Page 81 - Drumul_socialismului_1979_02
P. 81
TA, 24 FEBRUARIE 1979 ug. 3
„Serile culturale“ ale ziarului
ra TELEVIZORUL
E „DRUMUL SOCIALISMULUI“ CU... NECAZUL I
G3
Sala de spectacole a Că deţeană), dîndu-se, totoda Dacă televizorul aduce
minului cultural din Baia tă, răspunsuri numeroase in general bucurii., sînt şi
pa-
de Criş a fost, joi după-a- lor întrebări puse de cei unele... excepţii. Aşa'sa
nn- miază, arhiplină. Aproape prezenţi. inlimplat cu tzlsvizoiul
300 de cetăţeni din comună, Momentele artistice ca cumpărat de Ioan luga,
uie- tineri şi. vîrstnici, au onorat re au împlinit serile cul din Deva, care din ÎS de
prin prezenţă şi interes „Se- turale ale ziarului au fost cembrie 1978 se află. fiind
■ rile culturale“ ale ziarului susţinute cu talent de for încă' în perioada de ga
„Drumul socialismului", maţia corală „Cantilena” ranţie. la atelierul de re
manifestare politico-educa- din Brad, dirijată de prof. paraţii din complexul de
!e tivă desfăşurată sub gene Emil Mărgineanu (cu un pe strada Mihail Kogăl-
in- ricul celei de-a doua edi repertoriu ce a inclus pie niceanu. -De vite ori a
iîu-
ţii a Festivalului naţional sele „Românie, plai de bătut posesorul drumurile
1
illr „Cintarea României’ . aur“, „Fugind, treceam pă pînă la atelierul cu prici
nalii Deschise de tovarăşul duri", „Surîs de aur“, „Cîn- na, numai el ştie. Cert
Gheorghe Toiiia, secretarul tec napolitan” şi „In poe- este insă că de fiecare
'Comitetului comunal de niţă“), montajul literar-mu- dată meşterul Luca îi dă.
fiou- partid, primarul comunei zical „Pantheonul nestin invariabilul răspuns: j-Mait
Baia de Criş, serile cultu sei iubiri”, realizat de elevi treceţi săptămină viitoare,
rale ale ziarului, la care ai Şcolii generale Baia de n-am găsit încă piesa“.
Moment din programul brigăzii artistice de la Liceul agroindustrial Haţeg, formaţie Criş (conducător prof. Ma-
care la întrecerea judeţeană a celei de a Il-a ediţii a Festivalului naţional „Cintarea Româ a participat colectivul re De ce-o fi finind oare
niei “ a ocupat locul IX. Foto : A. LICIU dacţional, au dezbătut pro ria Anca), momentul liric neapărat meşterul de la"
lorii adus de poeţii Miron Ţie unitatea amintită să adu--
H 5 bleme ale politicii externe şi Gheorghe Naidin Con cu o pată pe firma coope-
nlta POPAS LA RACHITOVA a partidului şi statului nos stantin, din cenaclul „Rit
¡1« tru (susţinute de prof. E- muri" Deva, de elevele Li-
meric ITorovitz, directorul
— Tovarăşe primar Ioan realizării planurilor econo ceţi un mic caicul ; pentru întreprinderii cinematogra liana Petruş, Carmen Gol-
Dumitrescu. După ce am mice — în zootehnie, în mi un tuns, cetăţenii, copiii, da, Lia Vlad, Maria Far-
Vass mho:
de fice judeţene), ale continui
discutat cu ciţiva cetăţeni, nerit. Punem totodată un elevii se deplasau pînă la caş şi Adina Dănilă din
cu activiştii culturali, după accent deosebit pe educaţia Haţeg, dus-intors 13 lei, tăţii poporului român pe Baia de Criş, şi de tinerii
ce am vizitat aşezămîntul ateist-ştiinţifică. In comună plus tunsul, plus hurducă aceste meleaguri (prof. Mi- Alexandru Cazan şi
cultural, am dori să ne răs există oameni care fac par turile drumului. Deci, o fri hai Cerghedean, de la Ar Ludovic din formaţia folk
pundeţi la citeva întrebări. te din unele culte neopro- zerie locală a fost bineve hivele statului Deva), pro rativei meşteşugăreşti ?
Prima : cum se vede la Ră testante, care nu participă nită. Cu toate eforturile „Vitraliu” a Casei de cul Poale ne răspunde concret
chitova activitatea cultural- la activitatea obştei. Să dau n-am reuşit să găsim un bleme de legislaţia muncii tură Deva. Pelicula cine şi prompt conducerea
educativă de pe poziţia pri un exemplu. Vedeţi, noi în alt spaţiu adecvat decît o şi pensii (Iosif Mariş, şef matografică „însemne ale
Ba- marului comunei ? ultimii ani am făcut efor mică încăpere la căminul de oficiu la Direcţia jude înaltei preţuiri“ a întregit U.J.C.C. Aşteptăm.
; 7,00 — Se vede foarte de a- turi pentru modernizarea cultural. Şi-apoi, nu în toa
vis ta ţeană pentru probleme de armonios „Serile cultura CALIFICATIVE SLABE
jelo- proape. In amănunte chiar. vieţii comunei. Am ridicat te satele se construiesc clă muncă şi ocrotiri sociale) le" ale ziarului „Drumul
ştiri; La ţară, primarul trebuie şcoli, am construit magazi diri speciale pentru frizerii, şi juridice (procuror Iosif socialismului“ desfăşurate
110,00 să le ştie pe toate, să se ne, dispensar uman, cămi dar primarul trebuie să se Un cititor ce a vizitat
Re- ocupe de toate cîte sînt. ne. Drumurile sînt însă ocupe de viata obştei. Pop, de la Procuratura ju la Baia de Cris. de curind staţiunea Geoa-
10,40 — Dc-ar fi să acordaţi proaste. Nu peste mult timp — In concluzie, o frize giu-Băi ne scrie ce i s-a
11 u- rie este mai mult decît
Atlas un calificativ acestei activi vom avea şosea asfaltată şi Editorial artistic — edffia a ll-a intimplat acolo. A intrai
aleea tăţi, la ce notă v-aţi opri ? staţii de autobuz. Răchitova niciuna.
oier* •— La >.bine“. — Exact. Bineînţeles că omul în noua autoservire
a de — Nu e prea mare nota ? va trebui să-i găsim in cel A doua ediţie a Edito sindicatului învăţământ (di a O.J.T. şi a cerut o iah-
. fol- Dacă este aşa cum afirmaţi Primarii şi mai scurt timp un alt loc. rialului artistic din Hune rijor prof. Budai Clara), nie cu fasole. „Nu lua aşa
Mc- înseamnă că dispuneţi şi de — Spuneaţi ceva despre
13.00 staţii de autobuz. Cum a- doara a fost realizată în montajul literar-muzical al ceva ! l-a sfătuit, un coleg
15.00 argumente. problemele comunei veţi de gind să construiţi mijlocul elevilor liceului liceului gazdă, recitatoarea — că o să-ţi pgră rău“.
atlio- — Mai ales argumente. Să industrial de construcţii din Camelia Maxim, formaţia de
ding; încep cu partea artistică. una în centrul satului, o so N-a ascultat sfatul şi a
Azi, Dacă altădată, în urmă cu va fi ca o staţiune mon luţie ar fi plasarea unei localitate. Au participat ti dans modern a casei de cul cerul fasole cu chifleluţe.
lenţe ani, nu se ,prea auzea de tană. Dar pînă atunci, ce frizerii în incinta staţiei. nerii poeţi Vanda Răuţoiu, tură şi studenta la I.A.T.C.
mal ; comuna Răchitova, în edi Aşteaptă omul autobuzul, Adrian. Duca, Ioan Radu Bucureşti — Ana Cionitea. Fasolea era ocnă de sare,
ului ; tăţenii, deputaţii, ne spri mai intră şi in frizerie. cum se zice, iar chlftelu-
0,05— ţia a doua a Festivalului jină la întreţinerea drumu Transformaţi porecla în re Igna, Carmen Demna, A- Spectacolul — prezentat de
noc naţional „Cintarea Româ rilor.'Le solicităm ^ ajutorul drian Demea şi Martin Se_ Eugen Evu — s-a bucurat ţele conţineau şi foarte
niei“ ne-am prezentat deja mai ales in zilele de re nume. ghedi, alături de grupul de un frumos succes în multă pline. Ceea ce nu
la două faze judeţene. Tea paus. Cei mai mulţi răs — Am notat ideea. folk, corul de cameră al faţa viitorilor constructori. e o notă bună pentru bu-
et ua- tru şi montaj literar-muzi- pund chelnărilor noastre. — Cum sinteţi sprijiniţi
nânia cal-coregrafic. In eurînd ne Cei care participă la activi de către organele judeţene cătăresele unităţii respec- ■
iUlare prezentăm şi cu „obiceiuri tatea cultelor au alte preo in privinţa activităţii cul tive.
jnali- folclorice“. E ceva nu ? Re tural-educative ?
18,30 cupări. în sfirşit... Una pe săptămină
; 18,40 cunosc, premiul I n-am — Dacă am ajuns la ca — N-am de ce să mă IAURT
. liri- luat, poate grupul de la pitolul „nemulţumirile pri plîng. Am fost ajutaţi poa CU ADAUS NL-DORIT
oscop Vălioara, în care ne-am pus marului“, vă ascultăm cu a- te mai mult decît alţii de
mari speranţe. Mai adaug tenţie. către Cabinetul, judeţean La redacţie a venit un
că la cămin se prezintă — Sînt nemulţumit că nu pentru activitatea ideologi
spectacole cu formaţiile putem înfiinţa o fanfară. că şi politieo-educativă, de cetăţean din Deva adu-
noastre, am fost chiar şi în Avem instrumente, dar nu Inspectoratul şcolar jude cînd cu sine un borcan
comunele vecine. In şcoli găsim amatori. Pe raza co ţean, Consiliul judeţean al în care fusese iaurt.
se desfăşoară o activitate munei avem o mină. La Organizaţiei pionierilor, Co
artistică susţinută. Avem Boiţa. In judeţ, minerii, se misia judeţeană de răspân — Uitaţi — ne-a în
Urilor oameni” talentaţi, consiliul, ştie, au fanfarele lor. De dire a cunoştinţelor ştiinţi demnat omul — ce se află
Cap comunal de educaţie poli- - -ce să nu avem şi nci ? fice. Mi-aş exprima însă o in acest borcan. Ne uităm
ota) ; tică şi cultură socialistă este . — Şi acum o întrebare dorinţă. Sîntem vizitaţi mai
:e săl- activ, cadrele didactice care, în mod sigur nu vă va des de către ansamblul ar şi nu înţelegem.
rrans- tistic al Casei de cultură — Aseară am luat a-
se- muncesc bine, chiar dacă face plăcere... Cum este cu
orul); au ' resurse să facă mai frizeria care funcţionează din Haţeg şi mai puţin de cest borcan de la maga
adoril mult. în incinta căminului cultu teatrele profesioniste hune- zinul acela mic, de lin
palide In ceea ce priveşte latura ral ? I s-a dus vestea. Are dorene. Le asigurăm că a-
ite de educativă, pot să afirm că şi firmă colorată, are şi vcm condiţii bune de spec gă '' procuratură. M-am
LU- tacol, 600 de locuri în că dus acasă cu gîndul la o
nnnţi şi în acest domeniu facem program afişat. Se spune min şi iarna spectatorii şi
tural); multe lucruri bune. Se ţin că frizeria cu pricina ar fi... mămăligă caldă cu iaurt.
mereu ■ regulat expuneri, au ioc ras activitatea căminului. actorii nu tremură de frig. Am făcut mămăligu-
,CAN : dezbateri, s-a îmbunătăţit — Aciim aproape doi ani, — Sîntem siguri că „alu
zbor invăţămîntul politico-ideo- din dorinţa de a îmbună zia“ va fi înţeleasă de că ţa şi am început să
A •: E- logic organizat do F.U.S., „ tăţi serviciile şi prestările tre conducerile instituţiilor torn iaurtul peste ea. La
(Mine- profesioniste de spectacol
Prin cl ne vizitează mai des brigă către populaţie, am hotărît şi vi se va împlini dorinţa. un moment dat con
in zile ştiinţifice dc la judeţ. în biroul executiv al consi „Căldură“ maternă... stat uluit că pe măsură ce
Ne străduim să orientăm liului popular să deschidem' Desen de V. MIHÄILESCU turnam iaurtul îşi schim
activitatea spre sprijinirea în Răchitova o frizerie. Fa- C. DROZD
ba culoarea în ceva sur-
negru şi dubios. Ce era
treilea;
li (Pa* să fac ? Am aruncat bu
ipe fe- (Urmare din pag. 1) dine în dezbaterea formaţiei nătatea de mămăligă şi
de lucru respective, apoi în
GEOA- îndeplinirea ritmică a planului
iri sub adunările generale de partid ani schimbat meniul
le cul- cada a III-a 5 913 mp, la sfir- sau ale grupelor sindicale, prompt şi supărat grav.
ielodii, şitul lunii înregistrîndu-se o orientînd spre aceste aspecte
restanţă de 1 000 mp (care
ÎRAZI: s-au primit abia in 9 februa a producţia fizică - condiţie Apoi mă uit pe capacul
ALAN : Risipitorii şi activitatea gazetei de pe borcanului şi citesc „Iaurt
•a de rie a.c.). în continuare, din rete — ne spunea tovarăşul
, cullu- în ciuda rigorilor ce sa Iosif Schmidt, secretarul or exlra, I.I.L. Hunedoara,
Avaria livrările planificate pentru a esenţială a redresării ganizaţiei de partid. In aceas marţi". Ce mai, e extra, .
Cînta impun, mai întilnim u- doua lună a anului, pînă în
t); TE- nităţi, instituţii în care ri ziua de 13 februarie 1979 nu tă direcţie am concentrat şi tratat cu ceva ciment sau ,
le con- sipa de energie electrică s-a primit nimic. In acelaşi activitatea comisiei de femei
inerul). mod se comportă furnizorul întregii activităţi din fabrică, care organizează alt produs.
este la ea acasă. Doar la acţiuni — cu sprijinul unor
„PREFIN“ Bucureşti, care in
o simplă trecere prin car luna ianuarie are restanţă la jurişti — pentru cunoaşterea PRACTICA
tierul Dacia şi strada Mi livrări 13 000 de perechi junsurile din domeniul orga bileşte măsurile imediate ce şi respectarea legislaţiei mun
nerului din municipiul tocuri şi peste 13 000 perechi nizării activităţii la principa se impun în respectarea pro cii, schimburi de experienţă O scrisoare sosită de cu- ,
Deva, într-una din zilele branţuri. Şi continuînd ideea, lele linii tehnologice — acţio gramării producţiei din săp- ale lucrătoarelor noastre cu rinei la redacţie, ne-a a-
trecute se putea observa mai menţionăm că, din cele năm ferm în lumina planului tămina care urmează. Pentru femeile" muncitoare din C.S. dus la cunoştinţă un fapt.
■ pentru cum la atelierul mecanic 21 000 perechi tocuri şi 20 000 de măsuri adoptat de adu pregătirea şi perfecţionarea Hunedoara pe teme de edu
ea se al Liceului nr. 5 (auio- perechi branţuri aferente lu narea generală a oamenilor profesională a cadrelor am caţie şi viaţă familială, evi care nu prea probează e- ,
îi rece, nii curente, furnizorul amin muncii. Corpul nostru de in organizat două cursuri de ca denţiind împletirea armoni xistenţa unor strădanii i
t senin moto) in plină zi ardeau lificare in meseria de confec- pentru aprovizionarea
nourări 6 becuri în jurul orelor tit nu a livrat nici o bucată gineri a fost repartizat cu oasă a acestor atribuţii cu
.'la mo- zece. Grădiniţa şi creşa pînă în ziua de 13 februa sarcini precise — pe fiecare ţioner încălţăminte — frec calitatea de muncitoare in populaţiei cu produse de
ipcratu- rie a.c. linie tehnologică —, retribu ventate de 70 muncitoare — tr-o unitate socialistă“. calitate : la unitatea nr.
noaptea de copii din această parte ţia lor fiind direct legată de şi un curs de perfecţionare, Investigaţiile făcute de noi
ide, iar în repetate rină uri lasă — Aceste întîrzieri — sub 22 din cartierul Bejan, din
de. becurile să ardl fără nici linia tovarăşul Mircea Min- realizările de la aceste punc cu 120 muncitoare de la li în secţiile şi sectoarele fa Deva, se pune în vînzare .
in ge- drescu — ne-au dat peste te de lucru, încercînd să su niile tehnologice, desfăşurat bricii reflectă aceste eforturi adeseori pline veche. De
u cerul un pic de interes din par cap întreaga programare a plinim pe această cale şi lip sub directa conducere a maiş subordonate în întregime
iptea şi tea celor în cauză. Cîtevd producţiei, întrucît nu putem sa de maiştri cu care ne con trilor. creării unui climat de muncă ce ? Fiindcă se înscriu pe
'a sufla exemple, La aceste unităţi respecta structura sortimen fruntăm. De exemplu, ingi în domeniul întăririi dis notele de comandă canti
leări de tală a produselor noastre şi propice redresării activităţii
rd-vest. s-au uitat becurile aprin nera Elena Popa şefă de sec ciplinei — care lasă încă de de producţie in ansamblul ei. tăţi de pline mai mari de
se de sîmbătă, 3 februa nici termenele de livrare sta ţie, răspunde actualmente în dorit, ca urmare a marelui Socotim însă că aceste efor cît necesarul de consum
rie 1979, orele 17, pînă bilite. Pentru a contracara, mod expres şi de organiza număr de absenţe nenjotiva- turi nu sînt suficiente dacă şi de aceea, a doua zi, se
cit de cit, efectele negative
te, întîrzieri, învoiri etc. —
luni, 5 februarie 1979. La ale restanţelor din aprovi rea şi desfăşurarea muncii la organizaţia de partid, împreu nu vor fi susţinute şi prin vinde mai intii plinea ră
fel, în ziua dc 10 februa banda nr. 1, schimbul „B“, măsuri eficiente întreprinse
: din 33 zionare, am lansat în lucru o unde avem unele greutăţi. nă cu consiliul oamenilor
rie 1979, între orele 14. şi serie de contracte din lunile Totodată, pe lingă operative muncii şi organele sindicale de Centrala industriei pielă masă din ajun şi numaiş
17 luminile ardeau încă. următoare, pentru care dis le zilnice am introdus, în- depun eforturi evidente pen riei, cauciucului şi încălţă după aceea cea proaspătă-ş
!, 40, 3, Şi la liceele industriale punem de unele cantităţi de tru crearea unei opinii de mintei Bucureşti, pentru asi Curioasă metodă de lu-ţ
minier, energetic, de con materiale corespunzătoare. In cepînd cu această lună, efec masă împotriva neajunsuri gurarea bazei materiale a cru ! Cine o alungă din
unor
tuarea
săptă-
analize
fizice
planificate
producţiei
1, 62, 64, strucţii, de chimie, între ce privesc propriile deficien mînale în cadrul biroului e- lor, pentru întronarea unui — indicator care rămîne în
orele 10—11 se vede cum ţe în muncă — slaba activi xecutiv al C.O.M., care ia în autentic spirit muncitoresc că, problema nr. 1 a acti practica comercială a a-
: 965 437 ard becurile degeaba. tate din sectorul întreţinerii dezbatere realizările săptămâ în rîndul colectivului. „Aba vităţii colectivului dc la Fa cestei unităţi ?
(Ştefan Varga, Deva). maşinilor şi utilajelor, indis nii anterioare din toate do terile de la disciplina mun brica de încălţăminte din
ciplina tehnologică şi nea- meniile de activitate şi sta cii sînt puse cu promptitu • Hunedoara.