Page 73 - Drumul_socialismului_1979_02

i, 22 FEBRUARIE 1979 rag. 3

30 de csni de teatru In Valea Jiului ABONAT LA...
Baia de Criş pe drumul DERANJAMENTE
UNE Din .ziua de 1 febrila--
rie 1879, sint „lot pc
drum, pe drum“, dar te­
luminos al devenirii
lefon... nicidacuth. Adică,
ă rusă Se zice că toţi copiii din tribuţie dc seamă sectorul de aproape o lună de
Campio- Ţara Zafandului sorb in- de exploatare a lemnului, zile reclam cu regulari­
i la vo- .suflete, odată cu Igptela din coloana U.M.T.C.F.. Secţia tate că telefonul de acasă
TTansmi- sinul mamei, istoria bogată pentru mecanizarea agricul­ estfi defect. Avi' devenit
turii, ca şi cele 5 coopera­
în fapte a acestor mîndre
Bruxelles locuri ale Ardealului. Ori­ tive agricole de producţie. un fel de abonat al sec­
gistrat) cum cel care vizitează Ţara Pe fondul vieţii economi­ ţiei deranjamente de la
\ TV Zarandului, cu localităţile ca efervescente este clădi­ P.T.Tdi. Deva. La repeta­
întru co- ci mîndre, cu oameni demni tă o viaţă, spcial-culturală tele mele apeluri se răs­
marina- şi harnici, remarcă dragos­ bogată. In anul 1!)78, coope­ punde in fel şi chip, dar
tea celor ce vieţuiesc aici rativa de consum a desfă­ telefonul - nu se repară.
pentru trecutul glorios şi cut mărf uri în - valoare de „Vă rugăm să aşteptaţi,
acest fapt le umple inimile peste 20 milioane lei, o ci­
cotidian şi cugetele dc demnitate, le fră record. Nu există nici astăzi vine specialistul“.
ii face sufletele ferme, hotă- o casă în Baia de Criş ca­ »Astăzi nu putem veni.
rite. re să nu beneficieze de ra­ Aşteptaţi miine diminea­
Una dintre aceste aşezări dio-amplificare, in comună ţă". „Aşteptaţi că se va
Florin Plaur, Al. Codrcanu, Nicolao Ghcrghc, Ana Colda, Dumitru Drăcea şi Mihai Clita in ale cărei începuturi sc pierd clipeşte ochiul magic a 345 deplasa cineva la domici­
aparate de radio şi se lu­
Vasile Haşibanu, Costin Ilicscu in ,,Opinia î u- „Clinele grădinarului“ de Lope de Vega (sta­ în negura istoriei este Baia minează ecranele a peste liul dv.". „Specialistul are
de Criş. Oamenii de aici
blică“ de Aurel Caranga (stagiunea 196*—1968). giunea 1966—1967). au avut şi au două ocupa­ 550 de televizoare. Cetăţe­ program pînă Ia orele
13,00. Aşteptaţi ziua ur­
ţii de bază : lucrul in mi­ nii din Baia de Criş sint mătoare". Sint cîteva din
6.00 Ha- nele din împrejurimi şi avizi de cunoaştere, de in­ răspunsurile primite. Dar
neţii; 7,00 munca pămîntului. Si tot formare, fiind ancoraţi cu
l Revista O carte de identitate istoria zice că şi în subte­ întreaga fiinţă la tumultoa­
ui meto­ ran şi pa ogoare locuitorii sa viaţă a ţării şi a lumii.
de ştiri; comunei au fost muncitori In aproape fiecare casă e-
euliâtori- Anul 1948 a fost un an de riana Cercel, scenografii Au­ Dramaturgia universală a harnici, serioşi, gospodari xistă cel pufin un abona­
tle ştiri ; buni. Ioan Popa, un om a- ment la presa centrală şi ®i>
ul femei- începuturi de drumuri — pî- rel Florea şi Elena Buzdu­ fost prezentată prin Shakes­ juns la v ir sta senectuţii ni judeţeană. Viaţa culturală
ţi ai şla* nă atunci visate .şi dorite," şi gan. în ultimul timp, din peare (Măsură pentru mă­ se destăinuia : „27 de ani a comunei — cu vechi tra­
: Glgl dc atunci devenite realitate promoţiile dc absolvenţi sură, Noaptea regilor, Neves­ telefonul nu-l repară ni­
is folclo- — un an de deschideri revo­ I.A.Ţ.C., s-au adăugat colec­ tele vesele din Windsor), Mo­ am muncit la minele de la diţii — cunoaşte şi ea va­ meni. (Florea Bărbulescu,
de ştiri; luţionare. înfiinţarea teatru­ tivului’ Marinela Cătălin, Vir- lière (Avarul, Tartuffe, Vi­ Ţebea şi — ca toţi ceilalţi lenţe tot mai multe. La pi unei tor constructor).
ă radio- cleniile lui Scapin, Şcoala ne­ ortaci ai mei — mi-am fă­ actuala edific a Festivalu­
dc ştiri ; lui petroşănean în contextul gil Flonda, Avram Birău, Ara cut datoria cum se cuvine. lui national „Cîntarea NOTĂ DE PLATA!..
a folclo- cunoscutelor evenimente po­ Flămînzeanu şi regizorii Mi­ vestelor), Lope de Vega (di­ De fapt această trăsătură ii României", Baia de Criş a „ORALĂ- Şl PIPERATĂ
i Sub 1rl litico-: socialo ale acelui an, a hai -Lungeam! şi Florin Fă- nele grădinarului), Racine caracterizează şi azi pe con­ fost prezentă cu 4 forma­
de vcglfc- tulescu. (Andromaca), Schiller (Intri­ sătenii mei, indiferent unde ţii care au ajuns pină la Pare curios. Totuşi la
13.00 De fost un important act de cul­ lucrează". Are perfectă faza judeţeană. „Trăsăturile restaurantul din comuna
Tehnic- tură şi educaţie, integrat Or­ Piesele cuprinse in reper­ gă şi iubire), Goldoni (Bădă­ dreptate Ioan Popa. Cetă­ adulţilor — hărnicia, dem­ Dobra se practică această
[iojumal ; ganic în procesul revoluţio­ toriul .teatrului, variate ca ranii şi Evantaiul), Gogol ţenii din Baia de Criş, ca nitatea, spiritul gospodăresc metodă şi iată cum : In
irganizare nar pe care il parcurgea în­ stil şi formă, au exprimat şi (Revizorul şi Căsătoria), Ib­ şi cei din satele aparţină­ — ne sppnea _ Maria Lăză- data de 10 februarie ore­
,10 Tară treaga ţară. Teatrul de stat exprimă epoca pe care o sen (Nora şi Constructorul toare — Rişca, Rişculiţa, Ţe- ruţ, directoarea şcolii — se
¡17,00 Bu- Solncss), Cehov (Unchiul Va­ bea, Baldovin, Cărăstău, continuă în cei mici, în co­ le 12,30 fiind cu unele
05 Opinia „Valea Jiului“ a devenit „un trăim, atmosfera de emula­ nia, Ursul şi Cerere în că­ Caraci, Lunca şi Văleni — pii. Avem elevi foarte buni treburi prin această co­
istantance adevărat şantier de muncă“, ţie spirituală a acestor oa­ mună, am apelat şi la
ele serii ; aşa cum se exprima unul meni aducători de lumină din sătorie), Shaw (Profesiunea indiferent că muncesc in. care învaţă cu sirg şi cresc serviciile restaurantului
>ină, ritm adincuri. Accentul s-a pus doamnei Warren), Brecht Brad, Ţebea sau in alte cu gîndul fierbinte de a de­
ixelc tim- din ziarele epocii (Zori noi), (Domnul Puntila şi sluga sa părţi sint recunoscuţi ca veni cetăţeni utili ţării". din centrul comunei. Du­
nţc sono- o operă a pasiunilor pentru pe promovarea dramaturgiei oameni ai datoriei împli­ Zilele acestea, in locali­ pă ce am consumat o cior­
tr-o oră ; educaţie, frumos şi-adevăr, o originale, pe creaţiile repre­ Matţi). nite. Dealtfel, anii socia­ tate a poposit un grup de bă de perişoare, o porţie
op muzi- adevărată carte care în loc zentative din dramaturgia Actorii, dăruiţii Thaliei, au lismului — ani dc progres specialişti de la I.P.H. care de cîrnafi cu fasole, pîi- -
de file şi coperţi, are actori clasică românească, cit şi pe realizat, pe parcursul acestei şi- lumină — au constituit execută măsurători topome- ne şi două gogonele, os­
iftfl Actúa­ şi scenă. piese din dramaturgia uni­ perioade de 30 de ani, crea­ şi constituie cadrul propice trice. „Prezenta acestor pătară de serviciu (nu a-
lo Jlomâ- O pleiadă de oameni dă­ versală. Din literatura clasi­ ţii artistice, au instituit o le­ al inzecirii eforturilor — musafiri — ' ne spunea vea ecuson), face soco­
Şoncic in- că românească au fost pre­ gătură între scenă şi oame­ sub conducerea partidului Gheorghe Toma, primarul
olae Her- ruiţi Thaliei s-au strîns, ca — pentru a edifica o Româ­ comunei — este determina­ teala din memorie şi pre­
(iza ; 18,30 la un semn, şi prima dintre zentate : Fîntina Blandusiei nii muncii, minerii acestor nie mlndră şi bogată, o via­ tă de faptul că în curind tinde 27 lei. „Nu face
lina tării; creaţiile lor a fost una dintre şi Despot-Vodă de V. Alec- locuri. Teatrul din Petroşani ţă tot mai înfloritoare pen­ comuna noastră va fi de­ prea mult 7“ — o între­
itia Vico- cele mai însemnate opere sandri, Vlaicu-Vodă de AI. n purtat un mesaj plin de tru oamenii acestei ţări. clarată oraş. Trecerea la băm. „Nu" — răspunde.
;donatc e- Cetăţenii din Baia de Criş statutul urban pune in fa­
wţrităţi pe jale dramaturgiei noastre, O Pavila, IJagi-Tudose de De- omenie şi de urare minereas­ cunosc adevărul potrivit că­ ţa noastră, a tuturor cetă­ «Vd rog aduceţi o notă
Minte din scrisoare pierdută. Atunci au lavrancea, Trei crai de la ră­ că «Noroc bun !“ prin toate ruia, o fără bogată înseam­ ţenilor, sarcini multiple. de plată tip“. După acest
irea encs- venit Elena Antonescu, Tinel sărit de B. P. Haşdeu, O oraşele ţării, asumîndu-şi nă sate şi oraşe bogate, oa­ Dar cum îi cunosc pe con­ dialog, la aproximativ 20
0 Indato- Atanasiu, Alexandru Jeles, noapte furtunoasă, D-ale car­ nobila misiune dc a fi un minute, ni se aduce o no­
- anchetă navalului dc I. L. Caragiale. meni fericiţi. Iată — ca un cetăţenii mei — ne vom tă de plată, completată in
in T'itni- Jean Tomescu, Jean Mărgă- gind în marea construcţie so­ exemplu al acestui mod de uni cu toţii eforturile pen­
w|cme de ritescu, Sandu Sticlaru, Lilly Din creaţiile perioadei inter­ cialistă a patriei. Istoria a- a gîndi şi a proceda — tru a le îndeplini. Pentru bucătărie, fără semnătura
Şiate ridi- Urseanu cu conducătorul de belice au figurat Suflete cestei, instituţii se oglindeşte complexul meşteşugăresc că, strădania fiecăruia din­ nimănui, cu un total dc...
1 hunedo- scenă, Val Mugur. Cu fie­ tari de Camil Petrcscu, Talie, şi în cele 225 de premiere, din Baia de Criş, al coope­ tre noi este singura cale 26,60 lei.
Radioma- rativei „Moţul“ din Brad — prin care — cum sublinia
care an, nucleul a sporit, Ianke şi Cadîr de V. I. Po­ in cele peste 9 000 de spec­ o unitate reprezentativă a secretarul general al parti­ Cit piper or fi avut în
deschizătorilor de drum a- pa,' Titanic vals, ...Eseu, Vi­ tacole şi in numărul destul comunei — îşi îndeplineşte dului, tovarăşul Nicolae compoziţie perişoarele pe
dăugîr.du-li-se Teodor Boto- sul unei nop(i de iarnă şi de mare al iubitorilor aces­ cu cinste sarcinile economi­ Ceauşescu — România se care le-am mincat, nu
şescu, Tony Zaharian, Vaier Sosesc deseară de Tudor Mu- tora — 2 500 000. ce realizînd pe anul trecut înalfă intre ţările lumii de ştim. In schimb, nota de
Don ea, Yolanda Copăceanu, şatescu, Gaiţele de Al. Chi- In cadrul activităţii cultu­ însemnate depăşiri de plan. azi şi de miine". plată, orală, după obiceiul
Maria Dumitrescu, Dana riţescu, Steaua fără nume şi rale deosebit de complexe, La frumoasele succese ale casei, avea destul. Noi am
amintirilor Panta zopol,' Dom • şi Elena Jocul de-a vacanţa de M. Se- Festivalul naţional „Cîntarea economiei îşi aduc o con- TRAIAN BONDOR redat aici meniul servit.
•ria); Cap- bastian. în cele 30 de sta­ Socotim că cei in drept
(Arta) ; Columbeanu, Justin Handoca, României“, teatrul minerilor
binele săl- Elisabeta Bclba, Eugenia Bo- giuni au fost puse pe scenă se manifestă, atît prin crea­ vor face un nou calcul
Anehcta- toşescu şi Ana Col da. Ultima, din dramaturgia originală ţiile sale, cit şi prin coordo­ şi... plata; la ospătară.
(Arta) ; (Ştefan Varga, Deva).
txpress — fiică de miner din Petrila, contemporană, piese cu un narea şi instruirea — din
tructoruî); va sluji Scena din Petroşani profund caracter politic : Si- punct de vedere artistic — a ÎNDĂRĂTNICUL DIN
Cascadorii cu dăruire şi pasiune pînă-la mion Albac de S. Andrees- formaţiilor de amatori. A CERNIŞOARA FLORESE
'.ţel palide
înainte de sfîrşitul vieţii, primind şi tit­ cu şi Th. Mănescu, Cumpăna transforma omul din recep­ Ca să pară mai cu moţ,
i) ; IAJ- lul de Artistă Emerită. Anii de-Lucia Demetrius, Mielul tor în făuritor de valori cul­ cetăţeanul Miron Toma,
it.ru minţi următori au însemnat noi nu­ turbat de Aurel Baranga, Se­
(Cultural); turale, în direct participant din satul Cemişoara Flo-
piui domi- me : Ion Pavleseu, Anca Le- cunda 58 de Dorel Dorian, la acestea este un imperativ resc, comuna Bunila, ţine
esc); LO- dunca, Gheorghe Miclca, Gigi Ştafeta nevăzută■. şi Simple major al fiecărei clipe din cu tot dinadinsul sd nu
;emat tren coincidenţe de Paul Everac; fie in rînd cu ţăranii coo­
i; PETRI- Iordănescu, Lucian Temelie, munca unui actor. Pe scenă
i- ochii ea Ştefania Donca, Dumitru piese cu pronunţat accent se predau lecţii pentru des­ peratori din această loca­
ap) ; ANI- Drăcea, Mircea Zabalon, Ilie satiric : Sfintul Mitică Bla­ tine, se făuresc destine exem­ litate. Aşa sa explică de
•ios (Mun- Ştefan, Mimi Munteanu, A- jina, Fii cuminte, Cristofor, plare. Prin aceşti oameni ce a rămas singurul din­
: Mill-
lâ (7 No- lexandru Zecu, regizorul Mar­ Opinia publică, Interesul ge­ teatrul din Valea Jiului şi-a tre cooperatori care nu
: Ghinfp- cel Şoma. în perioada de neral de Aurel Baranga ; pie­ cîştigat o carte de identitate şi-a transportat cantitatea
şie) ; CpiT. se cu problematică istorică :
siune i— maturizare a teatrului au ve­ pe care o prezintă la cci 30 de fin cuvenită coopera­
11a (Minc- nit in colectivul acestuia şi Io, Mircea Voievod de Dan de ani de activitate. tivei agricole. „Apreciin-
;A1 treilea Ion Roxin, Ion Tii'or, Nico- Tărchilă, Croitorii cei mari du-i" faptele, conducerea
a I-II (Pa- lae Gheorghe, Alexandru şi din Valahia de Al. Popescu, DUMITRU VELEA C.A.P. i-a aplicat o sanc­
iproape fe-
• GEOA- Paulina Codreanu, Mihai Cli­ Omul pămîntului de Vasile secretar literar Tipografia Deva : Aspect din secţia legătoric. ţiune potrivit prevederilor
liii nu a- ta, Constantin Dicu, Florin Zdrenghea şi Rapsodie tran­ al Teatrului de stat Foto : VIRGIL ONOIU statutare, ceea ce-l va a-
isa de cul- Plaur, Mircea Pânişoară, Ma­ silvană de B. I. Sîrbu. „Valea Jiului“ Petroşani juta să intre în rînd cu
Intoarce-
3RAZI : E tofi oamenii satului.
; i- CAL AN :
-II (Casa
datul mîn- Călanul- are avantajul să dul cum sint păstrate mărfu­
SIMERIA: găzduiască sediul întreprin­ în lumina cerinfelor Consfătuirii pe fără a oamenilor muncii din comerţul socialist rile — şi de aceea socotim
rgă mereu că tovarăşii din conducerea
1 Hipopo- derii comerciale de stat mix­ I.C.S.M. ar fi bine să treacă
(Lumina) ; te ce aprovizionează oraşul
ă pentru metalurgişiilor, Haţegul pre­ mai des pe aici, mai ales
!SC) ■ cum şi cîteva sate din. jurul Abundenţă de mărfuri, dar nu In leale unităţi fiindcă unitatea se află doar
celor două localităţi urba­ la cîteva sute de metri de
ne. Sigur, buna aprovizionare clădirea unde-şi au birouri­
cu produse alimentare a Că- merţ modern. Am discutat — Sint. Iată, de exemplu, sesc din belşug... le. Această invitaţie este va­
am întilnit-o şi la unitatea , — . . . ! ?
S3EE2SEE2Í lanului nu se datoreşte ex­ mai intîi cu Nicolae Roman, s-a înstăpinit un obicei eu nr. 2, condusă dc Elena Co- labilă şi pentru vizitarea a-
clusiv acestui fapt, ci, în pri­ responsabilul Alimentarei nr. care nu prea sint de acord. pos, fapt ce explică depăşi­ Sărăcia în ce priveşte asi­ limentarei din Oraşul Nou,
bit pentru mul rînd,. preocupărilor ma­ 1 din Oraşul Nou. Ieri, de pildă, am adus pro­ rea planului de desfacere pe gurarea cu marfă arc o sin­ pusă recent in funcţiune,
"rome fru- nifestate dc factorii răspun­ — Avem o aprovizionare duse lactate in cantităţi ce­ ianuarie cu 22 000 lei, ca şi gură explicaţie, aceea că cei unde, de asemenea, am găsit'
imai mult zători care acordă, în gene­ bună — ne spunea interlocu­ rute de buna aprovizionare a pe februarie, pînă la zi, de­ ce muncesc în alimentară, în goluri în aprovizionare. Aici,’
în schimb, cu o zi înainte, ,
1
huila slab ral, multă atenţie asigurării torul nostru — şi cred că a- unităţii. .Mi s-a cerut să dau altfel. Asta, în condiţiile cînd frunte cu cea care ii con­
unui fond de marfă tot mai cesta e un rezultat al preo­ duce, nu se prea ocupă de gestionarul adusese^ un sor­
emperatura bogat şi mai divers.' Ca un timent bogat de băuturi al­
nţre —13 şi argument al acestui fapt este cupării ce o acordăm asigu­ aprovizionare, ca şi dc ser­ coolice !
vire dealtfel, în ziua raidului
ea, şi t! şl situaţia actuală a aprovizio­ rării cu marfă. Nu este săp- Raid prin magazinele alimentare din Calan nostru nefuncţiomild nici un Din cele cîteva constatări
tămînă să nu merg de 2-3 ori
mineaţa lo­ nării care, pe ansamblu, co­ la Deva sau la Hunedoara, aparat de marcat. nu vrem să reiasă că in Ca­
tee ceaţă, respunde în mare măsură să procur marfă. o parte din marfă restauran­ din 9 lucrători, cit prevede — Ştiţi — ne-a spus inter­ lan nu există preocupare pe
linia aprovizionării, ci faptul
rome iru- solicitărilor cetăţenilor, în — în acest caz, merceolo­ tului „Şurianu“. Şi mai am schema unităţii, munceau nu­ locutoarea — am zis că c mai că această problemă atît de
/ariabil. sensul că pune la dispoziţia gul de resort cu ce se ocu­ o nemulţumire, pe care vă mai 6. Âm găsit în unitate bine ca plata să se facă di­ importanţă este lăsată, a-
lor tot ceea ce are nevoie o pă ? rugăm s-o consemnaţi : cînd unt, cafea, mai multe sorti­ rect la vînzător, că aşa ser­ proape în totalitate, pe ume­
familie pentru traiul cotidian. — Asta nu prea ştiu, însă mergem cu maşina după mente de napolitane şi bis­ virea merge mai repede. rii gestionarilor şi de aceea
Ziceam, în general, şi nu am eu aşa procedez, căci, atunci marfă la Deva, încărcătorii cuiţi. In schimb, la unitatea O fi aşa, nu contestăm, dar
1XPRÊS folosit întîmplător această cînd nu am în unitate un I.'C.R.A. stau cu braţele în­ nr. 3 nu se afla nici un in acest caz ce rost mai au se înthnplă ca într-o unitate
să găseşti marfă din belşug,
expresie. în raidul ce l-am produs solicitat zilnic de crucişate şi sint nevoit eu, pachet de unt, nici napoli­ aparatele de marcat care in vreme ce in alta să ţi se
întreprins recent prin reţeaua cumpărători nu mă las pînă om ce mă apropii de pensie, tane sau biscuiţi, lipseau şi stau degeaba in unitate, ştiut
gerii din 21 alto mărfuri. fiind că marcarea cumpără­ spună atît de neplăcutul „nu
magazinelor de specialitate nu-1 procur. Eu nu pot înţe­ să încarc tone de marfă. Des­ avem“. De aceea, trebuie spo­
din oraş am încercat să con­ lege cum unii şefi de maga- . cărcarea mărfii o 'fac tot eu — Cum explicaţi lipsa a- turilor este o formă prin ca­ rită preocuparea conducerii
6, 2, 18, 11 ; statăm în ce mod este repar­ zine pot sta liniştiţi în bi­ şi vinzătoarele din magazin, cestor - alimente, am întreba­ re se asigură corectitudinea I.C.S.M de a se asigura în
1, 9, 43, 8, tizată marfa pe unităţi, .por­ rouri cînd le lipseşte din raf­ deşi I.C.S.M. are încărcători, t-o pe Viorica Tuza, ajutoa- in ce priveşte desfacerea toate alimentarele oraşului
nind de la ideca că o re­ turi ce solicită cetăţenii in pe care-i ţine la depozitul de rea responsabilei de unitate. mărfurilor. Dealtfel, in uni­ un sortiment bogat şi variat
tri : 1 134 605 partizare raţională a acesteia mod cotidian. mobilă, unde nu au de lucru ~ Nu ni se aduc. tatea do care vorbim mai dc mărfuri. ’ -
pe raza unei localităţi este o — Sint astfel de respon­ tot timpul. — Dar la alimentarele nr. sint şi alte lipsuri — cură­ B. TURDEANU
cerinţă elementară a unui co- sabili ? Aceeaşi bună aprovizionare 1 şi 2 aceste mărfuri se gă- ţenia lasă de dorit, ca şi mo­