Page 64 - Drumul_socialismului_1979_02

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. <

În atenţia consiliilor populare Minerii de la Dîlja Forţa de muncă pentru

12
(Urmare din pag. 1)
înfăptuirea sarcinilor no‘le unităţi economice
9,00 T(
dotată ou o combină de 10.00 R<
re
privind creşterea producţiei înaintare pentru intensifi­ (Urmare din pag. 1) cialitate să se acorde mai nedoara — foarte puternic re
carea lucrărilor la deschi­
multă atenţie practicii, îm­
resimte
—
industrializat
deri, precum şi. eu două re- rea la timp a parametrilor plinirii permanente a de­ lipsa unar cadre, în unele 10.50 Rc
la
şi
agricole pe 1978 comprimatoare. proiectaţi, o‘rapidă şi înal­ zideratului a de pregătire prin meserii chiar destul de a- 11.15 Te
au
tă eficienţă economică.
în urma discuţiilor pur­
cută. Cu atît mai mul-t se
tineretului
educare
tate cu mineri şi factori în condiţiile cînd econo­ muncă şi pentru muncă. impune ca pentru noile 17.00 Te
Planul de dezvoltare eco- mă şi sol, dau celo mai de răspundere de la Dîlja mia naţională are nevoie Conducerea partidului a obiective forţa de muncă 17,05 Te
17,25 Cu
nomico-socială în profil bune producţii, precum şi — Radu Lupaşcu, Petru tot mai mare de produse, pus în faţa învăţământului să fie recrutată din vreme 17,45 Ro
teritorial al fiecărei unităţi prin aplicarea întregului Scredeanu, Petre Tudor, E- cînd se pune cu atîta acui­ pregătirea profesională în şi pregătită atent, să i se 18.10 Dii
teritorial-administrative pe complex de lucrări stabi­ milian Neagoe, Garol De- tate problema rentabilităţii acest cincinal a peste 1,5 creeze condiţii bune de ca­ Re
Cit
1979 cuprinde sarcini mo­ lit în tehnologia fiecă­ neş, Knebel Reihalt, Con­ — îndeosebi prin realiza­ milioane de muncitori cali­ zare, de instruire şi de e- 18.20 Le<
bilizatoare. Adunările ce­ rei culturi, începînd de stantin Scutaru, Ioan Doa- rea unor cantităţi sporite ficaţi şi peste 300 000 de duca-re. în acest sens, tre- eră
ră
tăţeneşti, sesiunile consi­ la semănat şi pînă la re­ nă — am desprins conclu­ ,/buie ca şi organele de 18,43 Mu
liilor populare care au coltat. în zootehnie, asigu­ zia fermă : Indicaţiile se­ de produse fizice cu chel­ maiştri, ingineri şi alte ca­ partid şi de stat din loca­ 19.00 Tri
dezbătut şi aprobat planul răm creşterea efectivelor şi cretarului general al parti­ tuieli reduse —, cînd ni se dre de specialitate necesa­ lităţile în care- vor intra pol
dezvoltării
eeonomico-
re
şi bugetul pe acest an al a producţiei animaliere prin dului nostru, tovarăşul cere, în mod obiectiv, să în funcţiune noi obiective 19.20 îoo:
19,30 Tel
fiecărui consiliu popular, ameliorarea şi îmbunătăţi­ Nieolae Ceauşescu, privind transformăm cantitatea în- socialè a ţării. Este nece­ industriale — îndeosebi din 20.00 Uti
tr-o calitate nouă, superioa­
sar ca practica elevilor —•
au stabilit, ţinind scamă de rea raselor, a reproducţiei sporirea necontenită a pro­ ră,. competitivitate şi pro­ Valea Jiului, Călan şi Hu­ for
propunerile şi angajamen­ şi selecţiei. Asigurăm, de ducţiei de cărbune au de­ gres tehnic, nu ne putem .în atelierele-şcoală ca şi în nedoara — să sprijine mai 20.10 Cui
Em
tele formulate, măsuri pen­ asemenea, o bază furajeră venit deja realitate şi la secţiile întreprinderilor — mult conducerile unităţilor 20,40 Int«
tru finalizarea cu succes a corespunzătoare cantitativ, mina Dîlja ! Este un anga­ permite să- încredinţăm să fie temeinic şi exigent pentru asigurarea forţei de pop
tuturor indicatorilor. calitativ şi sortimental, a- jament ferm, muncitoresc, maşini şi utilaje moderne, urmărită, iar în unităţile muncă necesare -funcţionă­ 20,55 Sea
In lumina obiectivelor dăposturi bune, curăţenie consemnat şi în răspunsul de mare complexitate teh­ economice în care se pre­ rii optime şi eficiente a a- „Pi
de
cuprinse în planul pe a- şi igienă corporală la ani­ trimis ortacilor de la Lu- nică şi productivitate ridi­ gătesc viitorii muncitori cestor întreprinderi din nan
cest an, am solicitat pri­ male şi în adăposturi. Am peni, la chemarea lor la cată unor cadre insuficient pentru noile obiective in­ primele zile de activitate. 21.50 Doc
cău
marilor din Şoimuş şi Gu- trecut la modernizarea întrecere adresată tuturor pregătite. Acest lucru ar dustriale aceştia să fie Numai în acest fel vom din
rasada să ne vorbească de­ grajdurilor: mulsul şi a- minerilor ţării : minerii de fi dăunător pentru produc­ puşi la lucr-u efectiv în putea asigura maximă efi­ 22.15 Teh
spre măsurile stabilite în dăpatul mecanic. Acordăm la Dîlja îşi vor realiza e- ţie, pentru economia naţio­ profilul meseriei pc care o cienţă activităţii producti­
vederea îndeplinirii sarci­ toată atenţia înfăptuirii xemplar, constant şi ritmic nală, pentru cadrele res­ vor profesa, să fie ajutaţi ve, ritm intens dezvoltării
nilor pe 1979 privind creş­ într-un timp cit mai scurt planul, vor da ţării supli­ pective înseşi. concret de către cadrele In cconomico-sociale tot mai
terea producţiei agricole a programului de rentabili-, mentar cel puţin 2 000 to­ De asemenea, este nece­ grija cărora ah fost daţi. puternice a patriei socia­
vegetale şi animaliere, pre­ zare economico-financiară ne de cărbune. * i sar ca şi în şcolile de spe- Se ştie că judeţul Hu- liste.
cum şi pentru sporirea con­ a C.A.P., creşterii tot mai
tribuţiei la fondul de stat. accentuate a veniturilor şi
Aurel Luca, primarul co­ reducerii cheltuielilor ma­
munei Şoimuş. în scopul teriale.
ridicării potenţialului pro­ Emil Brînda, primarul
ductiv al pămîntului e- comunei Gurasada. în rea­
xecutăm lucrări de com­ lizarea indicatorilor planu­
batere a eroziunii solu­ lui economico-social al co­
lui pe o suprafaţă de munei noastre, un loc cen­
60 ha, a băltirii apei pe 50 tral îl ocupă sarcinile din
ha şi a excesului de umi­ domeniul agriculturii. A-
ditate pe 20 ha. în acelaşi vem în vedere în primul
timp facem lucrări de re­ rînd sporirea producţiei a-
gularizări şi decolmatări a gricole vegetale şi animale.
albiilor i'îurilor pe o Iun-, Pentru a realiza producţii­
gime de 2,5. km. Un mare le planificate şi anga­
volum de lucrări este pre­ jamentele asumate, rea­
văzut pentru ameliorarea şi lizăm un volum sporit
îmbunătăţirea pajiştilor na­ de lucrări de îmbunătăţiri
turale, între care : defri­ funciare, aplicăm mai mul­
şări de arboret pe 200 ha, te îngrăşăminte chimice şi
regenerări pe 150 ha, îm­ naturale pe Suprafeţe tot
bunătăţiri pe 780 ha şi în­ mai mari, folosim semin­
G.T.E. Deva*-Mi Jitia : Morile cu ciocane pentru prepararea prafului de cărbune sînt întreţinute şi reparate de
treţineri pe 671 ha. Aces­ ţe din soiuri de mare pro­ harnici mecanici din brigada-condusă de comunistul Alexandru Munteanu. Colectivul acestei formaţii merită lăudat pen-
te lucruri au ca scop creş­ ductivitate; Deosebită aten­ tm operativitatea şi competenţa dovedite faţă de întreţinerea acestor utilaje. Foto : VIRGIL ONOIU
terea producţiei de iarbă ţie acordăm organizării
masă verde şi fîn natural muncii, întăririi ordinii,
pe unitate de suprafaţă. 'disciplinei, răspunderii coo­ Spălătorie auto in mijlocul străzii Un nou succes
Agricultura, care alături peratorilor şi mecanizatori­
de industrie are o pondere lor în executarea la timp
însemnată în economia co­ şi de calitate a lucrărilor Joi, 15 februarie a.c., in bine, in parcarea amintităi — şi' cine nu ne garantează al scriitorilor
munei, trebuie să-şi spo­ la toate culturile agricole, jurul orelor 10,30, am fost cea pe care am citat-o mai că nu se iniimplu de re­
rească an de an contribu­ începînd cu pregătirea te­ martorii unei intîmplări sus nu spăla străzi ci spă­ gulă ? — străzile se spălaţi hunedoreni
ţia la formarea fondu­ renului, pînă la depozita­ care pentru necunoscăloYi la maşini particulare, in cu apă potabilă, ca dealtfel
lui centralizat al sta­ rea recoltelor. nu prezintă cine ştie că văzul lumii, în plin cen­ şi maşinile particulare. A- începutul anului 1979' a-
tului. Anul acesta, unită­ în zootehnia atenţia- mare grad de gravitate. trul oraşului. După termi­ ceasta, în timp ce în mu­ cluce un nou succes scriito­
ţile agricole socialiste şi: noastră se îndreaptă spre Pentru cei ce cunosc însă narea lucrului, in Buzuna­ nicipiul Deva se duce o rilor hunedoreni. Decernarea
1
gospodăriile populaţiei din creşterea mai accentuată a unele aspecte privind gos­ rul purtătorului de furtun luptă susţinută pentru a nu premiilor literare ale G.C.
comuna noastră vor livra efectivelor la toate spe­ podărirea municipiului De­ se risipi apă potabilă, pen­ al u:t.C: pc anul 1978 încu­
nunează, alături de scriitori
la fondul de stat mai mult ciile, îmbunătăţirea rase­ va, ea spune mult. tru că, locuitorii Devei o prestigioşi ai literaturii con­
de 500 tone cereale, aproa­ lor, a selecţiei şi reproduc­ S-a petrecut in parcarea' ştiu, nu este ele ajuns. $i temporane, şi volumul do
pe 1 000 tone sfeclă de za­ ţie^ asigurarea hranei şi a- din faţa Institutului jude­ dacă maşina salubrităţii versuri „Floarea soarelui“
hăr, peste 400 tone de sistenţei zooveterinare la- ţean de proiectări şi, repe­ s-a strecurat discret ceval spală cu apă potabilă tro­ sau: „Mina de lucru“ al poe­
cartofi, 114 tone de fructe, nivelul cerinţelor. La bovi­ tăm, atenţia trecătorului Evident', nu o bombă cu na- tuarele de pe strada depo­ tului; Valeriu Bârgâu, volum
255 tone carne de bovine, ne extindem rasa Bălţata neavizat nu era şocată cu palin. Faptul că un lucră­ zitelor, înglodate piuă la apărut în Editura „Cartea
porcine şi ovine, 700: hl românească, iar la ovine nimic. In parcare se afla tor de la salubritate face gleznă' in noroi, (cine nu Românească“ în anul 1978.
Volumul de versuri pre­
lapte de vacă şi 265 hl rasa Ţurcană. Aceasta ne o auto stropii o are cu numă­ serviciu de spălător de ma­ crede să treacă- măcar o miat: a făcut, la timpul po­
lapte de oi, iar ferma şi> va- permite să livrăm- în rul de circulaţie 31-HD- şini în centrul oraşului dată- pe acolo), treacă-mear- trivit; obiectul unor intere­
abatorul. I.A.S. aproape acest an la fondul de stat : 1548, purtind pe portieră poate că s-ar mai trece cu gă. Dar autbstropiioarea sante păreri, uneori contro­
9 000 tone carne de pasăre. aproape 400 tone de cerea­ inscripţia- „Consiliul popu- vederea. După ce posesorul spăla cu apă potabilă o ma­ versate, ale criticii literare,
Sarcinile de plan şi anga­ le, peste 450 tone’ sfeolă i Iar al municipiului Deva". maşinii proaspăt spălate a... şină> particulară, trădînd o actualul premiu, însă, con-
jamentele din agricultură de zahăr, 580 tone de car­ (De curînd, la Deva activi-' spălat putina insă, omul practică veclie, neluat'ă îh sacrîndu-1.
Cu' aceeaşi Ocazie au fost
se înfăptuiesc cu succes, ca tofi, 480 tone fructe, 7 200 iatea de salubrizare şi în­ nostru■■ s-a adăpat bine di­ seanlă la timpul potrivit. premiaţi următorii scriitori
urmare a măsurilor luate hl la-pte de vacă, 180 hl treţinere a zonelor verzi a rect de la‘ gură furtunului, Gel puţin acum se va lua tineri : Eugen Uricaru, Cor­
pentru introducerea în cul­ lapte de oi, 286 tone carne fost preluată de consiliul ceea ce nu mai- lasă nici în seamă acest lucru ? Spe­ nel Nistorescu, Mireea lor-
tură a unor soiuri de cerea­ şi alte produse, popular). O aulostropUodre, un dubiu asupra faptului răm. guîeseu. Molnar Lajos şi
le şi plante tehnice care, Bîseutîe consemnată de j se ştie. spală străzile. Ei că în ziua de 15 februarie ION CIOCLEI Horst Samson.
în condiţiile noastre de cli- N. BADPJ NECULAI CHI1ICA
Noi, cei mari, sîntem a- la 16;50 (ora deplasării
deseori — cînd trecem pe Chioşcurile alimentare din şcoli noastre) era lăcătult. Ca
lingă o şcoală — martorii o problemă ce se ridică la
unei scene ce se repetă de t t mai multe chioşcuri din
mai multe ori pe zi: pe Unităţi ce — deocamdată —nu „promovează Hunedoara este aceea că
poarta instituţiei, elevi şi ele ar putea desface un Timpul
20 februar.
eleve ţîşnesc şi o iau la in sortiment mai mare de ar­ răci. Ceru
fugă spre cea mai apropia­ faţa exigenţelor micilor cumpărători ticole, nu numai biscuiţi, acoperit,
tă unitate alimentară, unde napolitane şi ciocolată. Cu slab. Vint
glasurile li se încrucişea­ plasat în centrul comunei pectivul chioşc să fie mu­ în municipiul Hunedoa­ — Unitatea alimentară minimum de amenajări din nord-e
râturile
m
ză : CriŞcior. Dinspre grupul tat în incinta instituţiei, ra- funcţionarea chioşcuri­ din incinta instituţiei noas­ s-ar putea vinde copiilor prinse îi
— Un corn, vă rog. şcolar se scurgea un şuvoi s-a găsit şi un spaţiu a- lor alimentare aflate în tre — remarca prof. Ioan şi chifteluţe, sandviciuri grad, iar
tre —1 şi
neîntrerupt de copii şi vîn- decvat, însă lucrurile s-au incinta sau în apropierea Hrisov, directorul şcolii etc. Dealtfel, această ches­
— De un leu napolitane. La munl'
zătoarea Victoria Clobic fă­ împotmolit, conducerea gru­ instituţiilor de învăţămînt generale n-t". 6 — este în tiune se pune şi la Brad, şi
Scena este foarte frec­ cea faţă cu greu solicitări­ pului şcolar opunîndu-se poate fi considerată ca general bine aprovizionată, în alte locuri, căci numai răci. Cer a
Vin
ninge.
ventă şi de aceea, poate, lor, deşi unitatea era bine acestei idei. bună, atît sub aspectul a- numai că nu ne mulţumeş­ re cu rafa
unora li se pare banală. aprovizionată. provizionării şi al servirii, te modul cum se respectă cu biscuiţi, napolitane şi km/oră vis
Nu este şi iată de ce: mulţi — Comenzile pe care le Tot sub coordonarea cît şi în ce priveşte pro­ programul de funcţionare. sucuri -nu se poate consi­
copii de vîrstă şcolară îşi depun se onorează în în­ I.C.S.M. Brad funcţionează gramul de funcţionare, Uitaţi-vă, chiar azi, bufe­ dera că această formă de
pun în servieta cu ' cărţi tregime — ne spunea ges­ încă două chioşcuri — ri­ ceea ce denotă atenţia de tul n-a funcţionat' nici un comerţ „promovează“ cu
gustărica de acasă, dar sînt tionara. Produsele de pa­ nul la şcoala generală nr. care se bucură acest gen minut. bine „examenele“ la care
1, celălalt la Liceul „A-
şi din aceia ce — datorită nificaţie sosesc dimineaţa de comerţ în preocupările Căutînd cauza acestui e supusă. Rezultate!
par­
Adică,
Ianou“.
faptului că ambii părinţi devreme şi sînt proaspete, vram cele doUă înseamnă, conducerii I.C.S.A. fapt, am aflat mai apoi că Chioşcurile din şcoli, mo­ din 18 feb:
don,
lucrează şi pleacă diminea­ în fiecare lună vînzările de fapt, unul, cel de la Livia Jureuţa, vînzătoa- vinzăt'oarea Georgeta Lă- dul cum sînt. aproviziona­ Bologna —
şi
te
cum
funcţionează
Calanzaro
ţa înaintea lor spre locu­ ce le realizez ajung la peste şcoala nr. 1 — bine aprovi­ re la chioşcul din apro­ puşnean nu fusese în ziua constituie o problemă mi­ Interna?
rile de-muncă — primesc 50 000 lei. zionat şi acesta —, cel de pierea Liceului de matema- aceea la post, deoarece noră ? Nu, nici vbrbă, şi Lazio — F
cîţiva lei să-şi cumpere cîte Chioşcul aparţine de la Liceul „Avram Iancu“ tică-fîzică, ne spunea : şefa uiiilăţii a pus-o să dacă am abordat-o; am fă­ Milan — .
Napoli — 1
ceva într-una din pauze. I.C.S.M. Brad şi — cum se stă mai mult închis, din — Avem marfă suficien­ muncească la „Lacto-vege- cut-o în dorinţa de a de­ Perugia —
Ce găsesc în unităţile co­ vede — se bucură de cu­ cauză că vînzăto-area ce lu­ tă, numai că uneori produ­ tarian“, în locul unei bu­ termina o sporire a aten­ Torino —
merciale şi cit timp le tre­ venita atenţie. Singura pro­ crează aici este mereu în sele dc cofetărie sosesc cu cătărese care era bolnavă. ţiei factorilor ce conduc Verona —
Bari — M
buie ca să-şi procure gus­ blemă care se ridică este concediu medical. De aceea, întîrziere. Iată, azi (17- fe- - Aproximativ aceeaşi situa-, Palermo —
tarea ? Un raid recent ne-a aceea că unitatea se află elevii liceului apelează la ţie, în ce priveşte funcţio­ comerţul faţă de ea. Pistoiese -
permis să constatăm la faţa la o ţlistanţă cam mare de bruarie — n.n,), este ora 10 narea, am întîin.it-o şi la B. TURDEANU Rimini —
şi încă nu ne-au sosit pră­
Taranto —
locului. grupul şcolar. Ni s-a spus, o alimentară apropiată, chioşcul nr. 80 „Cireşica“. Fond de
Era vremea pauzei mari mai apoi, la sedi-ul I.C.S.M. ceea ce îi obligă să piardă jiturile, articol mult căutat Acesta trebuia să fie des­ IOAN VLAD lei.
şi ne aflam în chioşcul că a existat intenţia ca res­ destul .timp în acest scop. de copii. chis pînă la ora 19, dar ziarist colaborator