Page 76 - Drumul_socialismului_1979_02

OPag. - DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 62

10 000 TONE FONTĂ
PESTE PLAN pipiplpi i' ^ >- fc-' î
km ............................
Omul de la temelia laminorului In ampla întrecere pentru II | yt' li.......
sporirea continuă a producţiei
materiale, siderurgiştii din ju­ v'p’ if,.' ^ >
In luna septembrie 1953, la laminorul de profile deţul nostru Înregistrează, zi S*................S. .. ........V, .. . 9,00 Tele
de zi, noi şi valoroase succese
fluieratul unei locomotive mici, de la intrarea in func­ materializate in principal in 10,00 Tele
anunţa sosirea la Hunedoa­ însemnări de scriitor ţiune, maistrul Zaharie Bu­ cantităţi suplimentare de metal. mari
ra a unui tren de copilan­ zac demonstrează un viu Astfel, in aceste,zile furnaliştii
dri de prin ţinuturile Suce­ exemplu de om al zilelor de la C.S. Hunedoara şl I.V. pe i
vei. Toţi porniţi de prin sa­ noastre. A fost primit in Călan au realizat cea de a ze­ 12,00 Tele
cea
de
fontă
mie
tele Moldovei, dornici de o Miliuţ, Dumitru Handrea au partid in anul 1964. Are sarcinile de tonă plan revenite peste 17.00 Tele
de
meserie, să pună umărul avut fericirea să pipăie cu două fetiţe, eleve mereu la începutul anului şi pînă în 17.05 Emit
lor firav dar hotărît si e- mîinile lor utilajele noi, să premiante. Din 1973 este prezent. 'In mod firesc, furna­ man
senţial pentru viitor la ridi­ le citească secretele odată maistru în ajustaj pe schim­ liştii din Hunedoara au cea 19.00 Rezu
carea colosului hunedorean. cu montarea lor. Apoi au bul „B“. He mărturiseşte că mai însemnată contribuţie la 19.05 La '
Ca un făcut, nu poţi scrie sărbătorit prima bară intro­ are oameni foarte buni. E obţinerea acestui succes ; în
au
niciodată despre Hunedoa­ dusă in laminare. Utilajul omenos (redăm cuvîniul ultimele o două decade ei zil­ 19.20 1001
depăşire
medie
obţinut
19,30 Tele.
ra fără să aduci vorba de modern il fascina. Îmi măr­ folosit de el) cu ei dar le nică a sarcinilor de plan de 20.00 Viitc
trecut. Acei ani de început, turiseşte că si noaptea se Si pretinde. Mai ales pe li­ 460 tone fontă de bună cali­ 20.20 Film
fascinanţi, bărbăteşti care gindea la cum vor veni' nia calităţii produselor care tate.
au creionat pentru multă montate utilajele de a doua se laminează si se finisea­ ÎNSUFLEŢITĂ ÎNTRECERE sibil:
vreme un profil distinct o- zi. Şi minunea s-a petrecut ză aici. Ne dă nume din ÎNTRE SECTOARE gost<
raşului. intr-o zi în toată splendoa­ care, din motive de spa-' Şl BRIGĂZI Prod
Dintre acei copilandri am rea ei. Primul fir de oţel ţiu, reţinem doar citeva : lor j
discutat recent cu unul. Se laminat a intrat calm pe Nicolae Gaici, Dina Gher­ Cu deosebită însufleţire se 21,50 O ar
numeşte Zaharie Buzac, si patul de răcire si de acolo man, Laurenţiu Almăşan, desfăşoară întrecerea socialistă pulu
este maistru lăcătuş — la- a fast trimis la debitare, Traiah Cismaş. Crede că la nivelul sectoarelor şi brigă­ torii
minator în ajustajul lami­ făcîndu-i-se toate operaţiu­ Legea privind rolul si a- zilor de la mina Lupeni. Pe secrc
primul loc, cu cele mai bune
norului de profile mici, nile de toaletă înainte de tribuţiile maiştrilor în pro­ rezultate, se situează sectorul parti
livrare.
schimbul «B‘‘. A făcut şcoala Prin tot ce a făcut si mai ducţie este de mare folos. IV al minei, cel care a lansat 22,15 Tclcj
de lăcătuşi chiar în acei ani ales prin activitatea depusă Acum maiştrii îşi dau tot chemarea la întrecere socialis­
toate
sectoarele
de
ai eroismului brigadierilor, interesul ca treaba să se tă către din unităţile miniere.
producţie
ai oraşului tineretului cu facă la timp şi de bună ca­ Colectivul acestui sector a ex­
barăci, serbări si uniforme litate. Maiştrii sînt consul­ tras peste plan, de la începu­
romantice. A fost unul din­ taţi'la modul cel mai serios tul lunii ianuarie, 12 700 tone Pe platforma siderurgică de Ia Călan, constructorii nu ţin
tre miile de fericiţi care au asupra oamenilor din subor­ de cărbune cocsificabil, din seama de capriciile vremii sau de înălţimi.
crescut odată cu oraşul, i-au dine de către conducerea care în primele decade ale lu­ Foto : V. ONOIU BUCURI
nii februarie peste 560 tone.
secţiei.
simţit pulsul, schelăria, su­ dioprograi
fletul bun al oamenilor for­ Se află în al treilea an PRODUCŢII SPORITE, Pregătiri intense pentru Radiojurn
maţi pe aceste meleaguri de cind funcţionează ca CU CHELTUIELI REDUSE presei ; 8.
transilvane. propagandist la învăţămîn- diilor ; 9,C
tul
pe
politico-ideologic
După terminarea scolii a schimbul său. Ultima carte Colectivele de muncă din ca­ noua recolta de legume 9.05 Riispi
lor ; 10,00
Centralei
lucrat ca lăcătuş la secţia citită : „Donna Alba“ de drul au început minereurilor De­ s-au procurat arcurile de sus­ 10.05 Atla
va
deosebită
cu
a II-a furnale. Apoi a ple­ Gib Mihăescu. Are un gînd rodnicie activitatea din cel (Urmare din pag. 1) ţinere a foliei de polietilenă. ştiinţa şi
cat in armată. La întoarce­ pe care îl pune în aplicare de-al patrulea an al cincina­ Activitatea în horticultura, enţe folii
re, în decembrie 1961, a fost cu orice prilej. Vrea să le lului. Situaţiile recent încheia­ O sarcină importantă cu a fost organizată şi se des­ ştiri ; 1;
repartizat la o secţie care insufle oamenilor încrede­ te evidenţiază faptul că în pri­ care este confruntată unita­ făşoară în cadrul a* trei e- radio-tv. ;
ma lună din 1973 pe ansamblul
începea să se contureze — re în propriile lor puteri centralei s-a realizat o produc­ tea o reprezintă construcţia chipe. La lucrările efectuate ştiri; 12,05 î
şi darea în funcţiune a unui
clorului
laminorul de profile mici. şi o ridicată conştiinţă a ca­ ţie netă suplimentară în valoa­ solar pe o suprafaţă de 2 pentru pregătirea unor baze pere inter
Secţia era în faza de pre­ lităţii. re de peste 9,4 milioane Iei. In hectare. In prezent se lu­ temeinice recoltei viitoare de la 1 Ia 3
prin
gătire a cadrelor. Se mon­ Lucruri care pot sta foar­ acelaşi timp, consumurilor reducerea crează cu un buldozer la legume o contribuţie însem­ club ; 1
speci­
continuă
a
tau de zor utilajele. Zaha­ te bine drept deviză tuturor fice, în prima lună a anului nivelarea terenului. De ase­ nată şi-au adus-o cooperato­ 16,20 Coori
oamenilor muncii.
rie Buzac, alături de cole­ s-au înregistrat economii la menea, au fost săpate cana­ rii Iosif Rusan, Gheorghiţa 16,40 Frut
gii săi Eugen Bala, Adam VALERIU BÂRGĂU cheltuielile materiale în valoa­ Lupşa, Aurelia Popa, Ludo- Buletin di
re de aproape 12 milioane lei. lele pentru colectarea apei şi vica Herţa şi alţii. strune de
tru patrie
20.00 Vier;
Creat® tetasee-ştiiisţiflcă • de joc ;
Revirimentul l-a produs mecanizarea, organizarea ml
conomică
nore ; 22,0
23,00—3,00
sprijin genere! şi eficient cal noclui
lină a producţiei, generalizarea iniţiativelor minereşti
TIMIŞO/
litatea rad
azi; 18,15
ai producţiei materiale (Urmare din pag. 1) se realizează o productivitate Duca, care obţin cele mai reşti. Se poate spune că în gure de n
cii uşoare
mai mare decîţ cea' planifica­ mari depăşiri la sarcina de sector şi pe întreaga mină de limbi
rea efortului fizic şi creşte­ tă cu 300 kg/post şi cu 700 creştere a productivităţii este un puternic curent fa­ IE,40 Cintc
Felician Fi
(Urmare din pag. 1) Sigur că ne mai con­ rea gradului de securitate a kg/post în cărbune. muncii. vorabil în această direcţie. dovan, Ion
— Pe un asemenea teren
Am încheiat ancheta noas­
fruntăm şi noi uneori, pe muncii — a avut ca efect fertil, de aici de la Petrila Aş dori să subliniez că a- tră la mina Petrila cu o în­ ragotistul
densului in reţelele de aer alocuri, cu greutăţi, cu ati­ realizarea unor adevărate sal­ a pornit mişcarea pentru rea­ plicarea iniţiativei „Brigada trebare adresată secretarului 19.00 Revis
se
înaltei
productivităţi“
politica :
comprimat, care înlătură tudini de rutină, cu situa­ turi în creşterea productivi­ lizarea unei productivităţi bucură de un permanent spri­ comitetului de partid pe duslrialc —
reducerea
muncii,
în
tăţii
pericolul exploziilor şi per­ ţii de automulţumire, cu li­ consumului de material lem­ mai înalte în abataje. Briga­ jin material şi moral din mină : dru organi
mit creşterea duratei de nele carenţe în organizarea nos şi pe această cale în spo­ da condusă de comunistul partea conducerii întreprin­ — în ce măsură este asi­ taţii uni
funcţionare a uneltelor muncii şi în calitatea unor rirea eficienţei economice. Eugen Voicu, din sectorul 4 derii şi sectoarelor, precum gurată trăinicia succeselor ob­ Dezbatere;
pneumatice. Acestui scop îi . produse, dar ne străduim Dar, să dăm cuvîntul fapte­ este prima brigadă de mineri şi a conducătorilor direcţi ai ţinute de colectivul întreprin­ Rcnius Ge
din Valea Jiului care s-a
este destinat şl dispozitivul să le învingem. Actualul lor : în abatajele cameră constituit ca «BRIGADĂ A producţiei. Crearea condiţiilor derii miniere Petrila în ‘a- Ilin; 19,30-
ceastă perioadă de început
zicalit.
de încărcare mecanizată a cincinal, al revoluţiei teh- 80—85 la sută din cărbunele ÎNALTEI PRODUCTIVI­ corespunzătoare ca brigăzile de an ?
să poată munci din plin tot
amestecurilor simple explo­ nico-ştiinţifice, înseamnă şi extras trebuia încărcat cu TĂŢI“. Ce ecou a avut aceas­ timpul programului la fron­ — Condiţiile materiale crea­
zive în găuri de mină, in­ pentru colectivul U.U.M.R. lopata pe transportor. O o- tă iniţiativă în rîndul mine­ tul de lucru, asigurarea unei te, dăruirea cu care munceş­
trodus în fabricaţie de se­ Crişcior o etapă de intensă peraţie grea, obositoare. Prin rilor din Petrila ? bune aprovizionări tehnico- te colectivul nostru de mun­ I d S N
exploatarea cu metoda aba­
rie în cursul anului trecut, afirmare a inteligenţei teh­ tajelor frontale 60—70 la sută Am solicitat răspunsul la materiale, funcţionării nor­ că ne dau tot dreptul să fim
în prezent lucrăm la un nice, o perioadă în care din cărbune se autoîncarcă această întrebare tovarăşului male a utilajelor, a consti­ optimişti, să privim cu în­
DEVA : I
separator electromagnetic proiectarea, cercetarea şti­ prin puşcare sau tăierea cu Ion Penu, preşedintele co­ tuit unul din cele mai im­ credere viitorul — a precizat — seriile Il­
mitetului sindicatului pe în­
tovarăşul
Androne.
JVTareu
cu cîmp puternic în mediu inţifică şi ingineria tehno­ combina direct pe transpor­ treprindere. portante aspecte ale spriji­ Este__ adevlţi'at, în trimestrele eana din
umed, care va îi folosit la logică trebuie să adauge tor, deci numai aproximativ — în prezent — a spus in­ nirii iniţiativei „Brigada înal­ următoare sarcinile sînt în HUNEDOA1
tei productivităţi“. Ar trebui
valorificarea rezervelor de noi şi importante valenţe 30 la sută se mai încarcă cu terlocutorul — iniţiativa por­ reţinut că îmbinarea acestei creştere dar şi posibilităţile batice (Fia
lopata. N-am scos încă din
torul din
minereu de fier cu conţi­ productivităţii muncii, pro­ uz această unealtă învechi­ nită de brigada lui Eugen iniţiative minereşti cu iniţia­ de realizare vor spori. Vom Transameri
nut scăzut de metal, exe­ ducţiei materiale, rentabi­ tă, dar oricum am făcut un Voicu este îmbrăţişată şi a- tiva „Dirigenţia muncitoreas­ fi asiguraţi cu linia de front, seriile I-II
cutăm cîteva extractoare lităţii economiei. In anul pas înainte pe calea uşurării plicată de 23 de brigăzi de că“ s-a dovedit deosebit de activă corespunzătoare noilor PETROŞAN
de corpuri metalice pentru trecut şi de la începutul muncii minerilor. S-a uşurat, la mină, care au condiţii co­ fructuoasă. Aş exemplifica a- sarcini, mecanizarea se va (Unirea); 1
respunzătoare pentru aceasta.
bandă de transport de acestui an am înregistrat de asemenea, efortul fizic la Aş adăuga că aceasta nu cest lucru chiar cu sectorul extinde în continuare prin in­ (7 Noiembi
¡1 000 mm, prevăzute cu se- depăşiri sensibile la pro­ executarea operaţiilor legate este singura iniţiativă mine­ IV, din care a pornit iniţia­ troducerea unor noi complexe tăcere (Re
mecanizate de susţinere şi
sizoare electronice, ce vor ductivitatea muncii şi la de susţinere. Prin folosirea rească care a găsit ecou la tiva. Maiştrii mineri Ion Bo- tăiere în sectoarele II, III şi PENI : Mi C
denlosz,
Liteanu,
Oimitrie
fi folosite în preparaţiile beneficii, economii de ma­ stîlpilor metalici hidraulici a mina Petrila. 22 de brigăzi Mircea Lehaci, maistrul elec­ IV. De asemenea la sectorul
de minereuri, prin care se terii prime şi materiale, dispărut vechea şi anevoioa­ aplică iniţiativa „BRIGADA tromecanic Gheorghe Dini- de investiţii se va introduce
sa operaţie de ridicare şi fi­
Vor reduce timpii nepro­ depăşiri la ceilalţi indica­ DE PRODUCŢIE ŞI EDU­ soiu merită toată aprecierea o combină de înaintare de . P'
CAŢIE SOCIALISTĂ“, 70 de
v
jitores
ductivi. tori de plan. Dar se poate xare a grinzilor de lemn. maiştri mineri aplică iniţia­ pentru modul în care asigu­ mare randament. Totodată, -cojierina Tc
Prin trecerea la noua meto­
Cercetarea tehnico-ştiin- munci mai bine, mai cu dă, productivitatea muncii a tiva „DIRIGENŢIA MUNCI­ ră asistenţa tehnică, îndru­ avem un colectiv animat de rul) ; PET.
ţifieă în uzina noastră, spor. îndeosebi în ce pri­ crescut în medie cu 1,5 tone/ TOREASCĂ“, iar 2 sectoare marea, controlul şi sprijinul dorinţa de a dezvolta reali-, cu ochii c
zările de pînă acum. Practic
axată în principal, după veşte calitatea vagoneţilor post în aceste abataje. De a- de producţie iniţiativa „CON­ brigăzilor din sector. angajamentul anual la pro­ citorcsc) ; .
cum spuneam, pe creşterea de mină trebuie să acţio­ semenea, s-a realizat o redu­ TUL COLECTOR DE ECO­ — Care este părerea secre­ ducţia fizică de - cărbune a serios (Mit
CÂNI : Am
productivităţii muncii şi a năm mai hotărît, să impli­ cere a consumului de lemn NOMII AL SECTORULUI“. tarului organizaţiei de bază fost îndeplinit. Acum ne stră­ ne (7 Noic
din sectorul IV în această
eficienţei economice a în­ căm mai mult inteligenţa de 25 mc/1000 tone de căr­ Toate brigăzile şi sectoarele privinţă ? duim să-l depăşim şi în con­ Cianura ş
registrat şi alte succese tehnică în rezolvarea unor bune la abatajele frontale, în care aplică aceste iniţiative tinuare să-l îmbunătăţim, să-l ploaie (i
— Este aceeaşi cu a tova­
concrete, între care reali­ probleme de proiectare şi care s-a trecut la aplicarea se situează pe locuri fruntaşe răşului preşedinte al sindica­ ridicăm la nivelul posibilită­ orăştie :
susţineri.
Elementul
acestei
zarea unui valţ pentru vi- execuţie, astfel ca minerii, principal rămîne însă creş­ în întrecere. Aş dori să men­ tului — a precizat tovarăşul ţilor nou create. Obiec­ jurămînt —
ţionez în mod deosebit brigă­
rolat tabla vagoneţilor şi mai ales cei din Valea Jiu­ terea productivităţii muncii, zile conduse de Eugen Voicu, Vasile Ene, secretar de or­ tivul nostru este să depăşim tria) ; E at!
(FI:
ricirea
planul şi angajamentele, să
asamblarea capacelor, dis­ lui, să fie mulţumiţi a- care stă la baza depăşirilor Francise Kovacs, Florea Mio- ganizaţie de bază din acest recuperăm restanţele din anii GIU-BAI :
pozitiv pentru frezarea si­ tunci eînd lucrează cu a- frumoase de producţie obţi­ nici, Alexandru Lazov, Ion sector. Brigăzile primesc tot precedenţi, să îndeplinim e- clar de lur
multană a 4 şurubelniţe, cest utilaj produs de noi. nute de la începutul anului. Rotaru, Constantin Alexe, concursul în aplicarea cu xemplar sarcinile p-= întregul tura); HI
diverse stanţe, matriţe etc. Colectivul nostru de mun­ La nivelul minei, în prezent, Constantin Necula, Gheorghe succes a iniţiativelor mine­ cincinal. melodii (Pc
— toate eu efecte evidente citori, tehnicieni, ingineri Pelerina rc
şi
în producţie, în activitatea are asemenea capacitate. Cianura (Ca:
ploaie
economică a uzinei. O sin­ Totodată este hotărît ca în accente 11 Scăldatul r
gură realizare — „Dispozi­ această a II-a etapă a Fes­ „ Scadeaţarul soluţiilor tehnice nie) ; SIM
tiv special de găurit şasie tivalului naţional „Cînta- (Mureşul) ;
de vagoneţi cu trei axe în rea României“ să obţină 8 dintr-o fostă foarte lungă de aproape o lună, din lis­ cii de a îndeplini sarcinile pentru min
In cabinetul de lucru al
linie“, conceput de ing. noi şi importante succese directorului Întreprinderii listă de soluţii tehnice con­ tă în... atelier, unde au a- cincinalului actual pînă la LIUC: Ultir
Doica I. Sebastian, — va în domeniul activităţii de mecanice Orăştie, tovarăşul diţionale ale îmbunătăţirii dus-o cei doi răspunzători 1 decembrie 1979, adică mai trol — serii:
GHELARI:
aduce uzinei economii a-" creaţie tehnico-ştiinţifică, loan Cindea, există pe un proceselor tehnologice, ale de soluţionarea ei, tehno­ repede cu un an şi o lună. mine (Muu
nuale de peste 40 000 lei. în general în producţie. perete, afişată vizibil, o producţiei întreprinderii. logul N. Grancea şi şeful Pentru o întreprindere care
planşă ce atrage privirile Cum s-ar spune, planşa de sector N. Ţeghe. Pe rînd ea însăşi, prin impetuoasa
ca atare, în sine, dar ci­ este un scadenţar de sar­ vor „cădea“ toate cele S sa dezvoltare, este una din
tind atent titlul, planşa con­ cini, un ţintar al principa­ condiţii tehnice. reflectările cele mai grăi­
Planşa din biroul directo­
Înalta eficienţa a stituie un obiect de interes lelor obiective ce necesită rului I.M.O., pe unde se pe­ căpăta a cincinalului aciuai VRE
toare ale particularităţii de
a fi soluţionate, trecute în
deosebit pentru conducere,
pentru întreaga întreprinde­ sarcina cadrelor tehnico-in- rindă deseori, cu diferite — revoluţia tehnico-ştiinţi­ Timpul p
creativităţii re. Titlul planşei, „9 condi­ ginereşti, şefilor de resoar- treburi, factorii trecuţi aco­ fică — soluţionarea unor 23 februarii
lo cu responsabilităţi perso­
ţii tehnice şi de dotare care te şi compartimente. nale, care fără să vrea, dar probleme tehnice scadente menţine ret
Dintr-o listă lungă, sca-
Activitatea de creaţie teh­ anului 1978, siderurgiştii hu- îngreunează procesele teh­ denţarul sarcinilor tehnice şi fără ca directorul să le reprezintă o pîrghie deose­ Cerul va 1
nico-ştiinţifică desfăşurată la nedoreni au aplicat în prin­ nologice şi producţia pe a- s-a redus la 8. A 9-a, vă­ aducă aminte, dau cu ochii bit de eficace. Şi oamenii tul va sufl;
rat- din est
C.S. Hunedoara în cadrul cipalele sectoare de produc­ nul 1979, restanţe din 1977“, zută de noi („Perfecţiona­ de sarcinile tehnice din de la l.M. Orăştie acţionea­ va fi cupri
Festivalului naţional „Cînta- ţie 29 de invenţii şi inovaţii, deja nu mai este actual. De rea sudurii prin puncte a scadenţar, are o legătură ză fertti, cu pricepere, prin tre —10 şi
între
ziua
rea României'' cunoaşte o a căror eficienţă economică curînd, titlul a fost modifi­ planşelor pentru conteinere, strthsă cu angajamentul a- capacitatea lor creatoare. Local se v£
cat : „8 condiţii tehnice...“
sumat in recenta adunare
prin echiparea cu dispozi­
munţi
La
dezvoltare evidentă de Ia un se ridică la "peste 53 milioa­ şi planşa Consemnează doar tivele necesare“) a căzut, generală a oamenilor mun­ NICOLAE STANCIU cu cerul m
fln la altul. Astfel, în cursui ne lei.