Page 85 - Drumul_socialismului_1979_02

JUMINICA, 25 FEBRUARIE 1979 ¿*ag, 3

30 DE ANI DE EXISTENŢĂ A LITERATURĂ ARTA

ii
TEATRULUI DE STAT „VALEA JIULUI

a tlomici- nia, proeminentă pcrsonalita-
(Urmare din pag. 1) celor ce scot din adincuri la
Din şu­ lumină pîinea industriei noas­ te a lumii contemporane, şi
ii pionic- tre, din această Vale a căr­ vă aduce cele mai alese mul­
Itata cml- Jiului, a Teatrului de stat bunelui să contribuiţi cit mai ţumiri pentru grija ce li se
a Carmen constituie o expresie grăitoa­ mult — alături de celelalte poartă slujitorilor artei, oa­
re a politicii culturale pro­ instituţii de cultură şi artă
movată neabătut de Partidul din judeţul nostru — la dez­ menilor muncii care trăiesc
>entru co- şi muncesc pe aceste melea­
a misie- Comunist Român, a grijii sa­ voltarea şi înflorirea vieţii
•oducţie le permanente pentru eduea- spirituale a oamenilor mun­ guri de pămint românesc.
ă. Episo- .rea şi olevarea spirituală a cii hunedoreni, la educarea Comuniştii, întregul perso­
' tuturor oamenilor muncii. şi formarea lor, la înfăptui­ nal muncitor al acestui tea­
Teatrul de stat „Valea Jiu­ rea hotărîrilor Congresului al
nul ilum- lui“, întregul colectiv, depu- XI-lea, a măreţului Program tru cu vechi tradiţii mine­ Poate mă nasc...
nînd strădanie şi pasiune în al partidului de edificare a reşti, conştienţi de responsa­ Copacul
zicii. Con-
muncă, a desfăşurat, de-a noii noastre societăţi. bilitatea ce ne revine în no­
triel lungul celor trei decenii de Vă chemăm, de asemenea, bila muncă de modelare a
existenţă, o activitate rodni­ dragi tovarăşi, de a vă pu­ omului nou, dăm expresie E-atita soare-n lume de parcă iar
ni cal că, contribuind — prin mij­ ne întreaga capacitate de sentimentelor de înaltă pre­ de la Milcov m-aş naşte
T: „Viata locirea artei dramatice — la creaţie în slujba artei şi mai drept ca firul ierbii in bal de
1“. Eplso- lărgirea orizontului de cultu­ culturii socialiste, să acţio­ ţuire şi adincă recunoştinţă
ră şi înţelegere al oamenilor şi vă raportăm că, alături de primăveri !
lei Ilomâ- muncii din Valea Jiului, din naţi şi să obţineţi rezultate minerii aducători de lumină lumina din păminturi e-un cîntec
dbal mas- mai bune în cadrul Festiva­ Milioane dc frunţi,
nisiune la judeţul Hunedoara şi din lo­ lului naţional „Cîntarea din adincurile Văii Jiului, nu ce mă paşte
sporturilor calităţile in care s-a depla­ României“, atît prin sprijini­ precupeţim nici un efort pen­ izvoarelc-mi păstrează întreg chipul
in pauză : sat în această perioadă. rea formaţiilor artistice de a- tru a ne pune talentul in Milioane dc miini,
în cei 30 de ani de exis­ matori cit şi prin participa­ slujba operelor aduse pe de ieri...
tenţă teatrul minerilor din Milioane de gînduri,
• tlobrogc- Valea Jiului a militat activ rea teatrului pentru a se cla­ scenă, cu adine mesaj patrio­ Poate mă nasc — o frunză în
*—v•_ sifica la faza pe ţară pe tic, pentru a dărui cu căl­ Milioane de inimi
fără mas- pentru promovarea nobilelor măsura sarcinilor puse de stejărişul tînăr,
ie de va- idei ale socialismului, pentru partid, a bogatelor tradiţii dura inimii şi lumina minţii poate mă nasc — un vultur pe
înfăptuirea politicii partidu­ ale acestor meleaguri şi a frumuseţea chipului omului Rotunjesc copacul de lumină al ţării,
: „Un ctn- lui în domeniul artei drama­ nou. stîncile de nori
idway“ — tice, al educării şi formării vastei experienţe cîştigate de
V Produe- colectivul dumneavoastră in Vă încredinţăm, mult stimate Cu toate rădăcinile adine infipte şi tot îi sînt dator în veci ţărînei
rilor amje- omului nou, înaintat, al so­ cei 30 de ani de existenţă. tovarăşe Nicolae Ceauşescu,
cietăţii noastre. Integrat or­ In pămîntul mănos ; calde
ganic în procesul revoluţio­ Intr-o atmosferă de pu­ că vom promova prin reper­ cc-a sfngerat sub talpă străină
nar al ţării, teatrul din ¡Pe­ ternic entuziasm, partici­ toriul teatrului nostru o artă Rotunjesc copacul cu toate ramurile
IUARIE troşani a exprimat şi expri­ panţii la adunarea festivă socialistă, pătrunsă dc înal­ deseori...
mă — prin piesele cuprinse au adoptat o telegramă a- tele principii desprinse din Demult vindecate de rănile istoriei,
limba ma­ în repertoriu — epoca pe dresată C.C. al P.C.R., per­ bogatul tezaur de îndemnuri Şl dacă este zilnic stropită cu
care o trăim, atmosfera de sonal tovarăşului NICOLAE sudoare
. emulaţie spirituală a oame­ CEAUŞESCU, secretar ge­ şi învăţăminte aflate în indi­ Pe care dorm
nilor aducători de lumină din neral al Partidului Comu­ caţiile şi activitatea dumnea­ Sau dacă c rîvnită de nu ştiu care
adîncuri, a pus accent pe voastră, care ne sînt călăuză Frunţile eroilor Unirii lup,
nii t „Pol- promovarea dramaturgiei ori­ nist Român, preşedintele în munca pe care o desfăşu­
efie a stu- ginale, pe creaţiile reprezen­ Republicii Socialiste Româ­ Rotunjesc copacul de lumină al ţării menirea ei în lume e-un gînd care
;leze : epi- răm". mă doare
tative din dramaturgia uni­ nia, în care se subliniază :
intrebarc ? versală, actorii de aici insti­ „Aniversînd Ş0 de ani dc e- ★ Cu fiecare an mai rămuros şi tînăr că nu pot în cuvinte să-î vindec
dial. tuind o legătură trainică xistenţă şi activitate însufle­ în cinstea evenimentului, arsul trup.
între scenă şi public. colectivul artistic al teatrului
Apreciind munca încărcată ţită pe tărîmul artei socia­ a prezentat în premieră spec­ In splendoarea de lumină a
z
de dăruire şi pasiune dove­ liste, intr-unui dintre cele tacolul „Petru Rareş“ de Ho- Milcovuiui Dar strig mereu să vină zăpada
dită de-a lungul anilor de mai importante centre mi­ ria Lovinescu, în regia lui aşteptată
colectivul dumneavoastră — niere ale ţării, colectivul Florin Fătulescu şi scenogra­
a arătat în continuare vorbi­ Teatrului de stat „Valea Ji­ fia lui Bogdan Ulmu. Copacul care respiră din seva ca o scrisoare caldă de la prieten
torul — folosim acest prilej ului“ Petroşani îşi îndreaptă Cu ocazia împlinirii a trei bun
: 7,00 Ba-
evlsta pre- pentru a vă adresa chemarea cu recunoştinţă gîndurile, în decenii de la înfiinţarea Tea­ nemuririi. şi parcă din ţărină m-aş naşte
»programul de a acţiona şi în viitor tot acest moment solemn, spre trului de stat „Valea Jiu­
azln dumi- mai hotărit pentru promova- lui“ din Petroşani, în holul înc-o dată
late pentru dumneavoastră, mult stimate şi nu şliu-n care mugur voi locui
arnal; 13,15 fea fermă a politicii profund tovarăşe Nicolae Ceauşescu, teatrului a avut loc vernisa­ DUMITRU NECHIFOR,
irelor; 13,30 umaniste a partidului şi sta­ jul expoziţiei retrospective de dc-acum...
4,00 Meda- tului nostru şi încadrîndu-vă cel mai iubit fiu al poporului, caiete-program şi fotografii miner, Petrila
: Vaslle V. plenar munca plină de dărui­ înflăcărat luptător pentru tri­ — „30 de ani în slujba Tha- EUGEN EVU
!0 Moment re în eforturile minerilor, a umful socialismului în Româ- liei“.
Coloana In-
folk ; 15,00
lor ; 10,00
17,00 Top
*— melodii
1(18,30 Mu- Marginalii la expoziţia taberelor de creaţie Poşta
toii; 20,00
30 Turneul
Jakz ; 21,30 Expoziţia de la Deva, mantic. In alt „Peisaj la Băi­
5‘ Romanţe; Strălucire cromatică şi nului"), sau „Vedere din ziţie“), sau cele al lui Şte­
; 22,10 Pa- prezentînd rezultatul mun­ ţa“ — desen în tuş, de data saturaţie pigmentară se Hunedoara“, a lui Ilie fan lacobescu („Amintiri
22,30 Ring cii de documentare efectua­ aceasta — artista a ştiut dezvăluie şi în cele două Cioartă, de un desen deli­ hunedorene 1“ şi „Amintiri
Buletin de te în cadrul taberelor de să folosească cu multă efi­ pînze ale lui Virgiliu De- iferară
Non stop cat, sugerînd mai mult de­ hunedor-ene II)“. Tot ca un
creaţie din vara anilor 1977 cienţă resursele expresive metrescu-Duval, „Cetatea cît înscriind formele. O fel de montaj se prezintă
şi 1978 în judeţul Hune­ ale albului hîrtiei în evo­ de foc“ şi „Cetatea Devei“. reuşită plastică prin mij­ şi compoziţia în acvaforte MARIANA PR1COP — Ţâ-
doara, şi la care. au luat carea unei vaste panorame. în sfera peisagisticii ce loace folosite mai ales în şi acvatintă a lui Imbre răţel (Brad). Versuri de în­
parte 30 de artişti plastici O concepţie spaţială vizînd nu vizează captarea intere­ pictura cunoscută sub nu­ Drocsay („Omagiu oţelari- ceput din caro răzbate un
(cîte 15 pentru fiecare edi­ şi ea depărtările, într-o in­ sului prin alte mijloace mele de pop-art, dar de o lor“), în timp ce Cik Da- oarecare fior liric. Dacă veţi
ţie), a înfăţişat o gamă re­ terpretare cromatică armo­ străine picturii ca artă, cu pronunţată originalitate ma-dian, eu precizia şi fi­ persevera, s-ar putea să rea­
amintirilor lativ întinsă de concepţii nică, ne întîmpină şi în personală, izbuteşte picto­ neţea ou care ne-a obişnuit lizaţi lucruri bune. Totul e
tria); Cap- şi de viziuni artistice. Alt­ un limbaj propriu, specific, să înţelegeţi exact verbul „a
(Arta) ; „Peisajul zărăndean“ al lui se înscriu lucrările Getei rul orădean Wilhelm B6- în tratarea unor asemenea persevera“.
lbinele sâl- fel zis, s-au expus lucrări Marcel Bejan, în timp ce Mermeze („Peisaj din De­ 16ni („Oţelari“, „Peisaj is­ terne, ne oferă o imagine
Corsarul care solicită un efort mai toric“). Un simţ compozi­ evocatoare şi sugestivă a ANDRAŞI "FRANCISC —
); Trans- mare sau mai mic de înţe­ „Panorama Devei“ a lui va“), şi Silviei Cambir (u- ţional deosebit — înnăs­ Hunedoarei. Cele două gra-’ Hunedoara. Frecventarea u-
3 — se- Benone Suvăială se reco­ leiul „Muzeul din Deva“ şi nui cenaclu literar v-ar prin­
Itructorul);. legere din partea privito­ mandă printr-o tuşă largă acuarela „Peisaj“), cea a cut, dar şi cultivat printr-o ficienc, Sofia Uzum şi Ana de bine.
Cascadorii rului, în funcţie de coefi­ îndelungă practică a gra­ Iliuţ, ne-au ■ reamintit do­
eţei palide cientul de noutate pe ca- şi o concepţie cromatică de lui Teodor Morariu („Pei­ vurii şi artei monumentale meniile in care talentul lor MARIA BURTEA — Dineu
înainte de ■ re-1 aduc. Este inevitabil o mare prospeţime, coeren­ saj din Crăciuneşti“), pei­ Mic. „îmi doresc să am în
af 5 L<)- ţă şi forţă (tonuri de vio- sajul de noaote de o so­ — se vădeşte in lucrările şi-a găsit de multă vreme viaţă/ O hîrtie şi-o peniţă/ Şi
atru nunti ca un punct de vedere mai lui Iosif Tellmann, atît în un rodnic debuşeu : cel al cu ele eu să scriu/ Toate,
(Cultural); nou, cu care intelectul şi let-roşu-albastru, cu domi­ bră armonie al lui Vasile linogravura „Miner 11“, cît imaginilor de copii. toate ce le ştiu“. Sint simple
1 (Muncl- sensibilitatea privitorului nanta pe albastru). Varga („Pe drumul Căla-
N : Umbla şi în cele două picturi, Expoziţia de la Deva ni versificaţii fără fior liric. în­
(Munciţo- ftu s-au familiarizat încă, „Vînt de primăvară“ şi se pare că a dovedit cu cercaţi să scrieţi proză.
Ecaterina să fie asimilat intr-un mod „Pămîntul şi ţăranul“. prisosinţă oportunitatea a- ION RAIN — Lăpuşnie.
rul) ; PE- mai puţin rapid decît al­ Pe linia unei realităţi legerii judeţului Hunedoara
blestemat Din cele şase pagini de ver­
(Muncito- tul, peste care s-a aşter­ transpuse în planul valori­ drept loc de documentare, suri, n-am putut alege ni­
A: Princi- nut un îndelungat exerci­ lor plastice se înscriu lu­ în timpul verii, a unor ar­ mic. O poezie dedicată unui
(Muncito- ţiu emoţional. Este cazul eveniment istoric nu este o
: Orchestra crările artistelor Constanţa tişti veniţi din mai mulite reproducere ad-literam a căr­
Noiembrie); unor opere, de o semnifi­ Crişan şi Mala Bedivan. părţi ale ţării. Hunedoara ţii de istorie.
şi picătura cativă ţinută şi realizare O notă aparte, uşor de se bucură, credem, de pre­
ua roşie) ; artistică, cum ar fi cele ale zenţa — deosebit de stimu­ STEJAREL IONESCU —
autistul, pi- lui Toma Roată, Paula Ri- distins în ansamblul artiş­ Deva. Ultimul plic conţine
(Minerul) ; tilor prezenţi în expoziţia latoare, din punct de ve­
treilea bari-u sau Valeriu Boborelu. de la Deva, au constituit-o dere plastic — a mai mul­ versuri care insă nu sînt
ie I-II (Pa- Evocatoare sînt şi cele tor factori de primă impor­ poezii. Deci nepublicabile.
îproape £e- pictorii Semproniu Iclozan
■; GEOA- trei lucrări semnate de Se­ şi Ion Cîrjoi. Cele trei lu­ tanţă : o regiune de o ma­ MARIA COL'j’IŞOR — O-
îcături sub ver Mermeze, „Portret“, şi crări ale lui Ion Cîrjoi („In­ re frumuseţe naturală în răştie. Ne atenţionaţi că poe­
isa de cul- cele două peisaje, „Peisaj care sc desfăşoară însă un ziile „nu au rimă, dar au
6 Melodii, trare în sat la Mermezeu“, complex proces de dezvol­ fond“. Că nu au rimă, n-ar
( ; BRAZI: legendar 1“ şi „Peisaj le­ „Culturi în terase la Bu- fi mare păcat. Mai grav e
CALAN : gendar 11“, primul impu- nila“ şi „Masa mirilor în tare economică şi de indus­
lătura de nîndu-se prin nobleţea ex­ Pădufeni“) — ca şi restul trializare, un rezervor ne­ că n-âu fond. Adică, toate
cultură) ; secat de vestigii istorice cele scrise au doar o formă
ă a lui presiei sale cromatice, în creaţiei sale, dealtfel, apar­ exterioară de poeziei înşirînd
:) ; SIME- timp ce celelalte două, ase­ ţin lumii onirice, de visa­ dintre cele mai emoţionan­ lucruri arhicunoscute.
(Mureşul) ; menea unor secţiuni în pă­ re cu ochii minţii, expri­ te pentru identitatea noas­
intru mine mîntul încărcat cu ves­ tră ca popor, şi în sfîrşit, Romane nu publicăm.
:ug : Ulti- mată cu sobrietate, cu as­ dar nu în ultimul rînd, IOAN BARB — Călan. Du­
trol (Mine- tigii istorice al Hunedoarei, prime chiar, uneori cu un pă răspunsul din numărul
: Acţiunea mărturiseşte o modalitate zguduitor dramatism. prezenţa stimulatoare şi a
litoresc). unor artişti locali deosebit trecut de „Ritmuri“, ne-aţi
de exprimare plastică ce-ar Expoziţia de la Deva a expediat urgent un nou set
putea fi definită — într-o prezentat şi o serie de lu­ de maturi şi la un grad de de versuri. In asemenea ca­
formulare, evident, mult crări în grafică. în afara profesionalism competitiv zuri, graba strică treaba ; cî­
prea simplificatoare — celor menţionate mai îna­ îa nivel naţional şi chiar teva zile nu sînt suficiente
drept expresionistă. Expre­ inte ca fiind datorate unor internaţional. Am regretat pentru a atinge nivelul cerut.
jabil pentru sionismul marchează de­ pictori, s-au putut vedea însă că o expoziţie de o a- în legătură'cu sesizarea dv.
ruarie : Vre- altfel şi alte lucrări pre­ cu acest prilej şi cîteva o~ semenea 'anvergură nu a privind faptul că nu vi s-a
■u cerul va- pere ale unor artişti care prilejuit apariţia unui ca­
a sufla slab zentate în expoziţia de la talog care să consemneze permis să asistaţi ia o repe­
at predomi- Deva. Astfel, prin intensi­ activează cu precădere în tiţie a unui spectacol ce se
Temperatura tatea şi amplitudinea puţin domeniul graficii, unde evenimentul şi să ofere po­ pregătea la casa de cultură,
a va oscila şi-au creat modalităţi dc sibilitatea unui reper vi­ nu aveţi dreptate. In schimb,
2 grade, iar obişnuită a sensibilităţii exprimare dintre cele mai zual vizitatorului interesat
ntre 3 şl 8 sale pentru culoare — în sîntem de acord cu dv. că
.„{ă diminea- cazul de faţă, galbenul la­ intresante. Menţionăm ast­ de fizionomia artistică a modul de evacuare din sală,
României contemporane.
nurilor, Cornelia Iclozan, fel numele lui Dumitru practicat de personalul casei
■-eme în gc- în „Peisaj la Băiţa“ se lea­ Cionca („Compoziţie“), Anei EL EON ORA COS7E5CU nu este potrivit unui aşeză-
;ă Cu' cerul critic de artă mint de cultură.
gă in mod evident de tra­ Maria Andrăneseu („Insta­
diţia expresionismului ro­ Glieorghc Mureşan „MIHAI VITEAZUL“ laţie“, „Ogor“ şi „Compo­ Bucureşti Red.