                                               lor  despre  munca  oame­
            Răspunzînd   chemării   co­  i-arn  notat  pe  deputatul  Fi­  Gavrilă şi alţii.                                                      nilor,  despre  dezvoltarea
          mitetului comunal     do   lon   Albu,   pe   comuniştii   Bilanţul   muncii   patrioti­                                                reţelei  feroviare,  iar  cei
          partid, organizaţiilor   de  Mihai  Albu,  Şotron  Dîmpu,   ce  efectuate  în  satele  Ban-                                             mici  au  iniimpinat  ma
          bază   din   sate,   consiliului   Iosif  Molnar,  Petru  Malea,   potoc   şi   Chimindia   s-a                                         multe  trenuri,  oferind  ce
          popular   şi   '   conducerilor   Petru   Raita,   Grigore   Lun-   concretizat   în   eliminarea
          C.A.P., duminică, 18   fe­  ■can,  Ileana  Pavel,  pe,  coo­  excesului   de   umiditate   de                                           feriş:Hor  buchete  de  fior
                                                                                                                                                  (CLUBUL  PRESEI  Casc
          bruarie  a.c.,  mai  mult  dc   peratorii  Vaieria  Zoica,  A-   pe  20  dc  hectare  şi  cură­                                         pionierilor  şi  şoimilor  pa
          120  de  cetăţeni  au  partici­                       ţarea  unei  suprafeţe  ele  5                                                    triei Deva).
          pat   la   acţiunile   organizate   vram  Ciocan,  Ştefan  Bolog,   hectare   păşuni,   acţiuni   ia
          pentru  scurgerea  apelor  de  '   Gavrilă   Bugnaru,   Fabin   care   s-au   evidenţiat,   între                                        0  O  manifestare  asemă
          pe  culturi  şi  pe  terenurile   Maniuţ, Iosif Borza şi alţii.  alţii,   Tnochentc   Pitar,   Ion                                      năloarc  a  fost  organizaţi
          oare  Urmează  să  fie  însă­  Acţiunile   organizate   s-au   Blaj,  deputatul  Avram  Lu-                                             de  detaşamentele  clasclo
          mânţate  în  primăvară,  pre­  desfăşurat   cu   bune   rezul­  ea,  Dumitru  Suciu,  Aurelia                                           a  V-a  B  şi  a  VIIl-a  A  ş
          cum  şi  Ia  curăţatul  păşu­  tate  şi  la  C.A.P.  Btrsău,   lovan,  Alex  I-Ioban,  Cornel                                           B  de  Ia  Şcoala  generali
          nilor.  In  cadrul  C.A.P.  liă-   unde   cooperatorii   din   e-   Bretean şi Şofron Cîzu.                                             nr. 2 Simeria.
          î'ău, acţiunile s-au desfă­  ehipa nr. l, în frunte cu              N. TÎRCOB     da I. L. Caragiale.         Foto : V1RGJU, ONOIU
                                                                                             . Unul din blocurile municipiului Deva, construit in aira­
   58   59   60   61   62   63   64   65   66   67   68