Page 7 - Drumul_socialismului_1979_02
P. 7
O VINERI, 2 FEBRUARIE 1979 9
'iims ' TOT DESPRE... i
^ TĂRĂGĂNĂRI l
l i
în Parîng, acolo unde prima ciasă Este inexplicabil dc cc ţ
!ca (rcluu- şi la această dată mu Li
există furaje grosiere (co- 1
ţii iude- specială de schi învaţă... alfabetul ceni) lăsate să se depre- 1
t... Profesorul de muzică—vioara întii vieze in cîmp, cind balan- 4
şcolar şi sportiv ¡a furajeră a unor unităţi i
progranm-
în desfăşurarea festivalului agricole este deficitară. A- 1
9 semenea situaţii s-au în- y
începî.nd din 14 ianuarie re sportiv cit şi la învăţă
Hmba ger- Uluit in aceste zile la i
muncii si creaţiei a.c. pe pîrtia „A“ din Pa- tură. C.A.P. Hapoltu Mare, Si- i'
ragcrii loto rincl 27 de copii, elevi în — învăţătura progresea meria şi Timpa. Condu- V
■ emisiune Integrată în Festivalul din Vulcan, Aninoasa, Pe- deauna valenţele calitative olasa I E de la Şcoala ge ză foarte bine — ne-a spus cerile acestor unităţi au ţ
nerală nr. C Petroşani, toţi
uciUorii naţional „Cîntarea Roimâ- trila au inclus în reperto necesare, muzica neeoncor- componenţi ai clasei spe învăţătorul — cele 5 ore datoria ca, în loc să cau- i
de clasă şi studiu fiind su
niei“, activitatea profesori riu piese ca: „Noi con dînd cu textul. Unele for ciale de schi din cadrul ficiente pentru acumulările te explicaţii pentru iară- \
lor de muzică din juideţul struim“, de V. Vasilache — maţii orchestrale, populare Clubului sportiv şcolar, îşi (cantitative şi calitative) gâtuiri, să acţioneze encr- y
nostru a cunoscut, în cea junior, „Cîntec de şantier“ sau de un singur instru desfăşoară programul de necesare clasei I. gic pentru ca furajele res-'ţj
tiri despre de-a doua ediţie a amplei de C. Andrei', „Cîntec de ment (fluieraşi) abordează pective să fie duse ne- Ti
ii întreceri, valenţe noi, asi miner“ de Gh. Bazavan, uneori un repertoriu ste pregătire la această disci Progresul la schi se ve întârziat la fermele zoo- V
c : „Ţara gurând formaţiilor un re „Cîntec despre mineri“ de reotip, arhiutilizat sau ne plină. de de la o zi la alta. Dacă tehnice şi folosite in hra- 4'
Premieră Florin Comişel, „Imnul ce concordant cu realitatea Este pentru prima oară in prima zi erau probleme na animalelor. ţ’
e a studi- pertoriu cu conţinut patrio feriştilor“ de Alfred Men- folclorică. că o asemenea clasă are a- de.. .echilibru pe pârtie,
ricane tic, militant, ancorat în delsohn. sigurată activitatea şcola după o săptăimînă s-a tre
!rar-ar(is(i- viaţă şi la un nivel artis Ediţia a doua a festiva ră şi sportivă la baza di cut la exerciţii specifice
tic ridicat. Potrivit orien A sporit preocuparea lului muncii şi creaţiei a dactică a I.E.F.S. Pentru însuşirii tehnicii de cobo
tărilor date de Consiliul profesorilor de muzică pen implantat mai trainic pro buna desfăşurare a proce râre, cît mai corecte.
judeţean de educaţie poli tru iniţierea şi promovarea fesorii de muzică nu nu sului i ns tr ueti v-ed ucati v, Am fi nedrepţi dacă nu
tică şi cultură socialîistă, unor genuri cu profunde mai în activitatea cultu- prin strădaniile tovarăşu am aminti aici şi aportul
Inspectoratul şcolar (jude valori politico-educative ral-artistică a şcolii, ci şi lui Eugen Peterfi, directo unor părinţi ai copiilor oa
ţean s-a preocupat de in (montaje, recitaluri de poe în cea desfăşurată în aşe rul C.S.Ş., precum şi ale re depun eforturi pentru o
struirea şi repartizarea co zie patriotică şi revoluţio zăminte! e de cultură de la Inspectoratului şcolar ju cît mai bună organizare a MĂTURA — !
respunzătoare a profesori nară, brigăzi artistice, for oraşe şi sate. De aceea, deţean, de aceşti elevi se activităţii, şi prin... repre V
lor de muzică pe formaţii maţii de muzică şi poezie), sfera lor de activitate tre ocupă învăţătorul. Vasile zentanţii • lor permanenţi OBIECT RAR !
: 6,00 Ra- artistice, ceea ce a făcut în unele şcoli (liceele agro buie să se extindă tot mai Dinea, precum şi antreno — doi bunici — Elena Nea-
uinelti; 7,00 industrial Haţeg, industria mult de la dirijor al co rul de schi Victor Mihuţ. gu şi Mircca Mihuţ —, sînt In centrul comunei Baia I!
Revista ca activitatea în acest do de Criş există o piaţă de T
in de ştiri; meniu să cunoască reale re nr. 1 şi nr. 3 Deva), au rurilor din şcoli la condu Dacă la început unii pă prezenţi întotdeauna acolo
ascultători- îmbunătăţiri. Aceasta a fost iniţiate zile ale acti cători de formaţii muzica rinţi au avut unele reţi unde este necesar. alimente, care, firesc, este ţ;
î de ştiri; vităţilor cultural-artistice, le din case de cultură,, clu-i înzestrată şi cu un grupai
loric; 10,30 permis ca în etapa a doua neri, în prima duminică în . Este greu să evidenţiem social. Dar ce vezi aici -.
10,15 Folk; a festivalului muncii şi creîndu-se un bun cadru buri, cămine culturale. care au efectuat o vizită la deocamdată pe vreunul din nu se poate descrie. Mă- V
ştiri; 11,20 creaţiei numărul formaţi de desfăşurare şi afirmare Prin participarea calificată locul de studiu şi de pre micuţii sportivi, dar spe
Radio-TV. ; a talentelor artistice. tura nu şi-a mai făcut ]
î'iri; .¡05 ilor corale să crească cu şi competentă la instruirea gătire al micuţilor schiori răm că în anii oare urmea de mult datoria. Se zice t
folclorului peste 30. Merită reliefată Sînt meritorii eforturile oît mai multor formaţii au fost impresionaţi de ză, pe pîrtiile din ţară vom că lucrătorii circumscrip- i
pere inter- activitatea formaţiilor co depuse pentru organizarea muzicale de diverse genuri, grija cu care sînt înconju auzi de unii (dintre ei an ţiei sanitare locala şi-au V
3e Ia 1 Ia unor concerte-lecţii, ca ce profesorul de muzică tre raţi elevii de către cei doi gajaţi în lupta pentru o-
club; 16,00 rale nou înfiinţate : coru pus in planul de muncă
20 Coordo- rile minereşti de la Vul le de la şcolile de muzică buie să devină tot mai pedagogi, de curăţenia din cuparea locurilor fruntaşe să treacă des pe la piaţă. «j
17,00 Bule- can, Aninoasa, Gurabarza, din Deva, Hunedoara şi Pe mult un bun activist cul dormitoare, din sala de cla la diferite concursuri. Suc 1
Drag mi-e cele de la I.U.M. Petroşani, troşani, a unor producţii tural. să în care învaţă, de toate ces şi... pîrtii J>une pentru Oare in care lună anume ? I
17,20 Pen- muzicale proprii, în spe condiţiile create, precum şi zborul mieilor aspiranţi
Orcle se- Institutul de mine Petro cial la niveiuil municipiilor. Prof. IOAN FILIP de entuziasmul şi dorinţa spre marea performanţă.
populare; şani, ale căminelor cultu CALORIFERE
:u adresă ; rale din Vaţa de Jos, Baia întrecerile care au pre inspector acestor prichindei echipaţi ÎNGHEŢATE
nore; 22,00 mers faza judeţeană au re Ia Inspectoratul şcolar în costume de schi de a se Prof. TIBERIU MUND
: 23,00—3,00 de Criş, Băiţa, Teliuc, co levat însă şi unele ne judeţean pregăti din punct de vede C.J.E.F.S. Deva
tl nocturn. rurile de femei ale sindi ajunsuri în activitatea pe In mai multe unităţi
catelor din comerţ şi sani comerciale din comuna \
!,00 Actua- ogorul muzicii. Dacă ţinem
1,10 Româ- tar Hunedoara, corul coo seama de specificul jude Geoagiu este introdusă t
Muzică de perativei „Mureşul“ Deva, instalaţie de încălzire r
ire ferme ţului, numărul corurilor centrală, ceea ce repra- l
le folclor : corurile liceelor industria muncitoreşti (cu excepţia
icului liric le nr. 4 şi 5 Deva, agroin Văii Jiului) este insufi zintă o realizare impor- 4
îţttl Caraş- dustrial Geoagiu, corul Ca iantă. In toamna anului ă:
intă solişti cient, activitatea corală în trecut insă, cină să se pu- »
ului C.F.R. sei pionierilor Petroşani, cadrul sindicatelor limitîn-
13,00 Re- Şcolii de muzică Petro du-se Ia formaţiile celor nă in funcţiune, s-a con- |
al-politică: şani şi altele care în ediţia din învăţămînt, sănătate şi statal că instalaţia nu e ţ
partid — a Il-a a Festivalului na in regulă. S-a apelat la t
luptei im- ţional „Cîntarea României“, ale caselor de cultură (De
ezbateţe la va, Orăştie, Petroşani). Nu cooperativa „Constructo- *
lmişoara ; şi-au făcut simţită prezen mărul muncitorilor şi ţă rul“ din Deva, ai cărei
•cţ condu- ţa prin spectacole de cali i meseriaşi s-au deplasat la
; 13,30— tate. ranilor în coruri este de
ală. asemenea mic faţă de po , faţa locului. încălzirea
Preocuparea profesorilor sibilităţi. Preocuparea pen centrală a funcţionat exact
de muzică pentru îmbună tru îmbunătăţirea continuă două zile, după care şi-a.f. |
tăţirea repertomlor forma a ‘ repertoriului nu a de dat duhul. Din ce cauză ? t
ţiilor corale s-a remarcat venit încă generală, există Aici, părerile sînt impar- >
prin promovarea cîntecelor formaţii cu programe săra ţite. Unii zic că oamenii ţ
revoluţionare, de muncă, ce, unilaterale ca temati cooperativei „Constructo
Pepeş, se- prin care se dă expresie că, factură sau formă de rul“ au făcut treabă de
; Un pod dragostei faţă de patrie şi prezentare. nuntuială, alţii că cei de
¡oriile X-II la cooperativa de consum.\
ARA : A- partid, faţă de măreaţa o- în repertoriile fanfarelor
; Portret peră a constructorilor o- se menţin unele piese mo r nu ştiu să exploateze in-
0; Lăsaţi rînduirii noastre socialiste. deste ca valoare, unele de stalaţia _aşa cum trebuie', l
e (Con- monetizate, la care se a-
ROŞANI : Apreciem opţiunea unor Indiferent de părerea uno- *
lului (U- dirijori pentru un reperto daugă numărul incomplet ra sau altora, faptul că \
L picătura riu cu specific muncitoresc al membrilor formaţiilor 1 toate caloriferele din ma- l
iembrie) ;
lă (Repu- — sideruirgist (Hunedoara), ca şi al familiilor de in s gazine sînt reci şi că se l
ăcel bles- mineresc (Valea' Jiului) etc. strumente. Formaţiile de apelează la sobe trebuie \
tt (Cultu- Astfel, corurile de la muzică falk — mereu mai nupil lecţii dc citire şl aritmetică, un cîntec e binevenit. Aspect de la un specta \ să determine a se lua mă- ţ
tcitoresc); C.S.H., cele . ale minerilor numeroase — nu au tot- col prezentat părinţilor de către elevii clasei I-B a Şcolii generale nr. 4 din Hunedoara. \ suri urgente pentru pune- 1’
Foto : N. NEGRU
rina Teo-
osc); LO- rea în funcţiune a insta- î
lackenna, laţiilor de încălzire cen \
■ul) ; pe- Avem adeseori nevoie de — Azi este 29 ianuarie. trală.
ur (Muii- aşa numite lucruri de mică ¡N LUMINA CERINŢELOR CONSFĂTUIRII PE ŢARĂ A OAMENILOR
iSA : Hi- — Repartiţia ar fi trebuit
(Munclto- valoare. Ţi se strică, să zi să vină pînă acum... V
: Sonată cem, un robinet, ce iaci ? Am întrebat-o pe Maria CINE Şl CÎND
1 (7 No- Te duci şi cumperi altul din MUNCII DIN COMERŢUL SOCIALIST Marian, merceolog la chimi ASTUPĂ GROPILE ?
O fată comerţ. Ţi se arde un bec, ce ¡ I
(Steaua cale urmezi ? Cea care duce cale, dacă se află în depozit
: Avaria la magazinul de specialitate. cremă neagră. Ne-a răspuns Strada 23 August — l
ie hîrtie, Ir aprovizionarea populaţiei nu există mărfuri că da şi să poftim să ne
); GEOA- Ai nevoie de un şurub, sau convingem. Am fost şi, fi
:a ambu- de cîteva cuie. Nu-ţi rămîne resc, am întrebat-o pe inter netraţie a tuturor tipuri- «j
cultură) ; decît un singur lucru de fă locutoare, cum se explică fap lor de autovehicule în |
¡i Ovidiu cut : să le cauţi în comerţ. tul că magazinul „Chimica municipiul Deva dispre P
ii : Fair Sînt situaţii însă cînd aceste i si mărfuri mărunte, ci necesităţi le“ din centrul municipiu Simeria şi Hunedoara — J,
linte de articole te pun pe drumuri 7
iultură) ; * j lui n-are. este foarte intens soliei- >
I marele nesfirşite, te iac să consumi — Uitaţi-vă, în comanda tată. S-ar impune deci ca y
; SIME- mult timp şi nervi pentru a trimisă la noi in 17 ianua
e, seriile le procura. Dar să purcedem rie nu este înscrisă cremă această arteră să fie şi 1
A : Me- la exemple concrete. într-o întreţinută în mod cores- X
juxnina); zi o cunoştinţă m-a întrebat : neagră şi de aceea în 25 punzător, luindit-se ope- ţ
aurul şi ianuarie n-ăm livrat nici o
; GHE- — Nu ştii pe unde se gă Cseh Ladislau am asistat la — Exact. Daţi-mi citeva, să tate frecvent de cumpărător. cutie. raliv măsuri pentru re- (
U nu se seşte cremă de ghete neagră următorul dialog : am şi de rezervă. Dar, asta e o altă „poveste“, Comentariile ar fi, oare pararea carosabilului. Or,
(MuncI- în Deva ? — O banană pentru radio, — Nu avem. (şi ne propunem a o aborda cum, de prisos. Adică în de cei răspunzători da aceas- j
I-am zis să încerce la ali vă rog. Tot cu seninătate vorbea si în viitor). De data aceasta pozitele cu ridicata există ta nu îşi fac cum se cu- l
mentara sau la magazinul — Nu avem. vînzătoarea de aici şi e ne-a interesat să ştim ce marfă, iar în magazine nu, vine datoria. Aşa se ex- ■
curios cum unii s-au obişnuit
părere au faţă de situaţia
de chimicale. Omul a fost — O bandă de izolat. . să-l rostească cu. atîta indi concretă cei ce se ocupă de deoarece, pe drumul de la plică de ce in carosabil X
peste tot, dar n-a reuşit să — Nu este, furnizor la reţeaua de desfa s-au format gropi, unele ţ
aprovizionarea comerţului cu
intre în posesia articolului — Becuri. ferenţă pe acest neplăcut — produse industriale, in care cere intervine comoditatea u-
pentru cumpărător — „nu a-
căutat, E o iarnă cu noroi nor gestionari sau poate chiar din ele destul de marii
— N-am primit de mult..: vem“. Mai mulţi lucrători scop ne-am deplasat la de (aşa cum este cea din }
şi multă apă şi nu poţi um Vînzătoarea rostea cu atîta din comerţ cu care am stat pozitele I.C.R.M. Deva. incompetenţa. în funcţie de dreptul imobilului cu nr. )
pentru bla cu încălţămintea' murda uşurinţă răspunsurile, incit de vorbă au încercat să ne — Becuri n-am avut, abia cele arătate rămîne ca în
in ge- ră. Am întrebat de cremă îţi lăsa impresia că faptul explice că o astfel de situa de curînd am primit şi le-am cazurile respective să se ia 205), care pun în pericol \
cerul neagră la magazinul „Chimi că magazinul unde munceşte ţie în ce priveşte aprovizio trimis in reţea — ne spunea măsurile ce se impun. Con securitatea traficului ru- i
olat vor cale“ de pe bulevardul Dr. este atît de prost aprovizio narea, în special cu articole Maria Ichim, şefa sălii de siderăm că cei ce se ocupă lier prin manevrele brus-
ub for- mostre. Banane avem, re
loaie şi Petru Groza. nat n-o interesează nici cit mărunte este firească în pri de aprovizionarea şi desface ce pe care sînt nevoiţi !
sufla — De multă vreme n-am negru sub unghie. ma lună a anului. Unii, în ţeaua de desfacere ar trebui rea cu mărfuri industriale să le facă şoferii pentru 1
Tempe- mai primit aşa ceva, ne-a La magazinul „Sanitas“ am cercând să se disculpe, rie-au şi ea să aibă... trebuie să-şi sporească efor a le ocoli. De asemenea, ţ
ă noap- spus Maria Pleşa, responsa provocat noi următorul dia spus că, în ce-i priveşte, — Unitatea de pe bulevar turile pentru a pune Ia dis
1 grad, log ; şi-au făcut datoria înscriind dul Dr. Petru Groza n-are. acestea duc la pagube t
itre 2 şi bila unităţii. — Ştiţi, am un robinet ca în notele de comandă arti — înseamnă că n-a cerut. poziţia populaţiei tot ce are prin degradarea autovehi- .
Am procedat la fel şi la re curge... colele care lipsesc. Faptul Garnituri avem. Ştiţi, res ca nevoie. în ce priveşte a-
alimentarele din centrul o- — în cel loc curge ?, Nu se este în parte real, numai că ponsabilii de unităţi au obi provizionarca oamenilor mun culelor s-au chiar la e- )
in ge- raşului şi la cea din Micro cii nu există mărfuri mari ventuale accidentări. In- ţ
cerul închide bine ? Pentru aşa nu putem înţelege cum un ceiul, cînd n-au o marfă, să şi mărfuri mărunte. Există
averse 15 şi ni s-a răspuns aidoma, ceva n-avem garnituri. responsabil de unitate poate arunce vina pe noi, ca să-şi trebarea-i : cine şi cind i
va su- în schimb există stocuri foar —• Acolo unde se înşuru sta liniştit în biroul lui — ascundă comoditatea. Bandă cerinţe, necesităţi, unele chiar astupă gropile ? |
te mari de cremă maro... bează bateria In perete. marea majoritate au aşa ce de izolat avem, dar n-am li de moment.
La magazinul de articole — A, da. Deci o garnitură va — cînd ştie că din ma vrat-o fiindcă n-am primit
electrotehnice, condus do de... aveţi nevoie. gazin. lipsesc articole solici repartiţia pe unităţi. TRAIAN SONDOR