Page 68 - Drumul_socialismului_1979_02

Pag. 2 DBUMUL SOCIALISMULUI NR, 6 024

Autoconducerea muncitorească în acţiune

întărirea disciplinei — factnr Economia naţională are nevoie de ciment 10.00 Cala
9,00 Teleş
Judeţ
Sever
determinant in realizarea mai mult, mai bun şi livrat ritmic î 12.00 Şoimi
Timiş
întreprinderea de lianţi ee a dus la frecvente o- discuţii — toţi, fără excep­ care cu înaltă responsabi­ 17.00 Telex
la termen a construcţiilor Deva-Chişcădaga este. ...un priri accidentale, la defec­ mare preţ, şi anume aceea litate, indiferent de func­ 17,05 Tcloş«
ţie ■—aecentuînd o idee de
obiectiv
ţie, la înfăptuirea sarcinilor
la
stagnări
îndelun­
relativ
nou
pe
ţiuni,
17,25 Curs
harta economică a judeţu­ gate a unor agi-egate prin­ că factorul principal al economice. In acelaşi timp mană
lui. 1978 fiind anul punerii cipale. oricărei activităţi este omul este necesar ca organele şi 17,43 Trage
Realizările constructorilor toane, au constituit proble­
de la T.C.H.-Deva, in anul me asupra cărora au stăruit în funcţiune a celei de-a — Cheia problemei ce ne şi că de om depinde, de oi’ganizaţiile de partid, con­ 17,55 Atenţ
1978, nu au fost în măsură în cuvîntul lor şeful de e- 11-a linii de ciment, a fost frămirită — ieşirea din im­ colectiv.deci, calitatea mun­ siliul oamenilor muncii, ÎS,10 Şcoah
să aducă motive de satisfac­ cliipă Florea Bărbulescu, şi un an al eforturilor stă­ pasul în care ne aflăm — cii productive. De aceea, organizaţiile de sindicat şi ■— dii
ţie colectivului, ba dimpotri­ maistrul Alexandru Tomuş ruitoare pentru IX. Deva- este după părerea mea, o- se impune să se acţioneze de tineret să desfăşoare o 1M0 Diver:
vă acestea — după cum se şi Xoan Tobă. Au fost arăta­ Chişcădaga în vederea a- pinia Petru Dumbravă, în­ cu mai multă răspundere activitate cultural-eduoati- 10,45 Telcci
sublinia şi în darea de sea­ te aspecte negative şi s-au tingerii parametrilor proiec­ treţinerea în stare de func­ în privinţa pregătirii pro­ vă perseverentă, concretă, pioni«
mă prezentată în fata adu­ făcut propuneri care să ducă taţi, al căutărilor de solu­ ţionare a agregatelor. Or, fesionale, stabilizării cadre­ să conştientizeze oamenii 18.00 Festiv
nării generale a reprezentan­ la folosirea tuturor utilaje­ ţii-pentru depăşirea - greu­ noi nu am acordat atenţia lor pe posturi. Dar cel mai muncii în vederea partici­ „Cin ti
ţilor oamenilor muncii — pot lor şi maşinilor la randa­ tăţilor care prea cu larghe­ necesai’ă pi-egătirii din timp impoitan t element al •’aces­ pării depline Ia realizarea 19,20 1001 I
fi socotite cele mai slabe din ment -maxim, la o mai bună ţe şînt etichetate' oa ine­ a celor necesare respectării tei probleme este — ctlm şi depăşirea sarcinilor de
:
ultimii zece ani. colaborare între S.U.T. şl rente' oricărui început. Dar graficului de revizii şi re­ au subliniat Petru Popes- plan'. 19.30 Teleje
20.00 La ui
Planul producţiei indus­ şantiere; •
triale la construcţii-montaj a Tn programul unitar de cu toate eforturile şi cău­ paraţii, am acţionat de cu, ’ Constantina Aoanei, Colectivul de muncă al econo
fost realizat doar în propor­ măsuri, audiat, completat şi tările, cu . tot ajutorul pri­ multe ori sxib presiunea u- Dorin Popa şi alţii — con­ I.L. Deva-Chişcădaga este 20,10 Noi, 1
ţie de 77,191a sută, producti­ aprobat de adunarea genera­ mit, planul pe cel de-al nor avarii, ceea^ ce a dus ştiinţa şi răspunderea oa­ hotărît ca în 1979, cînd sar­ 20.30 Teleci
vitatea muncii. în proporţie lă, au fost înscrise nume­ treilea an al cincinalului la eîectuai'ea unor reme­ menilor. Colectivul se află cinile de plan sînt mult ciul „1
de 76,2 la sută, în timp ce roase măsuri (cu termene şi n-a fost realizat la nici un dieri de slabă calitate, la încă în perioada de forma­ sporite, să se mobilizeze de pe
cheltuielile la 1000 lei pro­ responsabilităţi precise) me­ indicator. Tocmai din a- defecţiuni fi-ecvente în re şi cu toate că fosta con­ mai mult, punînd în valoa­ (le a
ducţie au fost depăşite. Un nite să ducă la îmbunătăţi­ ceastă cauză, ideea care a procesul de producţie. ducere a unităţii a săvîrşit re toate rezervele materia­ ricane
număr de obiective, avind rea substanţială a activităţii . străbătut ca un fir roşu —-.. Nu-i mai puţin adevă­ o serie de greşeli în ce pni- le, tehnice şi umane încă 72.30 Teleje
termene de predare, în 1978, în toate sectoarele trustului. atît darea de seamă pre­ rat — a fost de părere A- veşte oxganizarea şi coor­ nevalorificate. Această ho-
nu au fost realizate. Unele dintre cele mai im­ zentată la recenta adunare driana Ghizela — că am donarea activităţii, oame­ tărîre rezidă şi din anga­
Cum era şi firesc, aduna­ portante prevăd extinderea a oamenilor muncii, cit şi
rea s-a transformat intr-un acordului global la 90 la su­ cuvîntul participanţilor la procedat cu insuficientă nii şînt animaţi de hotă- jamentele asumate în răs­
adevărat forum muncitoresc, tă din totalul muncitorilor, discuţii a fost aceea că prevedere şi în ce priveşte rîrea fermă de a-şi conju­ punsul la chemarea la în­
în cadrul căruia s-a analizat introducerea muncii în schim­ formarea oamenilor, pregă­ ga eforturile, de a munci trecerea socialistă pe ţară, pUCURE:
temeinic, în spirit critic şi buri, mecanizarea lucrărilor este cadrul să se procedeze tirea lor profesională. Fluc­ mai ordonat şi mai bine adresat de I.L.A. Cîmpu- dioprogram
autocritic (tonul matur, pro­ de construcţii, o activitate ia o analiză amănunţită a tuaţia de cadre a fost şi organizat, cu mai mare efi­ lung Muscel: realizarea Radiojurna
fund autocritic a fost dat mai susţinută a tuturor fac­ mersului defectuos al între­ este încă mare, în posturile cienţă economică. Aceasta peste plan a 10 000 tone presei ; 8,1
chiar de către darea de sca­ torilor , care să ducă la în­ prinderii, să se tragă în­ cheie n-am reuşit să stabi­ impune sensibilizarea fie­ ciment, depăşirea planului diilor ; 9,00
mă) activitatea desfăşurată tărirea disciplinei, economi­ văţămintele necesare în ve­ lizăm oamenii, să-i legăm cărei conştiinţe, implanta­ la producţia netă cu 300 000 9.05 naspui
în 1978, în toate şantierele sirea materialelor, combus­ derea mobilizării energice, lor ; 10,00 :
şi sectoarele. In cuvîntul lor, tibilului şi energiei, creşterea generale a colectivului . u- şi sufleteşte de fabrica rea în inima şi în mintea Iei, efectuarea a 10 000 ore 10.05 Ansai
10,30 Din
participanţii, reprezentanţi ai calităţii lucrărilor prin res­ nităţii la înfăptuirea sarci­ noastră. fiecăruia a necesităţii de a muncă patriotică pentru în- 11.00 Bnleti
constructorilor din toate şan­ pectarea strictă a tehnologi­ Acest mod de a gîndi a se încadra strict în disci­ frunluseţarca întreprinde­ Microfonul
tierele trustului, au arătat ri­ ilor de lucru etc. Concluziile nilor ce îi revin în 1979. caracterizat toate luările plina tehnologică şi de rii. Avanpremii
nele dintre cauzele care au do la încheierea dezbaterilor — Unele din cauzele care de cuvint, participanţii la muncă, de a contribui fie­ TRAIAN BONDOR 12.00 Buleti
dus la nerealizarea planului, au subliniat faptul că, prin- au dus la nerealizarea pla­ Din como;
au evidenţiat lipsurile şi tr-o mobilizare exemplară a nului pe 1978 — spunea nostru ; 12,
pretative ;
greutăţile întîmpinate in anul întregului potenţial uman şi Ioan Carculea — sînt de 3 ; 15,00 CI
precedent şi au propus mă­ material al trustului, colecti­ natură obiectivă — greşeli 10.00 Radio;
suri concrete de eliminare a de proiectare şi de execu­ ordonate ei
dc
lor. Numeroşi vorbitori, vul T.C.H. Deva va reuşi să ţie a investiţiei etc., dar Buletin rom
recupereze restantele şi să-şi
limbii
printre care maistrul Dumi­ realizeze planul în acest an. cele mai multe sînt de na­ mele etern
tru Codilă, de la Şantierul 4 Constructorii s-au angajat ca 17.50 Miniai
Brad şi inginerul Mihai Ra­ tură subiectivă. Prin aceas­ 18.00 Orele
du, şeful Şantierului 3 Ha­ în întrecerea socialistă să tă prismă trebuie privită dc doină, r
ţeg, au relevat că indiscipli­ devanseze termenele de pu­ activitatea noastră şi por­ Litera şi
na la locul de muncă este nere în funcţie la unele o- nind de aici să stabilim ce 20.50 Caden
O zi intr-o
una din cauzele principale biective importante, în con­ avem de făcut în acest an Non stop i
care a dus la dezorganizarea diţiile creşterii productivită­ pentru remedierea situaţiei.
muncii în şantiere, la caliîa- ţii muncii, ale diminuării cos­ TIMIŞOAJ
tea slabă a unor lucrări. Co­ turilor- de producţie şi ri­ — Eu socot — arăta Con­ litatea radi'
laborarea între formaţiile de dicării permanente a calită­ stantina Dragomir — că azi; 18,15 I
tradă; 18,30
lucru, aprovizionarea ritmică ţii lucrărilor. n-am reuşit încă să asigu­ tru sate :
si In timp cu materiale, că­ r răm o exploatare corespun­ minam iu
rămizi, prefabricate şi be- MîRCEAnLEPÂDATU zătoare a utilajelor, ceea piuid specis
Lovrin; pr
rentabilitat«
zootehnică
DEVA. Vedere din cartierul Bejan, cel mai nou cartier al municipiului care a primit rcgsău; 18,'
un contur definitiv. rile clubur.
Exigenţă şi responsabilitate le, numeroase fost înălţate in edilitare. Pe drept de cuvint cartierul spaţii şcolare şi comercia­ din Bocşa
mii
apartamente,
au
ultimii
ani
Aici
pentru
alte
reprezentativ
dotări
este
tot ce s-a construit nou şi frumos în Deva. Foto : V. ONOIU 19.00 Emil
Bloc notes
in abordarea tuturor problemelor Ion Marina
tori
contem
Ilans Moklt
tic Ivo I
de care depinde activitatea productivă Mecanizatorii — principalii organizatori 20.00 Kitmu
tofonul dvi
Adunarea reprezentanţi­ abordate cu răspundex-e respunzător în care se lu­
lor oamenilor muncii de la problemele pregătirii şi crează la început de lună si răspunzători ai producţiei agricole £lNI
I.M. Hunedoara s-a consti­ pei-fecţionării forţei de (la E.M. Ghelari, 40 la sută
tuit într-un autentic for de muncă, condiţiile de muncă din producţia lunară se DEVA ; L
Participanţii
adunarea
la
analiză complexă şi res­ şi de viaţă ale oamenilor realizează în decada a generală a oamenilor muncii rea activităţii de viitor, pu- zeze şi cu ce cheltuieli (Ni- — seriile I-:
nîndu-se accentul pe calita­
colae Nemeş).
ponsabilă, în faţa căruia muncii din unitate. treia), api'ovizionarca cu din cadrul Trustului judeţean tea reparaţiilor, pe creşterea — . Pe lingă încadrarea lu­ tret cu plo,
marginea
la
consiliul oamenilor muncii Au fost calificaţi în me­ unele materiale şi piese de al staţiunilor pentru mecani­ răspunderii mecanizatorilor în crărilor agricole in perioade­ HUNEDOAE
a raportat despre modul în seriile de xniner, mecanic schimb, îndeplinirea neco­ zarea agriculturii au dezbă­ efectuarea îngrijirilor zilnice le optime şi îmbunătăţirea balicc (F14>
tut, aşa cum au făcut-o an­
torul din t
care conduce activitatea de locomotivă, lăcătuş şi respunzătoare a planului de terior şi în cadrul unităţilor a utilajelor, recondiţionarea calităţii se cere o deosebită B’amilia Du
mai multor repere în centre­
atenţie pentru asigurarea u-
productivă, cu ce eficienţă electricieni 246 muncitori, investiţii, indisciplina în componente, cu exigenţă şi le specializate şi atelierele de nei densităţi corespunzătoa­ torul); PE7
face aceasta. La capitolul în diversele forme de per­ muncă, nerespectarea unor răspundere — în spiritul IIo- reparaţii, pe întărirea disci­ re de plante la unitatea de eadorii (Un
G Prietena;.
general al realizărilor se fecţionare au fost cuprinse norme şi reguli de protec­ tăririi Plenarei C.C. al P.C.R. plinei în muncă în cadrul suprafaţă. Cînd lucrează cu <7 rvoie”ibrt
(Republica)':
însumează fapte lăudabi­ 1115 cadre de muncitori, ţie a muncii, nivelul şi con­ cu privire la îmbunătăţirea tuturor formaţiilor de lucru. substanţe toxice sau pe timp menii rămîi
le, care 'etalează fizionomia maiştri, ingineri, tehnicieni. ţinutul muncii de educaţie, conducerii şi planificării uni­ Măsura reală a eforturilor friguros, este bine ca meca­ sul. roz (Ci
nizatorilor să li se asigure
unui colectiv permanent De asemenea, s-a acordat utilizarea insuficientă a po­ tare a agriculturii, crearea mecanizatorilor o dau insă echipamentul de protecţie a- dioptrii c
producţiile obţinute în uni­
(Muncitorcsi
animat de dorinţa afirmă­ şi se acordă atenţie sporită tenţialului cadrelor tehnico- consiliilor unice agroindus­ tăţile agricole deservite. In decvat (Emil Szckcly). Principiul di
triale de stat şi cooperatiste
rii prin muncă. activităţii de protecţie a inginereşti etc. , în acest şi creşterea producţiei agri­ a.ceastă privinţă a fost evi­ — Ţinînd scama de speci­ citoresc) ; :
oamenilor
consiliul
context,
Cu ce concluzii s-a sol­ muncii, iniţiindu-se un am­ cole — sarcinile economice denţiat faptul că numeroase ficul activităţilor unor S.M.A., blestemat ti
nerul) ; PE
care au în dotare mai multe
dat adunarea ? în primul plu program de măsui'i teh- muncii şi biroul său exe­ cu care sînt confruntaţi me­ cooperative agricole (exem­ combine autopropulsate de cui cu o<
ple concrete se intîlnesc în
canizatorii în acest an şi
cutiv au fost criticate pen­
rînd, s-a remarcat faptul nico-oi-ganizatorice, însoţit tru una din principalele măsurile ce vor fi întreprin­ fiecare consiliu unic agro­ siloz, să fie suplimentat nu­ (Muncitores.
Unde apa e
că consiliul oamenilor de analize, controale şi tes­ carenţe din activitatea lor, se, ţinînd seama de neajun­ industrial — n.n.j, nivelul re­ mărul mecanizatorilor pentru ba verde :
muncii, condus de organi­ tări succesive. Au fost lua­ anume că nu urmăi’esc cu surile manifestate in anul coltelor la hectar s-a situat a nu staţiona tractoarele. (A- URICANI :
lexandru Roşu).
insulă
(7
zaţia de partid, a reuşit să te măsuri pentru îmbună­ trecut, pentru folosirea cu sub posibilităţile existente şi BRAD : Gh
tăţirea activităţii gospodă- destulă perseverenţă înfăp­ eficienţă ridicată a bazei teh- prevederile planului, ca ur­ — Este bine ca în fiecare ua roşie) ;
concentreze activitatea în­ riei anexe, a meniurilor şi tuirea tuturor programelor nico-materiale şi sporirea mare a depăşirii epocii op­ formaţie de mecanizatori să Misiune pc
tregului colectiv asupra stabilite şi adoptate. în producţiei agricole în toate time de efectuare a unor lu­ asiguram calificarea unor oa­ rilla (Miner
problemelor esenţiale ale mîncării la cantină, micro- unităţile deservite. Dacă re­ crări agricole, precum şi ca­ meni ca sudori, astfel inter­ Un ţăran
cantine şi bufete. Toate stilul lor de muncă aceas­ zultatele economico-financiare venţiile de urgenţă puţind să Hercule în
producţiei, începind eu acestea dovedesc faptul că tă latură trebuie să ocupe obţinute în anul trecut pe lităţii necorespunzătoare a fie făcute cu operativitate. tulul (Patrii
pregătirea condiţiilor şi ter- consiliul oamenilor muncii un loc central, urmărin- ansamblul trustului apar favo­ acestora. Cum trebuie acţio­ (Petru Puia). bedei (FIac;
niinînd cu livrarea mine­ abordează problemele pro­ du-se, prin comisiile pe do­ rabile, de la o unitate la alta nat pentru a înfăptui exem­ — Stabilizarea mecanizato­ BAI : Nim.
mereu
(Cas
plar importantele sarcini ce
şi
rilor
pregătirii
ridicarea
reului extras, aşa cum o ducţiei într-o strînsă legă­ menii, realizarea pas cu pas se întîlnesc însemnate dife­ revin staţiunilor pentru me­ lor politice şi profesionale HAŢEG: Int
renţe — de ordinul a 30—40
Iar); BRAZ
cer interesele economiei tură cu ridicarea continuă a tuturor măsui-ilor stabi­ sau chiar mai multor pro­ canizarea agriculturii din Ho- reprezintă probleme a căror veche ; CAi
naţionale. în analizele şi a potenţialului de muncă al lite. Desfăşurîndu-se intr-un cente — în realizarea venitu­ tărîrea C.C. al P.C.R. din 1 rezolvare stă permanent pe seriile I-II
februarie a.c. ?
ră) ; SIMEB
agenda de lucru a conduce­
rilor la 1000 lei fonduri fixe,
■
acţiunile concrete întreprin­ colectivului, al oamenilor indicator sintetic care expri­ — Consider că în fiecare rilor S.M.A. (Ioan Cotuţiu). aleargă me
pi-onunţat spirit de lucru, ILIA : Hipc
se de consiliul oamenilor care, de fapt, asigură în­ mă eficienţa cu care sînt fo­ unitate şi formaţie de lu­ Toţi vorbitorii şi-au expri­ (Lumina) ; '
adunarea a jalonat bine ac­ losite tractoarele şi maşinile cru este necesar să se întă­ mat hotărîrea fermă de a-şi crezi că nu
muncii au intrat cu predi­ deplinirea sareinilof de agricole din dotare. De ase­ rească ordinea şi disciplina înzeci eforturile pentru în­ nerul).
lecţie problemele ritmului plan. tivitatea viitoare a consi­ menea, mult diferite au fost în muncă, fiecare mecaniza­ făptuirea exemplară a măsu­
mecanizării, organizării Darea de seamă, ca şi o liului oamenilor muncii, a- şi cheltuielile pe tractc?. In tor să cunoască ce producţii rilor stabilite do Plenara
doptînd atît angajamentul legătură cu aceste " aspecte, sînt planificate să se obţină C.C. al P.C.R. din 1 februa­
muncii în abataje şi la bună parte a celor care au au fost reliefate rezervele de pe suprafeţele pe care lu­ rie a.c. VRE
întregului colectiv, cit şi
transporturi, utilizării tim­ participat la dezbatere au existente pentru îmbunătăţi­ crează, ce venituri să reali­ N. TiRCOB
Timpul
pului de lucru şi a utilaje­ analizat activitatea consi­ măsurile care să asigure ziua de 21
lor, instalaţiilor, pregătirii liului oamenilor muncii în­ înfăptuirea lor neabătută, DIN ANGAJAMENTUL MECANIZATORILOR PE ACEST AN me frumoa:
cadrelor. în toate aceste tr-un spirit de înaltă exi­ în scopul sporirii eficienţei mult senin,
fia moderat
muncii harnicelor colective Obţinerea unor sporuri suplimentare Depăşirea planului de
probleme cheie au fost sta­ genţă, criticînd cu asprime 500 000 lei şi a producţiei venituri cu peratura
noaptea ini
bilite măsuri, s-au luat de­ unele neajunsuri. Criticile de oameni ai muncii — mi­ de producţie în unităţile agricole de­ 200 000 lei ; ’ nete cu '** grade şi zi
cizii. urmate de alte anali­ au fost concenti-ate în mod neri şi preparatori — de servite de 50 kg grîu, 50 kg porumb, Economisirea a 18 000 kg motorină ; grade. Ce
neaţa.
ze asupra stadiilor înfăp­ special asupra problemelor la I.M. Hunedoara. 300 kg sfeclă de zahăr şi 200 kg car­ Creşterea productivităţii muncii pe La munţi
tuirii lor. Paralel, au fost privitoare la: ritmul neco- CORNEL ARMEANU tofi la hectar; muncitor cu 500 Ici. moaşă cu <