Page 77 - Drumul_socialismului_1979_02

VINERI, 23 FEBRUARIE 1979 Pag. 3

Informarea politică a elevilor - Oamenii muncii informează, ...FIERUL VECHI?
CINE SALVEAZĂ
IZiUfUE
De peste 8 ani de zile,
temeinici, operativa sesizează, propun Ia kilometrul 129-\-695, lin­
gă huita C.F.R. Birtin,
aşteaptă prăvălit in bălării
iteca : ciclul un pod metalic lung de pes­
i — „Cei de Un loc de seamă în mun­ sintezele ce apar în ziare­ re a informării politice o SA NE CUNOAŞTEM ŞI NOI SARCINILE te 40,95 metri, în greutate
ca educativă, în lărgirea le „Scânteia“, „Drumul so­ constituie realizarea unui Lucrez din anul 1965 în mobiliza să le îndepli­
orizontului şi experienţei cialismului“ , r e v i s t e l e viu şi autentic dialog între funcţia de" încăreător-des- nească ritmic şi chiar să de aproape 90 tone. Ani
social-politice a tinerilor îl „Munca de partid“, „Lu­ profesor şi elevi, a schim­ cărcător de vagoane la le depăşească. Aşa tre­ în şir peste el circulau
n limba ger- ocupă informarea politică mea“, precum şi emisiunile bului deschis şi principial depozitul din gara Brad buie şi aşa e bine. Poate trenurile, traversind Cri-
ce se desfăşoară în toate radioteleviziunii. de opinii şi. experienţe, al şantierului nr. 4 din şi la şantierul de con­ şul Alb. Apoi a fost pus
tragerii loto şcolile. Prin conţinutul lor, In acest an şcolar, orele constituind de fapt un mo­ cadrul T.C. Deva. împreu­ la o parte, înlocuit cu un
pod nou. Dar locul celor
strucţii din Brad al T.C.
orele de informare politi­ de informare politică au del de comunicare inter- nă cu ceilalţi muncitori Deva planul pe acest an
ri că, cuprinse în planul de fost axate pe dezbaterea te­ umană, de abordare în co­ de aiici ne străduim să a fos't defalcat pe trimes­ 90 de tone de fier vechi
nu-i acolo, ci la oţelării.
învăţămînt, contribuie la zelor novatoare cuprinse mun a unor probleme, te­ ne facem zilnic datoria,
raşc adîneirea cunoaşterii de în expunerile tovarăşului me de interes general. însă un lucru am vrea să tre, luni, decade, zile, însă Cine-l trimite la locul cu­
tic : „Impo- către elevi a realităţilor so­ Nicolae Ceauşescu din 3 Trimestrial, în şcoala ştim şi noi: ce sarcini de noi — cei de la depozit venit, salvindu-l de la ru­
gină ?
sste de dra- cialiste, a înfăptuirilor mă­ august şi 1 decembrie 1978, noastră s-au organizat in­ plan — lunare, deoadale, •— nu-1 ştim, nu ni l-a a-
emieră TV. reţe ale poporului nostru, a ooziţiei partidului şi sta­ formări politice de sinteză, zilnice avem. Citim în dus nimeni la cunoştinţă. PE CÎND
a studiouri­ sub conducerea partidului, tului nostru privind reali­ pe baza întrebărilor culese presă că oamenii muncii
le la înţelegerea semnificaţiei zarea dezarmării generale prin comisia politico-ideo- trebuie să-şi cunoască bi­ NICOLAE MACIU O NOUĂ EDIŢIE?
măsura tim- unor evenimente importan­ şi totale, a contribuţiei se­ logică a comitetului U.T.C. ne sarcinile pentru a se muncitor Dacă ne-am lua clupă
ru. Compozi- te din ţară sau de peste cretarului nostru general la pe şcoală, la care, de re­ conţinutul gazdei de pe­
ind chemării hotare, la dezvoltarea inte­ realizarea unei noi ordini gulă, au dat răspuns mem­ NU DE ÎNCĂ UN ŞEF AVEM NEVOIE rete a organizaţiei de
ii general al resului pentru viaţa social- economice şi politice mon­ bri ai birourilor comitete­ partid şi organizaţiei sin­
Rolitică. Ele constituie, în diale, a prevederilor noii lor judeţean şi municipal Sarcinile economiei chipă. El face efectiv pe dicale de la I.M.C. Deva,
acelaşi timp, mijloace efi­ legi a' educaţiei şi învăţă- de partid şi lectori ai Co­ noastre naţionale sînt tot şeful, se poartă cu noi a- ar însemna că aclivilalea
ciente de cunoaştere de că­ mîntului. In lunile februa­ mitetului judeţean de mai mari an de an. A- rogant, semănînd numai colectivului de aici s-a'
tre elevi a noilor legi şi a rie şi martie, prin informă­ partid, asigurîndu-se, astfel, ceasta este în interesul discordie între oameni. cam oprit la sfirşitul lunii
altor acte normative, a le­ rile politice şi învăţămintul nu numai o informare com­ nostru, al-, tuturor şi înţe­ Noi vă spunem sincer : la
gislaţiei noastre socialiste. politico-ideologic dezbatem petentă a elevilor şi cadre­ legem că aşa trebuie să feroaliaje e muncă multă;
Desigur, pentru ca aces­ însemnătatea 1-Iotărîrii Ple­ lor didactice, ci şi inte­ fie. Din ce în ce mai spo­ aici mai există o şefă de
te ore de informare politi­ rite sînt şi sarcinile C.S. depozit şi o magazionieră,
I : G,0P Ka- narei C.C. al P.C.R. din 1 grarea lor în problematica Hunedoara, chiar ale co­ aşa că nu avem nevoie de
limineţii; "7,00 că să-şi îndeplinească mi­ februarie 1979 privind crea­ curentă a activităţii econo-
8,00 Revista siunea, un rol important lectivului nostru de la fe­ încă un şef, ci de un ân&
iricrul melo- revine rezolvării probleme­ rea consiliilor unice agro­ mi-co-sociale pe plan jude­ roaliaje, din cadrul com­ muncitor care să pună
!ctin de ştiri; lor organizatorice ; stabi­ industriale, a Comunicatu­ ţean şi local. partimentului de alimen­ umărul la treabă; alături
1 ascultători- lui realizărilor economico- La noi în şcoală se rea­ tare a O.S.M. Aici noi de noi, căci lipsa unui om
itin de ştiri ; lirea din timp, de către se resimte în realizarea septembrie 1978. Cel pu­
Lcloric ; 10,30 biroul organizaţiei de partid sociale pe anul 1978, atît lizează şi informare poli­ sînţam încadraţi 10 mun­ ţin aşa încearcă să de­
i ; 10,43 Sec- şi conducerea şcolii, a di- pe plan naţional cît şi pe tică operativă, zilnică, prin citori, însă unul, tovarăşul sarcinilor de plan. monstreze colectivul de
00 Bulet! -’e riginţilor din rîndul celor plan judeţean şi municipal, citirea presei, vizionări co­ Grigore Bădin, este retri­ Colectivul de muncitori redacţie al gazetei — în
Vvnnpremi.iă .precum şi sarcinile ce revin lective la televizor, prin buit pe post de şef de e- de la feroaliaje frunte cu tovarăşa Dorina
3 Buletin de mai buni profesori, mem­ răspunsurile date curent la
comoara fol- bri de partid, cărora li se oamenilor muncii din jude­ TOT DESPRE PARCAREA AUTOTURISMELOR Dura — care în graficul
1 ; 12,35 Be­ încredinţează atît sarcina ţul şi municipiul nostru în întrebările elevilor în ca­ ÎN INCINTA UNITĂŢILOR de urmărire a realizări­
ţive; 13,00 De de a organiza şi desfăşura anul 1979, an hotărîtor pen­ drul orelor de ştiinţe lor lunare publicat a a-
5,00 Student- orele de informare politică, tru actualul plan cincinal. sociale, activităţii în cer­ Ştim că există o regie- creînd greutăţi în mane- juns cu evidenţa pifiâ la
Radiojurnal ; In realizarea acestor infor­ mentare legală care inter- vrarea autovehiculelor ca- cea de-a noua lună a a-
;e economice; cit şi pe cea de propagan­ curi, al discuţiilor generale zice parcarea autoturis- re vin aici la încărcat şi
ii tale; 17,00 dist la învăţămintul poli­ mări politice de un real a- sau pe grupuri de elevi şi nului trecut. Cit de... mo­
•i ; 17,05 Pe tico-ideologic' U.T.C. jutor ne este broşura „Tri­ uneori chiar individuale. melor proprietate perso­ descărcat, iar uneori cre- bilizatoare este această
v
ră; 17,20 Pen- In vederea realizării uni­ buna muncii de partid“, e- Acestea dovedesc, desigur, nală în incinta unităţilor înd goluri prin rezervoa- activitate publicistică, poa­
)0 Orele serii; ditată trimestrial de secţia creşterea interesului faţă economice sau instituţii- rele de benzină ale aces­ te aprecia oricine ! Chiar
doină, ritm tăţii de acţiune pentru toţi tor. Dar se pare că la tor autovehicule. Conside-
Ancheta e- diriguiţii în desfăşurarea de propagandă a Comitetu­ de cunoaşterea temeinică a I.C.R.A. Deva aceasta nu răm neavenită, păgubitoa- şi colectivul de redacţie
5 Cadenţe so- informărilor politice, colec­ lui judeţean de partid. politicii interne şi interna­ se cunoaşte. Aşa se face re această practică şi pro- respectiv, a cărei autocri­
zi într-o oră; tivul cabinetului de ştiinţe O importanţă deosebită ţionale a partidului şi sta­ tică faptică o aşteaptă nu­
stop muzi- sociale întocmeşte un pro- de care depinde succesul tului nostru, ancorarea fie­ că proprietari particulari punem ca tovarăşii din meroşii cititori din între­
gram-cadru orientativ, ce informărilor politice, efi­ cărui elev în realităţile vie­ de autoturisme îşi par- conducerea I.C.R.A. Deva prindere, in prima ediţie
chează maşinile în incinta să-i pună urgent capăt,
: 18,00 Actua- cuprinde 1-3 probleme, din­ cienţa lor educativă, o are ţii cotidiene. depozitului I.C.R.A. Deva Un grup dc şoferi care va urma. Rămine de
L8,10 România tre cele mai importante metodologia folosită în ca­ văzut doar cînd va apare
ţte ale muzi- evenimente politice interne drul lor. Considerăm, pe Prof. SILVIU CERCEA (de pe strada Depozitelor), de la I.T.A. Deva aceasta...
30 Ca un fa- secretarul
: — emisiune şi internaţionale, care simt baza experienţei acumulate DATORIA ESTE UNA PENTRU TOŢI GOL DE APĂ MINERALĂ
ană literară; temeinic analizate şi con­ pînă în prezent, că cea mai organizaţiei de partid, Noi sîntem constructori Constantin Puha, de la
populare cu cretizate la nivel naţional, î)ună metodă de desfăşura- Liceul pedagogic Deva nostru, ne vor-
¡u, Maria Sa- judeţean, local sau chiar (la Şantierul nr.-4 al I.C.S. şantierul Din magazinele atimen-
lănescu şi ta- al şcolii, atunci cînd se pre­ Hunedoara). Pe vreme bu­ loeşte necuviincios, nu ne tare de pe strada Lenin
itru Pasca; tează. De regulă, aceste nă sau rea, 10 ore pe zi, plăteşte la timp retribu­ din Deva a dispărut apa
onoră social- Masă rotundă ori zi-lumină, noi facem ţiile, încalcă legile ele­ minerală. La magazinul cu
iliilc agroin- programe-cadru sînt pre­ case pentru oameni. Şi mentare ale civilizaţiei şi autoservire de la parterul
şi eficient ca­ zentate şi dezbătute ca „Să învăţăm clin experien­ spre modul în care îşi în­ bunei cuviinţe. Şi de ce
rie al activi- puncte distincte ale ordinii ţa părinţilor“ a fost tema deplinesc sarcinile dc pro­ sîntem mîndri de munca oare ? Eu ştiu că datoria blocului nr. 4, „golul“ este
3r agricole. de zi la adunările generale noastră. Dar nu sîntem numai de cîteva zile, in
.5 Cintece de ale organizaţiei de partid, unei instructive şi educati­ ducţie, despre condiţiile noi mîndri şi de unii semeni este una pentru toţi. Să timp ce la unitatea ali­
:scu şi Sava asigurîndu-se astfel şi pre­ ve mese rotunde, organi­ create la locurile lor de de-ai noştri, care ne pri­ ne-o facem cu toţii la fel, mentară din incinta auio-
0 Viaţa mu- zate de detaşamentul cla­ vesc de sus, ne jignesc indiferent dacă lucrăm pe
gătirea celor care vor' pre­ sei a V-a C de la Şcoala muncă, dezbaterea fiind şi schele sau în birou. gării (unitate care se
zenta informările politice la generală nr. 6 Petrila. Pă­ o reuşită lecţie de orienta­ şi ne servesc după bunul bucură de o bună aprecie­
elevi. La fel sînt folosite rinţii au vorbit copiilor de­ re şcolară şi profesională. lor plac. Iată despre ce e VASILE ARMIN1CI re, atît prin diversitatea
sudor
casierul plătitor
vorba:
sortimentală a articolelor
cît şi prin solicitudinea
colectivului) s-a încheiat
Căluşcri din Costeşti,
ul amintirilor judeţul Hunedoara, într-o săptămina de cînd cumpă­
Patria); Cap- evoluţie aplaudată pe sce­ rătorii nu găsesc apă mi­
aţi (Arta) ; nerală. „La noi e mereu
Albinele săl­ na celei de a X-a ediţii
ii ; Ancheta­ a Festivalului „Căluşcrul problemă cu apa minera­
ră (Arta) ; transilvănean“. Prezenţa lă, depozitul ne onorează
express — acestei cunoscute şi talen­ foarte greu comenzile de
onstructorul); tate formaţii artistice hu- acest fel“, se justifică vin-
jubiliare ■
Cascadorii Ï
feţei palide nedorenc a dat un plus de zătoarele. Magazinele cu
; înainte de vitalitate ediţiei pricina cunosc o mare a-
lica) ; LU- a festivalului călu.şerilor, fluenţă de cumpărători,
patru nunţi prin însăşi amplasarea lor.
3) —nţ; care s-a desfăşurat sub ¡11 HI» "wlS®'mltmm, m mm li
ju genericul celei de-a Il-a % ■ . Í" . .7 V Alunei dc ce se creează
f ediţii a Festivalului naţio­ WÊÊSÊÊ aceste goluri la articole
. or ||1||§ - . . H i 7'" . . I il llil ^jf! care, in magazinele din
; LOis_ E- nal „Cintarea României“. ' 7' 7 centrul oraşului, se găsesc
3roiu piiiiie- din abundenţă.
,A : Haiducul
stelele (Mun-
1NOASA : Joc
toresc) ; URI-
eşte-ţi de mi- Hunedoara în ce priveşte ma­ Micii înotători
rie) ; BRAD : ÂdwnârS săteşti şS generale în cooperaţia de consum teria primă — lemnul.
picătura de Specialiştii apreciază că
tua roşie) ; dintre satele din Zarand, spe­ hunedoreni
Al treilea
iriile I-II (Pa­ La Tomeştî, prestările de servicii pot răspunde cializate în olărit, primul loc
le aproape ie- îl ocupă Obîrşa, ai cărei ce- continuă cursa
ra) ; GEOA- ramişti au fost premiaţi pe
puşcături sub plan central şi judeţean. Da­ atirmirii
(Casa de cui- mai bine nevoilor populaţie« rurale că la numai un km şi ju­
5G : Melodii, mătate distanţă peste deal, Hunedoara începe să-şi facă
Iar) ; BRAZI; în satul vecin Tîrnăviţa (ju­ tot mai mult nume şi renume
tle nou centru al nataţiei ro­
• ; CALAN : Intr-o atmosferă de lucru, dc pildă, deşi planul a fost tîta ? Adunarea generală a sînt specifice meşteşugurile deţul Arad) funcţionează, în mâneşti. Prin munca migăloa­
picătura ' de în judeţul Hunedoara — de­ depăşit valoric cu 10 pro­ arătat că nu. Anul acesta, la ţărăneşti — care nu trebuie cadrul cooperaţiei de consum să, de selecţie, iniţiere şi for­
de cultură) ; altfel ca în întreaga tară —< cente, pe indicatori în parte Tomeşti va trebui să stea să se piardă, ci să se con­ cu bune rezultate o secţie ar­ mare, a unor tineri dar vred­
îjilor (11 Iu- se desfăşoară adunările ge­ sînt carenţe mai ales la a- în centrul atenţiei deschide­ cretizeze în produse aprecia­ tizanală de ceramică-olărit, de nici antrenori — Gabriela An­
UA : Avaria nerale ale cooperativelor de chiziţiile de carne de pasăre, rea şi a altor secţii de te în comerţ — s-a subli­ ce cei ciţiva meseriaşi din tal, Zeno Giurasa, Horst Kes-
1LIA ; Cîntă consum. Ce le caracterizea­ miere şi ceară de albine, ie­ prestări. Motivul că „nu a niat faptul că o serie de me­ Obîrşa care practică indivi­ ler, Ioan Danciu — micii îno­
tători
hunedoreni
mai
tot
apar
(Lumina); TE- ză este faptul că ele asigură puri de casă, pene, fasole şi putut fi determinat nici un seriaşi care au abandonat dual această meserie, nefiind des în concursuri şi competi­
1 post de con- exercitarea într-un climat de seminţe de dovleac. S-au meseriaş pentru a lucra ca străvechile ocupaţii, făcîn- încadraţi nicăieri, nu ar pu­ ţii oficiale. Recent, la un con­
I-Il (Minerul); exigenţă şi răspundere a atri­ propus măsuri pentru îmbu­ cizmar“ nu e justificat, de­ du-se drumari sau altceva,. tea constitui o secţie a coo­ curs de la Timişoara, dotat cu
lîntă pentru buţiilor care le sînt conferite nătăţirea calităţii activităţii. oarece de pe raza comunei să fie atraşi în activităţi de perativei de consum, chiar cu Cupa „1G Februarie", intre îno­
torcsc). de lege, să determine ridica­ Una dintre problemele viu Tomeşti lucrează mai mulţi prestări. Locuitorii din Leauţ, munca la domiciliu ? tători din centre cu tradiţie, de
rea pe o treaptă superioară discutate în adunare a fost cizmari în cadrul cooperati­ de pildă, erau specializaţi în U.J.C.C. Deva va asigura la Timişoara, Oradea şi Reşiţa,
a activităţii de producţie, e- cea a prestărilor de servicii. vei meşteşugăreşti „Moţul“ rotărit ; cei din Dobrot — în desfacerea acestor produse au fost prezenţi 13 hunedoreni.
toţi
concurenţii
Dintre
conomico-financiare, mai bu­ In prezent, activitatea de Brad şi secţia sa din Baia dogărit, ştiind a confecţiona în cadrul unor unităţi tradi­ vîrstă de 10 ani, Samuel We­ in
na aprovizionare a sătenilor prestări servicii constă din o de Criş. Apoi, „motivul“ că ţionale din judeţ, în staţiuni ber a cîştigat locul 1 Ia pro­
cu bunuri de consum indus­ tăbăcărie în satul Steia, o „n-am găsit nici o croitorea­ vase mai mari sau mai mici balneoclimaterice, în reţeaua bele : 200 m mixt, 100 m spa­
triale, dezvoltarea şi diver­ secţie de tăiat lemne cu mo­ să“ nu e plauzibil. Vor tre­ din lemn de stejar sau de librăriilor cooperaţiei de con­ te, 100 m craul şi 100 m del­
sificarea secţiilor de prestări brad, bărbinţe pentru brîn- fin. Tot locul 1, în întrecerea
babil pentru torul şi un punct de frize­ bui totuşi depistate femei ză, buţi pentru varză, bu­ sum şi magazinelor de arti­ micuţilor de 8 ani, l-a cîştigat
vremea se de servicii pentru populaţie rie (ambele la Tomeşli). In cărora le este dragă activita­ zanat, precum şi la diverşi Adrian Burlacu, la toate pro­
în continuate, etc. crearea lor s-a ţinut cont de tea în cadrul unei secţii de toaie, gheoabe pentru unt beneficiari care îşi vor mani­ bele. Gabriel Glierghel (10 ani)
variabil. Vin- La Tomcşti, lucrările adu­ dorinţa exprimată de locui­ croitorie, propunîndu-le un etc. Apoi căzi, ciubere, buto­ festa dorinţa să intre în po­ a ocupat locul 2 ia 100 ni craul,
slab la mode- nării generale au relevat că torii comunei pentru deschi­ iaşe şi alte lucrări din lemn, iar Cristian Weber (8 ani), fra­
Temperatura schimb dc experienţă pentru în diferite feluri şi mărimi, sesia unor astfel de produse tele lui Samuel, a cucerit lo­
ă noaptea în- deşi au existat rezultate bune derea unei secţii de cojocărie a se vedea cum se lucrează cu caracter artizanal. S-a so­ realizate la Obîrşa, din Ţara cul 2 la craul, delfin şi spate
—5 grade, iar în îndeplinirea valorică a la Steia, ca să nu mai fie în cadrul secţiei de 'croitorie Zarandului. şi locui 3 la 200 ni mixt. In
-1 şi 4 grade, sarcinilor do plan pe sectoa­ nevoiţi să se mai deplaseze din comuna Vălişoara sau în licitat sprijin Consiliului pen­ ION COŢCI total, cei 13 au adus la Hu­
produce ceaţă. re, există încă rezerve neva­ la Vaţa de Jos, Rişculiţa sau tru coordonarea şi îndruma­ nedoara 14 diplome. Bravo lor,
; Vreme rece alte croitorii ale cooperaţiei rea activităţii de aprovizio­ instructor cu prestările antrenorilor lor şi inimoşilor
mult senin. lorificate. La achiziţionarea’ I-Iălmagiu pentru asemenea de consum din judeţ. întru- nare şi prestări de servicii de servicii sprijinitori ai acestui sport la
produselor agroalimentare, lucrări. Este însă suficient a- cît pe raza comunei Tomeşti către populaţie a judeţului la U.J.C.C. Deva Hunedoara !