Page 72 - Drumul_socialismului_1979_02
P. 72
DRUMUL SOCIALISMULUI NR, 6 625 i
Perfecţionarea activităţii Obiectiv fundamentai - realizarea pianului
consiliilor populare
17.00 Telex
Activitatea creatoare la toate sortimentele, asigurarea economiei 17.05 Teleşco
17,25 Curs d
a maselor asiguri naţionale cu materiile prime necesare 17.45 Finalii
nilor 1
lei mas
{Urmare din pag. 1) me, dacă se acţiona mai naţionale, vorbitorul a a- apoi la sarcinile ce revin siune i
(rezum:
trecerea luat, de asemenea, cuvîntul lăturarea unor stări de lu rii partidului, personal centralei în îndeplinirea a- 18.45 Căsuţa
energie, operativ pentru în
dresat din .partea conduce
tribuţiilbr ce le are. In a-
tovarăşul Aurel Lăpu.Şeă. cruri negative, în mod a tovarăşului NicolaS cest scop, consiliul oame 13.05 Film si
Participanţii la discuţii deosebit pentru asigurarea Ceauşescu, tuturor oameni nilor muncii din centrală Pii : „S
Sa autofinanţare lectivelor de "muncă în- ca fronturilor de lucru, intra lor muncii din întreprin va trebui să analizeze cu 13,30 Telejurj
rul“
au adresat, în numele co
rea da termen în funcţiune
derile centralei, calde feli
cea
responsabi
mare
mai
re lucrează, calde mulţu ci unor . capacităţi de pro citări pentru realizările ob litate şi să ia măsuri con 20.00 incursli
Aşa cum s--a subliniat la mozaic, jfiler, terasit şi di miri conducerii de partid 20.20 Ora tir
(Planara C.C. al P.C.R. din ferite substanţe minerale şi de stat, personal tovară ducţie, organizarea mai. te ţinute, .precum şi îndem crete pentru îmbunătăţirea 21.20 Tclcreci
meinică a muncii în. fieca
înzestrării tehnice a între
nul de a depune toate e-
martie anul trecut, toate utile, confecţii textile şi şului ÑLcolae Ceauşescu, re întreprindere, la fiecare forturile pentru dobîndirea 22,15 Telejuri
consiliile populare trebuie tricotaje în valoare de pes pentru grija permanentă p.e -formaţie,• pe toate schim-, unor rezultate şi mai bune prinderilor cu mijloacele
de producţie necesare, pen
să treacă treptat la auto te 400 mii lei ş.a. Impor cate o poartă minerilor şi burile. Vorbitorul a reco în acest an şi în întregul tru folosirea mai bună a
finanţare, să nu rrtai pri tante fonduri — aproape s-au angajat să depună e- mandat organelor şi orga cincinal. dotării existente, pentru KAŞ
mească subvenţii de la bu 500 mii iei — sînt alocate
forturi
susţinute în acest
continuare,
iî-n
vorbitorul
get, să-şi asigure un buget activităţii agrozooveterina- an, să adopte măsuri cores nizaţiilor de partid, consi s-a referit la importanţa •reducerea consumurilor de
materiale, de lemn de mi
liilor oamenilor muncii, tu-
BUCUREŞ3
de venituri şi cheltuieli e- re. Aceasta se va reflecta punzătoare în .fiecare uni .tu.ror colectivelor din ca deosebită pe caro o are . nă, energic electrică. De (Hoprogramu
chilibrat. Aceasta presupu în creşterea producţiei a- tate, în fiecare comparti drul centralei să acţioneze .pentru .economia’ naţională asemenea, o atenţie mai ma Bjtfliojumal :
ne dezvoltarea spiritului gricole şi zootehnice,-’ în ment de activitate practi eu mai - multă fermitate şi dezvoltarea intensă a ba rc va trebui acordată pre presei ; 8,11)
gospodăresc, atragerea u- sporirea contribuţiei noas că, încât. sarcinile anului. răspundere pentru darea zei de materii prime a ţă gătirii forţei de muncă ne dlilor ; 3,00 I
nor noi surse la buget prin tre la' fondul de stat. Aşa 1979 să fie îndeplinite in mai rapidă în exploatare a rii, în scopul îndeplinirii cesară tuturor unităţilor 9.05 Răspund
lor ; 10,00 B:
creşterea potenţialului pro de exemplu, vom livra in tegral, ; _ unor zăcăminte, creînd ast neabătute a obiectivelor centralei, atât prin învăţă - 10.05 Itadiom
ductiv al economiei locale, acest an mai mult de ■ 526 fel condiţii de realizare in prevăzute în Programul mîntul de specialitate, eît lor ; 10,32 In
diversificarea activităţii co- tone carne, peste 4 000 hl Vorbitorii au subliniat că tegrală — în. sortimentele, . partidului adoptat de Con-, şi prin alte forme. In a- gărulul rou
anşrciale şi de prestaţii, eît lapte de vacă, 150 hl laipte la rezultatele de ansamblu planificate — a planului ... gresui al Xlrlea-, în hotă cest scop va trebui să se Marga ; 10,4!
:
şi .realizarea unui. volum de oaie, peste 23.0 tone bune ale centralei şi-au a- pe acest an şi asigurând, c- rârile Conferinţei Naţiona elaboreze un program ’ clar l‘ic ; 11,00 B
11,29 Avanpi
sporit, de lucrări edilitar- fructe şi alte produse. dus contribuţia şi .coleclir conomiei naţionale cantită- . le, precum şi ia rolul de şi concret,care să vizeze nu tv. ;. 12,00 Bl
gospodăreşti de larg interes Importante lucrări feali- vele de muncă pe care io iţile.de materii prime, .de. mare însemnătate ce revi numai cerinţele imediate, 12;05 Din C'
cetăţenesc prin contribu zăm în fiecare an, prin con reprezintă, evidenţiind stră care are nevoie. în acest ne, în acest sens,, colective ci şi pc cele de perspecti r. i nostru
ţia directă a locuitorilor tribuţia în muncă şi în daniile şi hotărârea unanir sens este necesar să se în lor de oameni ai muncii vă. ii/j./r de gl
patriei soeia
pentru economisirea fondu bani a cetăţenilor. Anul mă de a-şi îndeplini în tocmească programe .con din întreprinderile centra Este necesar — a. ară-' ia l la 3 ;
rilor bugetare şi folosirii trecut s-au făcut prin mun mod exemplar sarcinile de crete de acţiune, cercetarea lei. De aceea, în activitatea tat în continuare vorbito club ; lfi.Of
acestora în scopuri produc că patriotică lucrări în va plan, de. a pune la dispozi geologică să-şi organizeze de viitor, via trebui să se rul -— să se acorde cea ÎS,25 Tehnici
tive ■cî-t mai eficiente. : loare de- peste 2 milioane ţia economiei naţionale mai bine activitatea, iar în . acorde o atenţie primordia .mai mare atenţie modului In agricultur
mîndră-nflori
Activitatea Consiliului iei, iar anul acesta vom cantităţi sporite de materii 'investiţii să se urgenteze lă, în .primul rând, îndepli cum sa .rezolvă probleme
popular comunal Bălţa .se face asemenea lucrări în prime şi de minerale utile, lucrările. nirii planului producţiei fi- le sociale ale oamenilor lctjn de ştiri
17,
publică ;
întemeiază pe conlucrarea valoare de 2,4 milioane lei. necesare pentru dezvolta muncii din unităţile centra,- solistice ; 18,
directă, nemijlocită cu ce Creşte în acelaşi timp vo rea să. în ritmuri tot mai lei, în mod deosebit con 20,00 Viers «
tăţenii. Consultările, con lumul desfacerilor de măr accelerate. Iii mod. deose Adimafea generală a oamenilor muncii strucţia de locuinţe, de dc joc ; 20,30
pului ; 20,40
sfătuirile ou locuitorii au furi. Anul acesta se vor bit ..însă, participanţii la cantine şi alte dotări. Tre re ; 22,00 O
Soc în cadru organizat, în desface mărfuri în valoare discuţii, au. accentuat. asu buie analizate posibilităţile 23,00—5,00 N<
adunări şi întâlniri cu ca dc peste 30 milioane lei, pra greutăţilor ou .care s-au de la Centrala minereurilor Deva fiecărei întreprinderi de a cal nocturn.
drele de conducere şi ale de faţă de 26 milioane în fi mai confruntat, a lipsuri contribui prin forţe pro TIMIŞOAR/
putaţilor, în şedinţe ale or nul trecut, fapt care reflec lor şi neajunsurilor din O marc atenţie se cere zice. Deşi',' 'pe ansamblul prii la realizarea acestor litatea radio
ganizaţiilor săteşti ale tă creşterea nivelului de propria activitate, dar şi ’acordată recrutării şi pre centralei, rezultatele sînt obiective cu caracter social. nia azi; 18,15
centralei
şi
activitatea
din
terpretate de
F.U.S., în care sînt aborda trai al locuitorilor. Conti a unor colaboratori ai îrt-V gătirii forţei de muncă, bune, la unele Sortimente în încheiere, tovarăşul lea şi Marii
te problemele cele mai ar nuăm lucrările la obiecti primenirii din mers. a ca s-au acumulat totuşi res Virgil-Trofin şi-a exprimat Inscripţii pe
zătoare aie dezvoltării eco vele social-culturale înce treţprinderilor miniere — drelor, fără implicaţii asu tanţe substanţiale. Această convingerea că adunarea 18,40 Mcdalio
nomice şi sociale a comu pute anul trecut şi care au îndeosebi a unor construc pra .producţiei materiale, 'problemă trebuie să fie generală a reprezentanţilor veanca; 13,00
nei, eît şi cele cu caracter termene de finalizare în tori şi furnizori de mate după planuri şi programe tratată cu cea mai mare oamenilor muncii din cen cpiwmice ’73
edilitar-gospodâresc şi de acest an şi începem lucră riale, utilaje şi piese de concrete , — în în'tre.prin- răspundere şi pentru solu trală va constitui un mo şantierele dc
Ara«*;
econ
înfrumuseţare. Aşa am pro rile de alimentare cu apă schimb.. S-a arătat că, în deri, dar şi în şcolile de ţionarea, ei să se ia astfel ment important în perfec gici electrice
cedat- înainte de adopta pentru care s-au alooat ciuda. rezultatelor bune ob specialitate. In: acelaşi tim.p de măsuri înoît să se asi ţionarea continuă a activi rite patriot:
rea de către sesiunea con 300 000 lei. ţinute — atit'la T.M. Hu este necesară o implicare gure nu numai realizarea tăţii sale, determinînd o în intreprindi
siliului popular a'planului Incepînd din acest 1 an, nedoara, I.M. Barza, E.M. unai largă a cadrelor teh- fizică a tuturor sortimente mobilizare şi mai activă şoara; foim<
deservire, rei
şi bugetului anual în pro comuna noastră are un bu Deva, U.U.M.R. C.rişcior, nico-inginereşti în activita lor prevăzute pe anul a- în îndeplinirea exemplară cată. In com
şi
dé
cercetări
Institutul
fil teritorial, eît şi atunci get de venituri şi cheltuieli proiectări miniere Deva, ca tea concretă dc .producţie, cesta, dar să se Recupereze a sarcinilor şi a urat tutu rean: 13,30—?
cîrid în unele sesiuni se echilibrat. Punînd în valoa şi la întreprinderile minie în abataje, să-i ajute efec şi restanţele din anul tre ror colectivelor din unită gazln.
dezbat probleme care an re resursele de producţie tiv în muncă pe mineri în cut. Subliniind că una din ţile centralei noi succese
gajează întreaga masă de şi sporire a veniturilor de re din afara judeţului —- toate schimburile. cauzele rămânerii în urmă în întâmpinarea Congresu
cetăţeni. In acest fel ho oare dispunem, vom face s-au mai mânifesţat caren ia unele produse fizice lui al Xll-lea al partidului i^SNEi
tărârile şi deciziile care în etapa următoare şi pa ţe în organizarea produc Vorbitorul a subliniat, în constă in faptul că n-au şi a celei de a 35-a ani
sînt adoptate de organul sul al doilea spre realiza ţiei, în respectarea discipli continuare, necesitatea u- fost puse în funcţiune la versări a eliberării patriei. DEVA : Lar
local al puterii şi adminis rea unui buget de venituri nei tehnologice şi a nor nor măsuri ferme pentru timp o seamă dc capaci Intr-o atmosferă de puter — seriile I-Il.
traţiei de stat au asenti excedentar. Avem oameni melor de protecţia muncii, diminuarea cheltuielilor ma tăţi de producţie, vorbito nic entuziasm şi angajare; cana din mi
atitudini
de
superficialitate
mentul şi angajamentul destoinici, inimoşi şi hotă şi automulţumire •— chiar, teriale, încadrarea riguroa rul a arătat că trebuie să participanţii la adunare au HUNEDOARA
batice
(Flăcăi
obştii în materializarea lor. râţi care, în toate împreju din partea unor factori ou să în consumurile specifice se pună capăt unui aseme adresat o telegramă C.C. . torul din un"
Aşa se face că an de an rările, pun umărul cu nă funcţii de răspundere, de — element determinant al nea mod de lucru şi să se al P.C.R., tovarăşului Transamericu
îndeplinirii
producţiei
ne
comuna s-a dezvoltat şi cu dejde ' ia înfăptuirea sarci acţioneze cu fermitate NICOI.AE CEAUŞESCU, seriile I-II (<
PETROŞANI:
noaşte o înflorire economi- nilor stabilite de partid tolerare a unor abateri. In' te, deci a! indicatorului de pentru realizarea integrală în care se spune printre (Unirea); Fiu
co-socială tot mai puter privind înflorirea economi- insuficientă-.măsură s-a, in bază al planului economie. . a programului de investiţii, altele : (7 Noiembrie’,
nică. co-socială a localităţilor ru sistat pe linia promovării •Subliniind' atenţia majoră .miniere, îndeosebi a celor tăcere (Jlepu
PENI :
Cel<
Anul acesta se investesc rale, pentru realizarea, cu progresului felinii: în aba ce trebuie acordată întări care determină sporirea finind seama dc preţioa ale lui Mari?
taje, a unor tehnologii mo
din fondurile statului peste eforturi unite, a cerinţelor derne de lucru, a mecani rii ordinii şi disciplinei producţiei fizice de meta sele indicaţii date de dum VULCAN : Pr
neavoastră,
stimate
mult
25 milioane lei pentru pu şi dorinţelor de progres şi zării lucrărilor miniere, .li — cu accent primordial pc le şi minerale ’utile. în a- tovarăşe secretar general, noului (Muin
NEA : Acel 1
nerea în valoare a unor prosperitate ale întregii nii dintre vorbitori au a- respectarea strictă a nor celaşi scop va trebui in privind gospodărirea cu blindat (Mine
melor de protecţia muncii
noi rezerve de minereuri, obşti. dus în discuţie neîmplini- — îmbunătăţirii, aprovizio tensificată realizarea măsu mai mare eficienţă a mij LA : Haidueu
Iar valoarea producţiei glo AUREL BOLOŢ rile din activitatea geologi nării tehnico-materiale şi rilor privind dotarea teh loacelor materiale şi finan stelele (Munci
NOASA : Joc
bale industriale va trece de secretarul Comitetului lor, a proiectanţilor şi cer utilizării raţionale a mij- nică a întreprinderilor mi ciare puse la dispoziţia u- citoresc) ; UE
20 milioane lei. Producem comunal de partid, cetătorilor, din comparti niere cu maşini şi instala nităţilor, colectivele de ţiencelc din !i
şi livrăm economiei calcar, primarul comunei Băija lbacelor tehnice din dota ţii moderne, de mare ran ie,nibrie) ; BE
mentele de. preparare a mi re, tovarăşul Teodor Haş muncă din Centrala mine nisti'* (Steaua
Ri^aRZA :
nereurilor şi de deschidere şi-a exprimat încrederea dament. ' reurilor Deva se angajează ■Tanuiî O Cu
a noi cîmpuri miniere, din că oamenii muncii din ca Mai multă atenţie va tre- . ca, prin aplicarea consec rul) ; ORAşt
munca acelora care fabrică drul C.M. Deva se vor mo bui acordată în viitor — ventă a principiului auto- jurămînt — si
utilaj minier, subliniind ca biliza deplin — în acest a.n, a arătat în continuare vor conducerii şi uutogestiunii tria) ; E atit c
ricirca
(Flacă
litatea uneori necorespun- că vor ridica pe o treaptă bitorul — realizării pro muncitoreşti, să-şi mobili GIU-BAI ; E
zătoare a unor utilaje şi calitativ superioară în gramului de cercetare geo zeze toate forţele pentru leargă mereu-,
piese de schimb. Nu au treaga activitate, dorindu-le logică pentru determinarea realizarea în anul 1979 a tură) ; IIA’J'E
fost omise de spiritul cri să obţină noi şi importante şi punerea în exploatare a planului fizic sortimental rea (Populari
o poveste vec
tic şi analitic al vorbitori succese în muneă.- unor noi zăcăminte de mi la toate produsele, dînd Star — şerifi
lor nici greutăţile privind în încheierea lucrărilor nereuri. In acest scop, cu peste plan 30 milioane lei de cultură) ;if
aprovizionarea tehnico-ma- adunării generale a luat sprijinul ministerului, „ va la producţia globală, 20 mi jilor (11 Iunit t
Nimeni
nu
terială, depăşirea unor con cuvîntul tovarăşul Virgil trebui analizată activitatea lioane lei la producţia (Mureşul) ; II
sumuri materiale, asigura Trofin. de cercetare şi stabilite marfă şi 16 milioane lei la tamul Hugd
GHELART : C
rea condiţiilor de muncă După ce a arătat că bi modalităţile concrete de producţia netă, iar prin va mine (Muncii
şi de viaţă a minerilor. lanţul încheiat în anul tre punere mai rapidă în va lorificarea superioară a
A luat apoi cuvîntul to cut este in ‘general un bi loare a rezultatelor aces substanţelor utile conţinute bb* •smrnrn
varăşul Teodor Haş. Pri lanţ bun şi că Centrala mi teia. Totodată, este nece în minereu, prin extinde
mul secretar al Comitetului nereurilor Deva este una sar să se revadă întreg rea mecanizării şi a meto
judeţean de partid a apre din centralele Ministerului programul de cercetare pe delor de exploatare de
ciat activitatea şi rezulta Minelor Petrolului şi Geo acest an, asigurînd.u-se o înalt randament, prin or Timpul pr<
tele bune obţinute de co logiei care şi-au îndepli coordonare mai judicioasă ganizarea superioară a 21 februarie u
lectivele C.M. Deva în anul nit în bune condiţiuni sar a lucrărilor şi găsirea unor producţiei şi a muncii, moaşă cu ce:
1978, considerînd că ele pu cinile de plan pe 1978, a. soluţii bine gîndite pentru vom creşte productivitatea senin. Vinlul
teau fi însă mai bune dacă dueîndu-şi o contribuţie în rezolvarea eficientă a aces muncii cu 2,57 la sută fa din nord-est-,
se intervenea la timp în semnată la asigurarea cu tei probleme. ţă de realizările anului va ii cuprinşi
soluţionarea unor proble- materii prime a economiei Vorbitorul s-a referit 1978. —8 grade not
5 grade ziua.
cal se va pri
(Urmare din pag. 1) URGENŢĂ RECLAMĂ IN La munte :
Acţiuni energice pentru SA ŞI LUCRĂRILE DE CU moaşă cu cei
doar pe 25 ia sută din su RĂŢIRE A PAJIŞTILOR NA
prafaţa planificată. Sînt asi TURALE, consiliile populare
gurate stocuri de îngrăşămin sporirea producţiei agricole şi cantonul pastoral fiind i&RON<
te pentru fertilizarea întregii chemate să asigure materia
suprafeţe ocupate cu cerea lizarea exemplară a sarcini
două zile pc toate suprafeţe
Pentru efectuarea lucrări
le păioase. le rămase neogorite din lor de scurgere a apelor lor ce le revin. O preocupare Rezultatele i
în aceste zile, cînd starea toamnă. de pe culturi, în fiecare susţinută se impune şi pen februarie 1979
terenului a permis intrarea LUCRĂRILE IN LEGUMI C.A.P. s-au constituit echi tru ridicarea potenţialului Extr. I : 41,
întreprinderea Avicola de stat Dcva-Mintia, abatorul Şoi- tractoarelor in cîmp, la CULTURA se desfăşoară, de pe de cooperatori care au
tnuş. In laboratorul de analize fizico-chimice doctorul Au C.A.P. Ilia şi Sălciva au fost productiv al pomilor, inclu Extr. a II-a
rel Ticu, împreună cu Ing. Viorica Boghiu şi laboranta Sa asemenea, în grafic. Coope acţionat cu bune rezultate la siv al celor răzleţi, prin efec 25, 10.
tina Ştef, efectuează cu responsabilitate analize pentru ca arate primele suprafeţe. Cu ratorii din Ilia au însămînţat Burjuc, Bretea Mureşană, tuarea curăţirilor, fertilizări Fond de eişt
produsele apărute pe plajă să corespundă” normelor jglcnico- forţele existente, arăturile cu gulioare întreaga suprafa Boz, Gurasada şi în alte u- lor şi săpatului în jurul po lei.
«anitare. pot fi realizate în cel mult ţă dc răsadniţe prevăzută. nităţi. milor.