Page 80 - Drumul_socialismului_1979_02
P. 80
ï*ag. 'a DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 627 & S
Minerii Văii Jiului acţionează cu hotărîre şi mindrie patriotică BP "■ 'tEsasresss
Nb -
I ËLEVI2
1
3 (Urmare din pag. 1) ţin rezultate mult mai slabe, In strinsă împletire cu ac cum s-a întîmpiat in anul sprijinul din partea Ministe cit şi consiliile oamenilor 12,30 Telex
in unele cazuri chiar sub tivitatea^ desfăşurată pentru trecut la Livezeni, de exem rului Minelor, Petrolului şi muncii, toate colectivele mi 12.35 Curs dc lin
nlolă
re Paroşeni care a realizat o 6—7 tone/post. îndeplinirea obiectivelor de plu. în acest sens. grupele de Geologiei, şi-a exprimat de niere. Să desfăşurăm o astfel 12,55 Curs (Ic lli
producţie suplimentară de Subliniind necesitatea creş producţie, adunarea generală geologi din întreprinderi, cer plina încredere în forţa lor de activitate incit să nu mai ceză
8 000 tone cărbune brut, în terii mai accentuate a pro a subliniat necesitatea per cetătorii şi proiectanţii, spe de mobilizare şi de acţiune dăm nici cu un pas înapoi, 13.15 Concert dc
treprinderii de construcţii şi ductivităţii muncii adunarea fecţionării in continuare a cialiştii de la Institutul de în nobila misiune de a da ci să mergem mereu înainte 14.15 Corespondcn
montaje miniere cafe a de generală a relevat că efor stilului şi metodelor de mun mine din Petroşani trebuie patriei cărbune mai mult şi în sporirea producţiei de căr ţepi transmit
păşit producţia globală cu 6,2 turile făcute pentru creşte că, promovării unor metode să acţioneze mai ferm — în mai bun, contribuind astfel, bune. 14.35 Muzicii popi
milioane lei, întreprinderii rea dotaţiei tehnice nu au superioare de conducere, im baza unor programe clare, prin roadele muncii lor, la Tovarăşul Teodor Haş a 15,05 Stadion
16,20 Agendă cult
de preparare a cărbunelui ca fost Însoţite in- toate unită primării unui puternic spi amănunţite —, să-şi asume dezvoltarea rapidă şi armo exprimat încrederea Comite 16.50 Clubul tinere
re a realizat indicatorul pro ţile de o preocupare cores rit de partid şi o largă par deplin răspunderea in iden nioasă a economiei naţiona tului judeţean de partid, a 17,40 Muzică şl pi
le, la progresul şi prosperita
Consiliului popular judeţean,
ducţie netă valorică în pro punzătoare pentru folosirea ticipare a personalului la tificarea rezervelor de căr
porţie de 111 la sută, mo cit mai eficientă a maşinilor conducerea unităţilor. bune. tea patriei socialiste. in capacitatea şi puterea de 17.50 Instantanee,
tcrnaţional ;
dul exemplar în oare s-au şi utilajelor. Astfel indicele In cadrul lucrărilor adu O altă problemă dc impor tn încheierea lucrărilor a- mobilizare a colectivelor de Iui
mobilizat in ultimul trimestru de utilizare a. fondului de nării generale a luat cuvîn- tanţă majoră în creşterea dunării generalş a luat cu- oameni ai muncii din între 1.8,00 Săptămîna p
prinderile miniere ale Văii
al anului trecut şi începutul timp disponibil al utilajelor tul tovarăşul Vasile Patiiineţ. producţiei de cărbune — a vîntul tovarăşul Teodor Haş. Jiului pentru sporirea conti ternă şi inii
acestui an colectivele de tehnologice din dotarea uni spus in continuare vorbito Vorbitorul a apreciat în mod
muncă de la întreprinderile tăţilor a fost în anul 1978 Vorbitorul a adresat colec rul — o constituie intensifi deosebit eforturile depuse de nuă a producţiei de .cărbune, 18,15 Publi citate
miniere Lupeni, Petriia, Dîl- dc 88,33 la sută la combine tivelor de muncă din cadrul carea mecanizării lucrărilor colectivele de oameni ai mun adresîndu-le calde felicitări 18,20 Viaţa raţion;
cii din cadrul Combinatului
şi îndemnul ca în întîmpina-
ja, Uricani, mina Ţebea şi le de abataj, 78,1 la sută la Combinatului minier Valea miniere, problemă indispen minier Valea Jiului pentru rea Congresului al Xll-lea al 18.30 Antologia fiii
altele, care şi-au îmbunătăţit combinele de înaintare ■ şl Jiului — din partea secreta sabilă in mineritul modern, desfăşurarea unei activităţi partidului şi a celei de a 35-a iru copii şi
ritmicitatea producţiei, colec 71,85 la sută la maşinile de rului general al partidului, eficient. Mă refer la mecani 19.30 Telejurnal
tivele de mineri din sectoa încărcat, cele mai slabe re tovarăşul Nicolae Ceauşescu, zarea masivă cu complexe şi la nivelul planului, Subliniind aniversări a eliberării pa 20,00 Teleenciclopc
rele IV producţie şi de in zultate inregistrîndu-se la în miner de onoare al Văii Jiu combine de înalt randament, că una din realizările impor triei să fie la înălţimea sar 20.30 Publicitate
tante ale anului trecut este
cinilor şi să obţină noi şi
vestiţii — Lupeni, IV — Pe- treprinderile miniere Live- lui — felicitări pentru efor dar şi la mica mecanizare — tocmai asigurarea unor con remarcabile succese in în 20,35 Film serial :
trila, V — Vulcan, I şi II — zeni, Dîlja, Bărbăteni şi Uri turile şi rezultatele lor din atît în producţia efectivă de diţii optime pentru ca anul treaga lor activitate.
Paroşeni, II — Uricani, bri cani. anul 1978, pentru preocupă cărbune, cit şi în activitatea 1979 să înceapă cit mai bine Intr-o atmosferă de însufle de bani — e
de aprovizionare şi trans
găzile conduse de Valentin Un loc important l-au o- rile susţinute care au asigu pregătit, pentru ca toate u- *31,20 De Ia o glui
Tofană, Ion Sălăgean, Con cupat in lucrările adunării rat condiţiile de desfăşurare port. Practica a dovedit din nităţile să intre cit mai ra ţire şi angajare niinierească, — „Galaxia
stantin Lupulescu, Teodor generale problemele privind optimă şi fructuoasă a mun plin necesitatea şi efectele pid pe făgaşul realizării rit participanţii la adunare au 21,50 Telejurnal
Boncalo şi Kacso Iosif de la perfecţionarea în continuare cii" în acest an, împreună cu mecanizării, dar se impune mice a producţiei de cărbune adresat o telegramă C.C. O Sport
Lupeni, Eugen Voicu şi a organizării producţiei şi a urarea de a obţine noi şi în ca în acest domeniu maşini AL P.C.R., TOVARĂŞULUI 22,05 Melodii rom
Gheorghe Rotaru de la Pe- muncii, întărirea ordinii şi dis le şi utilajele să fie exploa planificate. NICOLAE CEAUŞESCU, în Ieri şi de a:
După ce a arătat că rezul
trila. Dumitru Săbău şi Ion ciplinei, asigurarea pregăti semnate succese in produc tate raţional, la întreaga ca tatele obţinute în ultimul tri ca/e se spune, printre altele :
ţia de cărbune. In continua
Calotă de la Vulcan, Con rii şi folosirea cit mai judi re, vorbitorul a apreciat spi pacitate, să le efectuăm la mestru din anul trecut şl in Minerii din Valea Jiului,
timp şi de calitate reviziile
stantin Sorescu şi Gheorghe cioasă a forţei de muncă, ri ritul de analiză exigentă şi şi reparaţiile, să le reducem perioada ce a trecut din a- Anina şi Ţebea, avînd în
dicarea nivelului profesional
Durlă de la Uricani, Ilie Fi- responsabilă în care s-au eest an dovedesc posibilităţi lg ADIO
liche, Titu Teacenco şi Fa- şi de conştiinţă socialistă al cit mai mult termenele de le mari ce le au întreprin faţă strălucitul dumnea
Pentru
întregului
personal.
zelcaş Francisc de la Paroşeni ridicarea nivelului de cunoş purtat dezbaterile, dovadă a montare şi demontare a lor derile miniere din Valea voastră exemplu de muncă
şi altele care prin realizările tinţe profesionale ale munci voinţei unanime a minerilor în abataje. Toate acestea im Jiului pentru sporirea necon şi de viaţă, însufleţiţi de BUCUREŞTI I :
de prestigiu obţinute în creş torilor care lucrează în aba din Valea Jiului, de la Ani- pun, cum este şi firesc, pre tenită a producţiei de cărbu indicaţiile deosebit de va dioprogramul dim
terea producţiei de cărbune tajele frontale dotate cu ne, vorbitorul a subliniat că loroase şi de îndemnurile Radiojurnal ; 8,1
si realizarea unor productivi înflăcărate pe care le-aţi presei ; 8,10 Curie
tăţi superioare, prin folosi complexe mecanizate, în în Adunarea generală a oamenilor muncii pentru dobîndirea unor suc diilor; S.oo Uuletii
rea corespunzătoare a dota- treprinderile miniere s-au or cese şi mai mari în viitor dat cu prilejul vizitelor de 9,05 Audienţa rati
consiliul oamenilor muncii va
Buletin
ele
ştiri;
tiei tehnice, demonstrează ganizat cursuri de policalifi din Combinatul minier Valea Jiului trebui să chibzuiască mai lucru făcute în Valea Jiu vlsta literară rad
hotărîrea fermă a minerilor care, din care prima serie a mult la perfecţionarea per lui, de amplul program de Legendă şi dor ;
de a răspunde prin fapte fost absolvită de 450 munci manentă a activităţii combi măsuri elaborat din iniţia letin de ştiri ; ]
chemărilor ce le-au fost a- tori, în prezent fiind în pre na şi Ţebea de a munci mai gătirea corespunzătoare a ca natului minier, astfel ca a- tiva dumneavoastră în ve cultural ; 11,25
„U“; 11,35 Ava
dresate de conducerea parti gătire o nouă serie de peste mult şi mai bine, a botărîrii drelor care lucrează cu aces cesta să-şi îndeplinească cu derea îmbunătăţirii activi radio-tv. ; 12,00 I
500 muncitori. Cu toate aces
dului, de către tovarăşul tea, în unităţile combinatu de a materializa neabătut te utilaje de mare complexi fermitate rolul şi atribuţiile tăţii economice, politice şi ştiri; 12,05 Din cot
Nicolae Ceauşescu personal, lui se resimte încă lipsa de indicaţiile date de tovarăşul tate tehnică. Există o expe ce i-au fost conferite. In a- sociale în acest bazin car clorului nostru;
de a asigura cărbunele nece Nicolae Ceauşescu, cu prile rienţă bună în această pri cest sens, consiliul oamenilor dalion componisti
sar economiei naţionale, de muncitori calificaţi în mese jul vizitelor de lucru efec vinţă la I.M. Lupeni, ea şi muncii din combinat va tre bonifer, asemenea întregu De la l la
riile de electricieni, lăcătuşi
a îndeplini exemplar sarci tuate în Valea Jiului şi la la alte unităţi miniere. Ea bui să insiste în continuare lui nostru popor, sînt ho- Meridlan-club ; 16
nile de plan şi angajamen şi mecanici de mină. De a- adunarea generală a repre trebuie extinsă, generalizată pentru realizarea integrală a tărîţi să facă totul pentru Jurnal; 16,15 Radio
18.00 Orele serii ;
tele luate în întrecerea so ceea, combinatul şi întreprin zentanţilor oamenilor muncii în fiecare întreprindere. Prin programului de mecanizare transpunerea în viaţă a in România ; 20,4
cialistă pe anul in curs. derile miniere trebuie să-şi de la întreprinderea „23 Au ridicarea pregătirii profesio in subteran, pentru contrac politicii interne şi interna sonore ; 22,00 Rai
Adunarea generală, punînd intensifice în continuare pre gust“ din Capitală, privind nale şi prin policalificare să tarea mecanismelor şi utila ţionale a partidului şi sta 22,30 Maratonul
ocupările pentru pregătirea şi
în lumină aceste realizări ca ridicarea pe o treaptă supe asigurăm cadrelor temeinice jelor necesare, pentru pregă 24.00 Buletin de şt
re — aşa cum au apreciat perfecţionarea pregătirii pro rioară a întregii activităţi, a- cunoştinţe de specialitate şi tirea temeinică a cadrelor, pe tului nostru, să întîmpine 6.00 Nou stop mit
fesionale şi politice a cadre
turn.
mai mulţi vorbitori — de lor, să pună un accent mai sigurîndu-i o înaltă eficien de cultură generală, la nive măsura creşterii gradului de cu noi şi importante suc
monstrează posibilitatea în mare pe cunoaşterea temei ţă economică. Deşi pe ansam lul exigenţelor actuale. In a- dotare tehnică. Relevînd că cese în sporirea producţiei TIMIŞOARA : 18
deplinirii sarcinilor de plan nică a noilor tehnici şi teh blul combinatului aţi înre celaşi timp se impune ca multe din greutăţile ce s-au de cărbune cea de-a 50-a litatca radio; 18,10
in toate unităţile, a reliefat nologii miniere, precum şi a gistrat restante la producţia toate cadrele tehnico-ingine- manifestat în anul trecut aniversare a glorioaselor azi; 18,15 Melodii
cauzele neîndeplinirii sarcini metodelor moderne de orga dc cărbune pe anul 1978, ştim reşti să se implice mai mult s-au datorat unor carenţe în lupte revoluţionare din româneşti şi ale
lor de plan în unele între nizare şi conducere. că aţi depus totuşi eforturi atît în activitatea de creaţie, pregătirea cadrelor, vorbito august 1929 ale minerilor tăţilor conloculto
Mărturii contempo
prinderi miniere, lipsei de în adunarea generală s-a mari, lăudabile — avînd un pentru a găsi soluţii de spo rul a indicat ca această pro din Lupeni, împlinirea a Acorduri de pe i
rire a productivităţii în aba
sprijin permanent şi consis
ritmicitate în realizarea pro arătat, de asemenea, că în tent din partea Comitetului taje şi de reducere a efortu blemă să fie minuţios anali 35 de ani de la eliberarea că; 19,60—20,00 C
ducţiei fizice de cărbune, o- toate unităţile există rezer judeţean de partid Hunedoa rilor fizice, cit şi în munca zată şi să se elaboreze în cel patriei şi marele eveniment sonor.
prindu-se pe larg asupra u- ve mari de creştere a efi ra — şi avem acum satisfac efectivă în subteran, alături mai scurt timp un program din viaţa partidului şi
nor Sntirzieri în realizarea cienţei economice prin folo ţia să constatăm că aţi ieşit de mineri, să le dea asisten unitar de pregătire în pers poporului nostru — Con
programului de mecanizare sirea mai deplină a dotaţiei din 1978 la un nivel de plan ţă tehnică, să-i ajute concret pectivă a cadrelor, atît prin
şi folosirea incompletă a do- tehnice, reducerea costului pe bun, care vă asigură înde in realizarea sarcinilor de cursurile de policalificare din gresul al Xll-lea al Parti
taţiei tehnice din unităţi. tona de cărbune extras, a plinirea şi depăşirea constan plan. întreprinderi, cit şi prin în dului Comunist Român.
Mai mulţi vorbitori, ară- consumurilor de energie şi tă a producţiei de cărbune. Vorbitorul s-a referit în văţământul de stat de spe Adunarea generală a oa DEVA ; Laiiţui £
tind că minele dispun de o combustibili, a tuturor chel Este un semn încurajator, continuare la importanţa deo cialitate. menilor muncii, • analizînd — seriile I-H (Pati
bază tehnică materială puter tuielilor materiale şi de pro dovedeşte că aţi tras conclu sebită pe care o are azi căr In continuare, primul se posibilităţile valorificării cana din munţi
nică, au subliniat că din a- ducţie. ziile şi învăţămintele cores-, bunele, în condiţiile limită cretar al Comitetului jude mai depline a resurselor HUNEDOARA: AII
ţean de partid s-a referit la
batice
( F l a c ă r a
naliza activităţii pe anul tre Adunarea generală a re punzătoare din experienţa a- rii tot mai pronunţate a re necesitatea asigurării îndepli materiale şi umane şi an america express
cut rezultă insă că dotaţia prezentanţilor oamenilor m\m- nului trecut, că aveţi forţa zervelor de materii prime pe nirii planului producţiei fizi gajamentele asumate în în riile I—II (Const
Combi
din
unităţile
cii
tehnică modernă — pentru natului minier Valea Jiu să obţineţi rezultate mult plan mondial şi creşterii pre ce pe sortimente, îmbunătăţi PETROŞANI : C
superioare în acest an.
care s-au făcut eforturi va lui a acordat o atenţie Este adevărat — a con ţurilor la cele existente, la rea continuă a calităţii căr trecerea socialistă de co (Unirea); Fiul te
răspun
creşterii
necesitatea
(7 Noiembrie) ; I
lutare foarte mari — nu este deosebită îndeplinirii sar tinuat vorbitorul — că una bunelui livrat, înfăptuirea lectivele de muncă din u- tăcere (Republica
folosită în toate unităţile la cinilor de creştere a produc dintre cauzele care au con derii şi exigenţei fiecăruia măsurilor privind creşterea nităţile miniere a aprobat PENI : Cele pa
in privinţa încadrării in con
un nivel corespunzător. A- ţiei de cărbune prevăzute dus la acumularea restanţe sumurile specifice, a dimi productivităţii muncii. Să fie angajamentul combinatului ale lui Marisol (
dunarea a relevat că la Lu pentru anul 1979 şi anii ur lor din anul trecut a fost ne- nuării continue a cheltuieli mai bine folosită inteligenţa de a depăşi planul la pro Nimeni nu alearj
'
(Muncitoresc) ;
peni şi Paroşeni, unde con mători, în condiţii de eficien confirmarea unor rezerve, în lor materiale, a combustibilu tehnică pentru rezolvarea la ducţia netă valorică cu 12 Umbra păsării
ducerile unităţilor au mobi ţă economică sporită, subli deosebi la Livezeni, Bărbă lui şi energiei electrice. In un nivel superior a acestor milioane lei şi Ia produc (Muncitoresc) ; LC
lizat cu succes personalul e- niind că în acest scop sînt teni şi Vulcan, dar este la legătură cu aceasta, a reco probleme, precum şi pentru ţia marfă eu 12,5 milioane caterina Teodoroi)
lectromecanic şi minier la re necesare realizarea unui vo fel de adevărat că au exis mandat specialiştilor să cau organizarea judicioasă a pro lei. Minerii se angajează rul) ; ANINOASA i
ti-
dom-
piui
zolvarea unor probleme teh lum de investiţii dc aproa tat şi multe lipsuri şi ne te şi să aplice noi metode şi ducţiei şi a muncii, folosirea să depună întreaga price rcsc) ; U NI:
nice privind introducerea şi pe 1,6 miliarde lei, din care ajunsuri subiective, asupra tehnologii de lucru, soluţii la maximum a utilajelor din te-ţl de ir (7 ?
adaptarea noilor utilaje, ocu- 600 milioane leî lucrări de cărora se putea acţiona la simple şi eficiente, dar care dotare, a timpului de lucru, pere şi energie pentru a BRAD - C ura ş
pîndu-se in acelaşi timp de construcţii-montaj, atît pen timpul potrivit. Nu le voi re să nu afecteze în nici un fel îmbunătăţirea ordinii şi dis extrage suplimentar în a- de pldair (Steau
ciplinei.
organizarea şi policalificarea tru dezvoltarea obiectivelor aminti acum, pentru că le securitatea zăcămîntului ori cest an 40 000 tone cărbune ORAŞTIE : Al
jurămînt — seriile
Vorbitorul a arătat că pla
personalului, întărirea ordinii existente, punerea in ex cunoaşteţi şi acţionaţi deja securitatea muncii oamenilor. nul de măsuri adoptat de a- şi a livra economiei naţio tria) ; E alît de a
ploatare a unor noi zăcămin
pentru înlăturarea lor. Ceea
Dealtfel, în domeniul pro
şi disciplinei s-au obţinut în te de cărbune şi creşterea ce doresc este să subliniez tecţiei muncii au existat şi dunarea generală este cores nale peste plan 30 000 tone ricirea (Flacăra) j
abatajele dotate cu complexe opacităţilor de preparare, cit cîteva din direcţiile în care mai există carenţe — a spus punzător, dar trebuie insis cărbune net, din care 2 470 GIU-BAl : Impuşi
de susţinere şi combine de şi pentru realizarea unor im trebuie să vă concentraţi în vorbitorul — asupra cărora tat pe aplicarea în practică tone huilă spălată pentru clar de lună (Căi
tură):
HAŢEG î
tăiere productivităţi medii portante construcţii social- mod deosebit atenţia. Re trebuie acţionat rapid, cu a tuturor prevederilor sale, cocs şi semicocs, recupe- melodii (Popular)
de 15—16 tone/post, atingîn- culturale, continuarea în ritm zerve de cărbune sînt, însă maximă exigenţă, pentru ca în scopul creşterii eficienţei rînd astfel o parte a res Pelerina roşie ; i
du-se în unele perioade chiar rapid a mecanizării lucrări ele trebuie prospectate cu activitatea din subteran să întregii activităţi productive. tanţelor din anii trecuţi" şi Cianura si pic.
18—20 tone/post, dar, în lor miniere subterane, dez cea mai mare atenţie, incit nu fie stînjenită de aseme In acest sens este necesar să asigurînd în măsură tot ploaie (Casa d
ră) ; SIMERIA t
contrast cu aceasta la Lonea, voltarea mai amplă a acti să acţionăm în deplină cu nea probleme. acţioneze mai ferm atit or (Mureşul) ; ELI,
Vulcan, Aninoasa ş.a., tot cu vităţii de cercetare şi ingi _)_ Tovarăşul Vasile Patiiineţ ganele şi organizaţiile de mai mare nevoile de căr pentru mine (Lun
noştinţă de cauză, să nu mai
susţinere mecanizată se ob nerie tehnologică. lucrăm inutil, ineficient, aşa i-a asigurat pe mineri de tot partid, de sindicat şi U.T.C., bune ale ţării. LIUC: Ultimul pd
tvol—seriile I-m
Ieri după-amîază, par interpretul atît de cunoscut
ticipanţii la adunarea ge „LAUDÂ MUNCII“ şi de îndrăgit de public — Argumente temeinice ia
nerală a reprezentanţilor Liviu Oros — i-a delectat
oamenilor muncii din ca cu „încurcăturile" pe care VREME;
drul C.M.V.J. au urmărit cu i le face vărul Sinedru şt
deosebit interes programul Spectacol dedicat minerilor Şofronica. baza viitoarei recolte
probabi
Timpul
artistic „Laudă muncii" — De notat şl apreciat, tot 24 februarie : Vi
un grandios spectacol de fruntaşi din Valea Jiului odată, libretul spectacolu scrierea în grafice a lucrări menţine frumoas;
ritm şi culoare care, intr-o lui semnat de Eugen Bur- (Urmare din pag. 1) cu cerul mal n
împletire armonioasă a poe za şi Gheorghe Negraru, lor in fermele legumicole, e- noaptea şl cu s
ziei, cîntecului şi dansului, festare a muncii şi creaţiei samblurile coregrafice de la regia lui Titus Burducea şi ţie decisivă la aplicarea în fectuarea arăturilor pe toate ziua. Vîntul va li
suprafeţele.
O
de
acţiune
a omagiat munca eroică a „Cîntarea RomânieiMare C.S. Hunedoara şi de la Vasile Chevereşan, sceno derat din vest. Ţ
minerilor şi succesele obţi amator şi iubitor de fru Casa de cultură din Petro grafia lui Barath Ştefan. dmp a peste 250 tone gunoi mare însemnătate este şi în ra va fl cuprinşi
între —11 şl —6 •
nute în abataje, patriotis mos, publicul spectator a şani — prin graţia, stilul şi Intr-un final da mare de grajd. Aceeaşi acţiune se ceperea lucrărilor pentru în ziua între 0 şl 5 f
mul şi ataşamentul lor fier aplaudat la scenă deschisă exuberanţa manifestate pe frumuseţe plastică şi adine desfăşoară şi pe terenurile fiinţarea unei livezi superin- La munte ; Vrei
binte faţă de partid, de se corurile mixt din Lupeni, scenă, ca şi momentele de patriotism, spectacolul „Lau complexului de îngrăşare a tensive pe 100 ha la C.A.P. neral frumoasă
cretarul săxi general, tova „Freamătul adincului“ al muzică folk susţinute de dă muncii" s-a constituit mieilor, unde se evidenţiază Sîntandrei. mai mult senin r
răşul Nicolae Ceauşescu, minerilor de la Petriia şi formaţia Şcolii populare de intr-un înalt act de cultu mecanizatorii Ion Gore şl Organizatorul de partid şi noros ziua. Vîntui
hotărîrea lor unanimă de a cel al tinerilor de la I.U.M. artă din Petroşani şi grupul ră şi de educaţie estetică Gheorghe Ţurluc. preşedintele consiliului unic, moderat cu inten:
extrage din adîncuri cărbune Petroşani, tarafurile „Min- vocal al Liceului economic pentru cei prezenţi — eroi tovarăşul Sabin Iga, a rele 60—80 krn/oră din
tot mai mult pentru ţară. dra" al Văii Jiului şi „Doi Petroşani, recitările expre cotidieni pe frontul căr Pe agenda preocupărilor vat necesitatea impulsionării
Peste 400 de artişti ama na Crişului“ al Casei de sive ale Marcelei Popescu bunelui in Valea Jiului, lucrătorilor ogoarelor din lucrărilor de îmbunătăţiri Lot
tori din întreg judeţul au cultură din Brad, ansamblu şi Teodorei Meszaros, ale semnificînd sensurile cele consiliul unic se află — aşa funciare şi de îngrijire a po
evoluat pe imensa scenă a rile folclorice „Haţegana" lui Corvin Alexe, Mircea mai largi ale apropierii ini cum ne-a precizat prim-vice- milor răzleţi în fiecare co Rezultatele tragi
Casei de cultură din Petro din Hunedoara şi „Silvana" Bujorescu şi Ion Veliea, milor celor care iubesc preşedintele acestui organism, mună şi unitate agricolă a februarie 1979 ;
şani, prezentînd cu înaltă de la Casa de cultură din formaţia de revistă a Şcolii deopotrivă munca, arta şi ing. Szekely Emil — termi consiliului, deoarece rezulta
măiestrie artistică şi emo Deva, care au îneîntat pur generala nr. 6 din Petriia, cultura. Un BRAVO ! pen narea grabnică a fertilizări tele înregistrate pînă acum Extr. I : 5, 17,
ţionantă sinceritate cîte şi simplu prin virtuozitatea solîşţii vocali şi instrumen tru mineri, un BRAVO ! lor suplimentare la culturile la aceste acţiuni sînt nesa 06, 82, 20, 90 ;
va dintre cele mai reu cu care au evoluat. De tişti de muzică populară. pentru artiştii amatori din semănate din toamnă pe încă tisfăcătoare. întrucât există Extr. a Il-a : 26,
şite numere din programe mult succes s-au bucurat şi Un moment inedit l-au a- judeţ — îngemănaţi in cel 700 ha, continuarea transpor suficiente forţe disponibile 7. 70, 50, 11, 24.
le lor cu care au obţinut dansul tematic interpretat dus în faţa minerilor cele mai grandios festival al tului îngrăşămintelor organi la sate, este necesar ca şi Fond de cîştigu
succese de seamă în cadrul de copiii dc la Şcoala gene 5 generaţii de căhişeri de muncii şl al spiritului: ce pînă ia epuizarea stocuri lucrările amintite să se bucu lei.
generosului cadru de mani rală nr. 3 din Lupeni, an la Orăşlioara da Sus, iar „Cîntarea României"._______ lor din toate unităţile, în re de atenţia cuvenită.