Page 84 - Drumul_socialismului_1979_02

I*ag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI îvR. 6 628 <

Invötöflitiiful poßtieo-itfaajosic Acţiuni concrete pentru sporirea
: Niva • CONŢINUT* EFICIENTA
producţiei agricole
nunii
{Urmare din pag. 1)
25 FEB'
Puternică ancorare fn nei desfăşurări a activităţii 8,30 Gimnastl
în fermele zootehnice. în a-
canizatori au transportat în eest scop s-au stabilit grafi­ 8,40 Tot înal
liu
ce de participare la progra­
cîmp, în ultima perioadă, pe­
realităţile actuale ste 2 500 tone îngrăşăminte mul de lucru in ferme, în rească.
mar : aj
fiecare unitate, a membrilor
organice. Numai la C.A.P.
Lăpuşnic, în această săptă- birourilor comitetelor comu­ siunii : a
Stănescu
nale de partid şi ai birouri­
ale comunei mînă s-a fertilizat cu gunoi lor consiliilor populare comu­ 0,25 Şoimii p;
de grajd întreaga suprafaţă
0,35 Film seri
nale. Periodic, aşa cum s-a
Pil : „I
— de 20 hectare — destina­
tă culturii cartofilor, iar pe stabilit in planul de măsuri rioasă“. i
Instruirea din această lună cii noastre concrete. Aşa am 200 hectare însămîntate în adoptat la adunarea genera­ anglo-fra
Uni I
a propagandiştilor de la procedat la toate cele 9 lec­ toamnă cu cereale păioase lă a oamenilor muncii de 10.00 Viaţa sal
cursurile invăţămintului poli- ţii ţinute pînă acum, aceea s-au aplicat îngrăşăminte chi­ constituire a consiliului, ana­ 11.30 Pentru f
tico-ideologic de la sate a de pe luna în curs atingind mice. Cu sprijinul consiliilor lizăm cu factorii de răspun­ neavoastr
prilejuit o aprofundată pune­ maximum de interes din par­ populare comunale s-a trecut 11.45 Bucuriile
re in temă cu problemele ac­ tea cursanţilor, ea avînd im­ la acţiuni de masă pentru cu­ dere din unităţi modul cum cert Lisz
tuale majore ce vizează dez­ plicaţii largi, directe, efective răţatul păşunilor şi finetelor se desfăşoară lucrările pen­ 12.30 De stTajă
voltarea agriculturii noastre şi în agricultura şi în viaţa naturale, precum şi la scurge­ tru a putea interveni opera­ I.R.I.U.M.P., Bccţia de susţineri hidraulice Vulcan. In 13.00 Telex
socialiste. socială a localităţii noastre. rea apelor de pe terenurile tiv şi eficient in înlăturarea foto : frezorul Elena Cornca, lucrează Ia o maşină de găurit 13,05 Album (1
16.45 Film «o
La instruirea propagandiş­ Aş mai menţiona că, prin agricole. oricăror neajunsuri care in­ şl îşi depăşeşte sarcinile lunare cxecutind lucrări de bună ca­ Iui Paga
tilor de pe raza comunei Ba- modul deschis şi antrenant Odată cu aceste acţiuni, fluenţează negativ soarta litate. Foto : V. ONOIU dul 2
ru, ia care am participat, to­ in care ne desfăşurăm lecţi­ maximă atenţie acordăm bu­ producţiei agricole. 17,43 Finala
v
varăşul Nicolae Butnaru, se­ ile, o serie de cursanţi cum niei“ la 1
cretar adjunct pentru pro­ sînt Ion Ceuţă — Ciot. Vis- culin. Tk
blemele de propagandă al tian Balcan, Teodora Dîlja, î la Palatul
şi culturi
comitetului comunal de Ana Cincora, Mihai Barboa- Schimb de 1001 de Si
partid, a făcut o documen­ ne, Ştefan Stoica, Nela Ceu­ în amfiteatrul de stânci şî — Anul acesta se va ter­ pîrtie, pe care se înghesuie 10.00 Telejurnal
tată şi convingătoare trecere ţă, Mari oara Dîlja participă I zăpadă şi de brazi îmbră­ mina drumul pînă la caba­ schiori începători şi mai a- 15.30 Mctamorf
in revistă a sarcinilor şi mă­ frecvent şi bine documentat experienţă * caţi in şuba groasă, albă şi nă. E un lucru bun, dar vansaţi, ca şi multe săniu­ R&
surilor din recenta Hotărîre la dezbateri, contribuind la pură, întîlnim pe Ştefan poate şi rău. Vor veni pu­ ţe. Ba unii 6e dau pe saci 10,35 Cu masei
a C.C. al P.C.R. cu privire clarificarea şi înţelegerea co­ I Vlad, cabanierul dc la „Pie­ hoi de maşini pînă în gura din material sintetic. Tine­ cil. Emi
rlotâti
)a îmbunătăţirea conducerii rectă a unor probleme. Zilele trecute a avut loc % trele“. Omul acesta este cu­ cabanei, şi unde se intră rii se arată inventivi. 20.40 Film artls-
şi planificării unitare a agri­ Asupra caracterului concret o şedinţă plenară a comi­ noscut de cel puţin cinci­ aşa, se deteriorează frumu­ — Este un fel de pîrtie, tec pe B
culturii, crearea consiliilor u- al invăţămintului politico- tetului U.T.C. de la între­ I zeci de mii de oameni, pen­ seţea sălbăticiei şi liniştea. dar cu totul necorespunză­ premieră
nice agroindustriale de stat ideologic, asupra modalităţi­ prinderea mecanică Orăş- tru că lucrează aici de a- toare. Poate o vom amena­ ţie a stud
şi cooperatiste şi creşterea lor prin care îşi exercită el tie, care a dezbătut proble­ \ proape 15 ani. Chiar dacă ja mai bine cind vor ajun­ î'lcanc
producţiei agricole, pe care influenţa şi pe pianul con­ me legate de contribuţia t. n-a dat mina cu toţi, să-şi ge aici buldozere şi alte 22.40 Telejurnal
propagandiştii vor trebui să ştiinţei, al întăririi spiritului tineretului la îndeplinirea I spună numele toţi au simtit scule. Numai cu forţele i.-iiNI, 26 FI
le prezinte la fel de docu­ de răspundere şi exigenţă în sarcinilor ce revin colecti­ * insă, venind la „Pietrele“, noastre însă... 16,00Telex
mentat şi de convingător in muncă, s-a referit şi propa­ vului în actualul cincinal. hărnicia inimoasă, străda­ — O.J.T.-ul ar putea ini­ 16,05 Emisiune
fala cursanţilor la învăţa- gandistul Lazăr Marcu, de la Problematica este cu atât I nia şi spiritul său gospodă­ Blitz - ţia ceva mai consistent ? ghlară
minlul politico-ideologic în F.P.R. Baru. „Pornind de la resc. — Poate... 19,201001 de se
cele două lecţii care au mai noţiunile teoretice ale temei mai importantă cu cit co­ îl intîlnim, deci, în a- — închiriaţi schiuri, să­ 19.30 Telejurnal
I
rămas pînă la încheierea in discuţie, încerc prin dife­ lectivul de la I.M. Orăştie *. ceastă lume a lui, a brazi­ niuţe ? 20,00 Panoramic
cursurilor pe acest au. rite forme — desene, planşe, s-a angajat cu prilejul re­ lor, stîncilor şi pîraielor interviu — Am închiria şi schiuri, 20.30Roman-foi
Discutând cu tovarăşul Ni­ grafice, scheme, exemple con­ centei adunări a oamenilor I cristaline. dar nu avem. dark“. Pro
diourilor <
colae Butnaru, am reţinut că, crete din propria noastră ac­ muncii să îndeplinească — Vă odihniţi acum, în — Să sugerăm O.J.T.-ului sodul 1
tivitate — să canalizez dis­
in general, in cele 7 orga­ sarcinile din acest cincinal timp de iarnă ? pe zăpadă dotarea cabanei cu schiuri ? 21,25 Mai aveţi
nizaţii de bază de pe raza cuţiile în acele direcţii prin în 4 ani şi 11 luni. 1 — Hm, nicidecum. Aici 21,55Cadran m
— Ar fi bine. Ar fi bune
comunei, învăţămîntul poli- care să-i determinăm pe în aceste condiţii, comi­ vin, se opresc, mănîncă şi vreo 10 perechi de schiuri 22,15Telejurnal
cursanţi să înţeleagă cit mai
tico-ideologic s-a desfăşurat bine cind şi unde au greşit tetul de partid a invitat I V se odihnesc sute şl mii de şi bocanci. Restul au oame­
anul acesta in bune condiţii, la plenară pe membrii bi­ oameni. nii. Pentru sezonul de vară
propagandiştii folosind me­ unul sau altul, să se auto­ roului comitetului, secretari I — Cum a fost anul 1978 ? ne-ar trebui cam tot atî- Kadk
tode adecvate de predare, analizeze. să hotârim împreu­ şi secretari adjuncţi cu % — Bun. Ne-am depăşit tea corturi de cite două
nntrenînd la dezbateri un nă soluţii de îmbunătăţire a probleme organizatorice ai planul şi la cazare şi la — Nu-i aşa. Drumul se persoane. Ni se cer mereu.
număr mare de cursanţi — muncii“. 1 desfacere. La cazare cu vreo face astfel incit să nu pă­ Mulţi vor să vadă un ră­ BUCUREŞTI
in dialoguri deschise, antre­ Discuţiile purtate la Baru organizaţiilor de bază. Dez- »» trundă aici decit tractorul sărit de soare de lingă un diojurnal; 7,30
nante, cu referiri frecvente ne-au relevat însă şi con­ bătînd problemele specifi­ l 85 000 de lei, iar la desfa­ care ne aduce alimentele. lac, unde nu există caba­ sci ; 8,00 Rai
la condiţiile concrete ale sa­ semnarea unor scăderi in ce organizaţiei U.T.C., ple­ cere cu aproape 90 000 de nă, dar nu pot înnopta a- satelor ; 9,30 M.
tului, ale preocupărilor oa­ desfăşurarea invăţămintului nara a mijlocit şi un reuşit lei. într-un an s-au dormit E mai bine aşa. Natura îşi colo. nlcal ; 12,00 De
toţi; 13,00 Radii
menilor — ceea ce a confe­ politico-ideologic, de care va schimb dc experienţă între I mai bine de 22 000 de nopţi, dăruieşte cu generozitate Microrevista şla
rit fiecărei lecţii un grad trebui să sc ţină mai mult organizaţiile de partid asu­ om cu om. Pentru aproape frumuseţea şi binefacerile, ...Am lăsat cu regret pe Unda veselă ;
sporit de atractivitate, dc e- seama in viitor. Ne referim pra modului în care sînt 5 300 de oameni s-au adus dar şi cere omului un mi­ cabanier în lumea lui de lion componisti
argint şi ozon, mulţumin-
ficienţă practică. Dealtfel, la prezenţa uneori necores­ conduse organizaţiile de ti­ I »* alimente, totul in spinarea nim de efort pentru a urca du-i pentru omenia sa Vasilaclic ; îl
majoritatea propagandiştilor punzătoare la unele cursuri, neret, în scopul creşterii cailor. S-au spălat vreo pînă aici. Tot binele este caldă. lăutăresc ; 14,40
sini comunişti cu experienţă, la participarea slabă la dis­ contribuţiei acestora la în­ i al omului. finită — piese
Clubul pasiona
cadre cu munci de răspun­ cuţii a unor cursanţi, la fo­ 17 000 de cearşafuri .şi 8 500 Intermezzo iirii
dere, care-şi cunosc bine a- losirea insuficientă sau de­ făptuirea obiectivului sta­ feţe de perne. — Aveţi aici un fel de CORNEL ARMEANU 6 ; 17,30 Nouţă'
tribuţiile, cunosc oamenii şi loc a unor mijloace audio­ bilit. 1 de prctutlnden
zicoteca pentri
se străduiesc să le capteze a- vizuale. Totodată, sugerăm a aaatm a mm t imam a am*m e amuu> a aomaa a mmm a anum a «wm » anvam a ta a imam a Radiojurnal ; IS
tenţia şi interesul în timpul factorilor răspunzători dc la melodiilor ; 21,1
lecţiilor. „După ce fac pre- Comitetul comunal de partid Consemnări; 21
z.enţa, care este în general Baru să organizeze unele 22,00 Radiojurn
bună. anunţ tema supusă schimburi de experienţă, „pe noramie sportic
de dans ; 24,0(
dezbaterii — işi expune pro­ viu“, intre propagandiştii de ştiri ; 0,05—5,00
pagandista Eugenia Gută, de la acelaşi curs sau de la muzical noctur
la organizaţia de bază nr. 3 cursuri diferite, din care să
Baru, din metodele sale de rezulte propuneri concrete,
lucru. Apoi fac planul lecţiei utile, cu privire la ridicarea ?|]INEIV
pe tablă, unii şi-l notează in nivelului calitativ al învăţă-
caietele lor, şi dezbaterile sc mînlului politico-ideologic, să
desfăşoară cursiv, interesant, urmărească — prin participa­
DEVA : Lanţi
fructuos. Nu facem prea mul­ rea la lecţii — modul de în- — seriile I-II (J
tă teorie, ci discutăm Ia con­ riurire a studiului, a teme­ cana din mur
cret despre munca şi viaţa lor dezbătute asupra conşti­ HUNEDOARA:
noastră, despre ceea ce tre­ inţei cursanţilor, să determi­ baticc (Flacăra
(At
buie şi, concret, cum trebuie ne o mai bună pregătire a din insulă expr
america
să facem“. „Şi noi, la cele tuturor propagandiştilor, care riile I—II (€<
două cursuri din organizaţia să asigure la rindul lor des­ PETROŞANI :
nr. 1 Livadea — adăugă pro­ făşurarea lecţiilor conform (Unirea); Fiul
(7 ‘ oiembrie)
pagandista Doina Ccuţă — planificării şi în condiţii de ta c (Kepub,
procedăm • la fel : împreună prezenţă optimă, la nivelul PI : : Cele
cu cursanţii ne străduim să de înţelegere al cursanţilor, alt iui Mariso
creăm un climat de dezba­ concreteţe deplină şi efi­ U y ia notă i
tere deschisă a problemelor, cienţă maximă invăţămîntu- Khcse) ; VULC
caracterizat prin principiali­ lui politico-ideologic la sate. păsării în zbo
rose) ; LONEA
tate şi exigenţă, să aducem Echipa Iui Vasilc Florea munceşte cu rîvxiă la staţia de preparare a amestecului dc formare, la noua turnătorie Teodoroiu (Mii
discuţiile în perimetrul mun- DUMITRU GHEONEA de fontă de la Calau. TRILA : Ace
tren blindat
resc); ANINQJ
piui dominoult
Acordăm o atenţie deosebită resc); URICAN
ambulantă
(7
Răufăcătorii an ajuns după gratis BRAD: Cianuri
de ploaie (SU
producţiei nete GURABARZA:
Era ora 15 şi 20 dc minute, dispărea repede cu liftul. S-a celălalt in vreme ce sc căuta Dealtfel, 'amîndoi erau cu­ lot de curse
in ziua dc 15 februarie. Unul stat de vorbă cu mai mulţi prin toate buzunarele. noscuţi ca mai vechi clienţi ORAŞTIE :
din telefoanele miliţiei din oameni. Unii ziceau că i-au N-aveau de gînd să sc le­ ai organelor de ordine, fie­ (Urmare din pag. î) ce de materii prime, mate­ jurămînt — ser
Deva sună şi ccl de la capă­ văzut şi au dat relaţii, dar gitimeze ci doar să cîştige care mai avind cite o con­ riale, combustibil şi energie, tria) ; E atît de
ricirea
(Flăcări
tul firului zice precipitat : spusele lor nu'' prea coinci­ timp. Apoi, au luat-o la fu­ damnare, tot pentru furt. De în acest sens este orientată GIU-BAI : Imp
— Cind am sosit de la ser­ deau. Totuşi s-a putut stabili gă iepureşte. N-au putut fi ce furau V Au spus-o di­ cărbune pentru cocs cu 6 kg şi activitatea de cercetare- clar dc lună j(<
viciu rai-am găsit uşa de in­ că erau doi indivizi, îmbră­ prinşi pe loc şi de aceea s-a rect : să-şi facă traiul cit mai pe tonă, la cocs mărunt pen­ proiectare. Cunoscînd că spo­ tură); HAŢEC
trare in apartament deschisă, caţi destul de bine. organizat o operaţiune de roz fără să asude o picătu­ tru aglomerare cu 5,6 kg/to- rirea eficienţei economice nu melodii (Popul;
Pelerina roşie :
jar lucrurile din casă vraişte. în oraş vestea despre spar­ filtru total la ieşirile din o- ră pentru aceasta. Cu banii nă, cocs pentru fontă-afinare poate fi concepută in afara Cianura şi ) i
cu 3 kg/tonă, la metal pentru
Un echipaj se deplasează geri s-a răspindit repede şi raş, la căutări participînd sustraşi de prin apartamente oţel cu 0,76 kg/tonă, redu­ realizării sarcinilor de creş­ ploaie (Casa ■ o
urgent la fata locului şi se lumea s-a alertat. Trebuiau numeroşi cetăţeni ai munici­ organizau cheiuri dc pomină. ceri care au contribuit la ob­ tere a productivităţii muncii Ultima escapi
constată spargerea. Sc fac intensificate căutările pentru piului. Unul din cei doi a Numai o masă la „Transilva­ ţinerea unui important vo­ şi îmbunătăţirea calităţii pro­ Olsen (11 Iun
Avaria
RIA :
cuvenitele cercetări, dar nu a-i prinde pe infractori cit fost înhăţat pe cîmp, cind în­ nia“ i-a costat într-o seară, duselor, colectivele din comi­ ILIA : Cintu
se obţin cine ştie ce rezulta­ mai repede posibil. Miliţia şi cerca să iasă din oraş. Adus după ce în ziua aceea dădu­ lum de economii la cheltuie­ siile de specialitate ale con­ (Lumina) ; TE)
te. în aceeaşi zi s-a mai co­ procuratura au stabilit ope­ la miliţie a refuzat să măr­ seră mai multe „găuri“, şase lile materiale. Introducerea siliilor oamenilor muncii de mul post de co
mis o spargere, apoi in zilele rativ un pţ?.iî ite acţiune, au turisească că el este spărgă­ sute şi ceva de lei. unor tehnologii noi, extinde­ la nivelul uzinelor şi al com­ rul) ; GIIELAR
"următoAre aitele. Un lucru fost organizate echipe — din torul şi cind ii Gia complice. Âu fost duşi la reconsti­ rea celor avansate, asimila­ binatului au elaborat pro­ Autobuzul (Mu
rea în fabricaţie a 12 produ­
era sigur : in reşedinţa jude­ lucrători ai miliţiei şi din S-a procedat la o percheziţie tuire prin blocurile pe unde grame speciale, ce urmează
ţului nostru apăruseră spăr­ cetăţeni — care stăteau la Ia domiciliu şi s-au găsit a- au operat. Oamenii adunaţi se noi, de o eficientă econo­ a se transpune in viaţă în
gători, unul s-au mai mulţi. pindă pe lingă blocurile turn. colo multe din lucruri­ — sute — Ia faţa locului au mică sporită, au permis creş­ cursul acestui an.
S-a studiat sistemul de lucru Şi iată că, în ziua de 21 fe­ le luate din apartamen­ terea valorii produselor lami­ Oamenii muncii din C. S.
al celor ce atacau uşile a- bruarie, lingă complexul de te. Aşa că Burcuş Mun- putut vedea cu ochii lor cum nate finite ale combinatului Hunedoara sînt convinşi că
partamentelor : nu se găsesc pe strada Kogălniceanu un teanu Cornel din Hunedoa­ cei care i-au făcut să intre cu 13,6 lei pe tonă, faţă de realizarea importantelor sar­ Timpul prol
amprente, ceea ce însemna ofiţer de miliţie a văzut cum ra n-a mai avut încotro şi în alertă zile la rind au fost realizările anului anterior. cini ce le revin din planul ziua de 25 feb;
că lucrau cu mănuşi şi aveau doi indivizi intră fo cabina a recunoscut faptele. Dc ase­ duşi, în cătuşe, acolo unde Avînd în vedere specificul naţional unic de dezvoltare me frumoasă e
riabil. Vintul v
unelte adecvate de vreme ce tel&fonului. şi încearcă la mai menea, a dat în vileag şi pe le c; locul unor asemenea in­ activităţii din ramura side­ economico-socială şi, în mod pînă la moder
Jiu stăteau mult în faţa uşii. multe numere. Unul avea la cel ce ii era complice la divizi certaţi cu legile ţării. rurgică privind ponderea ma­ deosebit, a indicatorului pro­ nînd din sud.
Luau, in general, bani, dar spargeri, un anume Burcea De notat este sprijinul larg rc ce o deţin cheltuielile ma­ ducţiei nete, asigură înfăp­ minimă noapte-
şi alte obiecte de volum mic ei o servietă. Omul in uni­ Milian, tot din Hunedoara. acordat organelor dc ordine teriale in costurile producţiei tuirea directivelor Congresu­ între —7 şi —;
şi valoare mare : casetofoa- formă se apropie şi le cere Primul, sudor la Combina­ dc cetăţenii Devei. nimfă, in conducerea şi ur­ lui al Xl-lea al P.C.R. de ziua maxima
grade. Izolat cc-’î
ne, aparate electronice. Nu să se legitimeze. Pe chipul tul siderurgic Hunedoara era mărirea întregii activităţi e- creştere a bunăstării mate­ ţa.
„operau“ decit in blocurile color doi se aşează panica. considerat un meseriaş bun, Lt. col. MARIN ST AN CU, conomice do viitor pe prim- riale şi spirituale a întregu­ La munte : 7.
turn pornind, probabil, do — N-am • buletinul la mi­ conştiincios. Al doilea se lă­ plan se va situa realizarea u- lui popor şi de aceea vor neral frumo'
la ideca că aici oamenii se ne, zice unul. sase de slujbă pentru a-şi comandantul miliţiei nor măsuri ferme de redu­ face lotul pentru a le realiza variabil.
municipale Deva
cunosc mai puţin şi ei pot — Eu vi-1 dau imediat, zice putea îndeplini „chemarea“. TRAIAN BONDOR cere a consumurilor specifi­ exemplar.