Page 88 - Drumul_socialismului_1979_02

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 6

I
Secretar de partid, preşedinte aS consiliului oamenilor muncii
IT EH
tu -
Perfecţionam conţinuşi munca de organizare şi planificare 10,00 Roman-
9,00 Tclcşco
dark“ ■
17,00 Telex
17,05 Tclcşco
17,25 Curs d*
Şi în cazul unităţii noas­ comitetului de partid în tehnice şi de specialitate, pentru fiecare atelier şi loc 17,45 Din ţăi
tre măsurile luate de con­ noua calitate de preşedinte am iniţiat altele vizînd asi­ de muncă în parte, am re­ U.P. Bx
des
taj
ducerea partidului pentru al consiliului oamenilor gurarea schimburilor cu ca­ partizat membrii comitetu­ 17,55 Din ca
creşterea rolului consiliilor muncii. In acest context, dre bine pregătite politic lui de partid şi consiliului 18,20 Lecţii t
oamenilor muncii prin în­ mi-am dat..seama că tre­ şi profesional, astfel că în oamenilor muncii pe ateli­ torii d
credinţarea funcţiei de pre­ buie aduse îmbunătăţiri prezent avem asigurate la ere, care să răspundă direct 18,45 Cîntă c
din Gli
şedinte al acestui organism substanţiale planificării şi toate .schimburile şi 'locu­ de întreaga activitate şi în 19.00 Forum
secretarului comitetului de organizării, în general în­ rile de muncă cu maiştri, special de îndeplinirea sar­ 19.20 1001 dc
partid au determinat o pre­ tregului stil de muncă care tehnologi, care aduc o con­ cinilor de plan şi îndeosebi C.T.E. Dcva-Mintia. Laboratorul dc analiză a apei din ca­ 19,30 Telcjur:
20.00 Reflecţi
zenţă mult mai vie, o im­ să asigure cuprinderea uni­ tribuţie de seamă la soluţi­ a noului indicator — pro­ drul atelierului chimic. In foto : laboranta Ludovica Catarig 20.20 Scară c
plicare activă a organizaţiei tară şi armonioasă a sarci­ onarea problemelor. ce le ducţia netă — introdus în execută o analiză de determinare a P.H.-ului. de plăc
{
Caragia
de partid în conducerea ac­ nilor politice şi economice ridică producţia. Merită luna iulie 1978 ca indicator 21,10 Do ciinn
tivităţii economieo-sociale. ce revin unităţii. subliniat că în această ac­ de calcul şi raportare a Fidji -
■ In acest cadru, în inter­ Pentru început am căutat ţiune, precum şi în cele pri­ producţiei. întreaga activitate este clor“
21,50 Publici!
venţia mea din cadrul dis­ să mă edific cu obligaţiile, vitoare la .asigurarea for­ ■ Consider că cumulul de 21,55 Şlagăre
cuţiei iniţiate de ziarul cu hotărîrile şi sarcinile e- ţei de muncă calificate, o funcţii impune secretarului j zicale
„Drumul socialismului“ ,mă conomice care stau în faţa contribuţie de seamă aduce de partid să pună un ac­ subordonată intrării la termen 22,15 T ele juri
voi referi la cîteva aspecte noastră şi în funcţie de comisia pentru pregătirea, cent considerabil sporit pe
care ţin de organizarea subordonarea întregii acti­ în funcţiune a noilor cteeiive
muncii. Subliniez de la bun vităţi politico-organizatorice ¡2 AE
început că, în general, me­ D e z b a t e r e şi educative îndeplinirii în
todele de muncă folosite şi bune condiţii a sarcinilor siderurgice
BUCUREŞI
aplicate în munca de zi cu de plan. In această ordine dioprogramu
zi sînt cele indicate de or­ condiţiile întreprinderii încadrarea şi promovarea de idei, avem - în vedere în (Urmare din pag. 1) lor, a repartiţiilor şi des­ Radiojurnal ;
ganele superioare de partid, noastre, să găsim soluţii şi în muncă a personalului. primul rînd modul cum răs­ făşurarea contractării mate­ presei ; 8,10
ţinînd însă seama de spe­ metode de aplicare în via­ Anual calificăm prin diver­ pund acţiunile politice re­ rialelor, obţinerea terme­ dHl.es ; 9,00
Răspun
9.05
cificul întreprinderii noas­ ţă. în acelaşi timp am cău­ se forme între 200—300 zolvării sarcinilor economi- biectiv şi de necesarul de nelor de livrare a acestora rilor ; 10,oo I
tre şi de problemele cu tat să valorificăm poten­ muncitori în principalele co-soci.ale, cum influenţează forţă de muncă (în în concordanţă cu cerinţe­ 10.05 Selccţiu
care este confruntată. ţialul tehnico-ştiinţifie al meserii ce ne sînt necesare munca politică, de educare i-deea realizării productivi­ le fazelor de execuţie de le lui Loewi
Menţionez în primul rînd membrilor ce aQtivează în în producţie. conştiinţa oamenilor mun­ tăţii muncii prevăzute). Prin pe şantiere. Insistăm, de a- nanţe roclc
ştiri ; 11,05 .
că, fiind numai secretar al cadrul celor 7 comisii pe Un alt aspect organiza­ cii în îndeplinirea exem­ punerea de acord a resur­ semenea, pe o dirijare mai Mioriţa; 11,00
comitetului de partid a- domenii constituite pe lin­ toric în reprezintă cupla­ plară a îndatoririlor profe­ selor umane cu posibilită­ eficientă a mijloacelor teh­ 11,20 Avanpri
veam formată tendinţa de gă consiliul oamenilor mun­ rea unor analize în cadrul sionale la locul de muncă. ţile de care dispunem, am nice, în care scop în urmă TV ; 12,00 Bl
12.05 Din cor
a soluţiona cu prioritate cii. In acest sens am pri­ şedinţelor comune ale biro­ Paralel cu asemenea pro­ ajuns la măsurile pentru cu vreo trei găptămîni am lui nostru ; I
sarcini politice, lăsînd oa­ mit un ’ sprijin substanţial ului comitetului de partid bleme creşte foarte mult anul 1979, care au fost de­ luat măsuri suplimentare ierovetative ;
recum pe un plan secundar din partea membrilor comi­ şi biroului executiv al con­ rolul şi însemnătatea biro­ finitivate de recenta adu­ pentru evidenţierea mai la i>\; 15,00 CI
10.00 Radioju
soluţionarea nemijlocită, e- siilor pentru creşterea pro­ siliului oamenilor muncii. urilor organizaţiilor de ba­ nare generală a oamenilor concretă a folosirii utila­ ordonate eco
fectivă a unor probleme e- ductivităţii muncii, organi­ In cadrul acestor şedinţe ză, al tuturor organelor co­ muncii. jelor, în strînsă legătură Noi inregistr
conomice sau sociale din zarea ştiinţifică a producţi­ comune analizăm cu prio­ lective de conducere. Ne preocupăm în mod cu reducerea consumului de uşoară ; 17,
ştiri ; 17,05 1
cadrul seotoarelor de pro­ ei şi a muncii în acţiunea ritate probleme legate de In prezent, pe agenda insistent de rezolvarea ce­ combustibil pe faze de cînt, patria î
ducţie. De asemenea, une­ întreprinsă pe linia moder­ îmbunătăţirea proceselor noastră de lucru figurează rinţelor privind modifică­ lucru. vista şlagăre:
ori, fără voia noastră, apă­ nizării structurii produse­ tehnologice de fabricaţie, obiective majore de mare rile constructive ce se im­ Ie serii ; 20,C
reau unele paralelisme, fie lor, asimilarea de noi tipo- creşterea şi promovarea ca­ actualitate la care sînt an­ pun la laminorul de semi­ Ansamblul ‘ măsurilor sta­ cîntccului p
contemporan
în stabilirea ordinii de zi dimensiuni *de maşini unel­ drelor, calitatea produselor trenaţi toţi comuniştii şi fabricate şi la unele obiec­ bilite vizează, printre mul­ ria pămîhtul
a şedinţelor de birou sau a te şi creşterea eficienţei pe etc. Pentru realizarea pro­ cadrele tehnice de condu­ tive de pe platforma Călan, te altele, şi activitatea pro­ România, pe
plenarelor comitetului de schimburi, în special odată ducţiei suplimentare — ca cere pentru înfăptuirea ne­ pentru a ajunge la tehno­ prie de producţie indus­ 21.00 Buletin
Cadenţe soni
partid şi cele ale consiliu­ cu generalizarea schimbului urmare a sarcinilor trasate abătută a sarcinilor izvorî- logii mai simple care se trială, care are un rol bine într-o oră ;
lui oamenilor muncii, fie în ' II şi extinderea schimbului' de Conferinţa Naţională a te din PrograrrîUl partidu­ pretează la industrializare, definit în munca noastră stop muzical
urmărirea îndeplinirii unor III în majoritatea sectoare­ partidului — am organizat lui. conducînd la folosirea mai constructiva. în consecin­
sarcini sau măsuri adopta­ lor de producţie. Paralel cu un dialog fructuos cu mem­ NICOLAE SEVER ANDREI bună a utilajelor de con­ ţă, putem spune că efortul
te. cu acţiunile pentru folosi­ brii comitetului de partid,' secretarul strucţii, la creşterea pro­ colectivului nostru se des­ i(]lNE
Acurp însă situaţia este rea mai bună a capacităţi­ birourile organizaţiilor de comitetului de partid, ductivităţii muncii şi, în făşoară pe un front larg,
cu totul alta, pentru că în lor şi suprafeţelor de pro­ bază şi membrii consiliului preşedintele consiliului final, la un plus de efiea- • temeinic pregătit, ceea ce DEVA ; Te
¡mod direct răspunderea a- ducţie la care a participat oamenilor muncii, în urma oamenilor muncii citate în punerea în func­ ne dă încrederea deplină ieşti Patria
pasă pe umerii secretarului un mare număr de cadre căruia am precizat'sarcinile de la I.M. Orăştie ţiune a noilor obiective. în respectarea marilor în­ (Arta); HUNI
Am demarat din timp şi datoriri din acest an — ţul amintirilo
(Flacăra) ; C
urmărim îndeaproape ac­ punerea la termen în func­ sulă (Arta) ;
ţiunea de asigurare a re­ ţiune a importantelor 6- damnate (C
surselor materiale — .în- biective siderurgice plani­ PETROŞANI
r cepînd cu obţinerea cote­ ficate. fotbal (Unire
cu ochi ca sti
brie) ; Hipop
O Ultima cin
Duminică, în oraşul Calau LUPENI : Dl
Cureaua de transmisie tistică — sei
tural) ; Drun
(Urmare din pag. 1) întîlnit pe elevii Doru cere (Munciţi
La început lumea lui Ion mirosul unuia Toma sau Gă- Breazu, Marinică Hurdu- CAN : Cascat
Hoţea era împărţită în două. licea, de la care învăţase me- | resc) ; LONE
Jumătate lumină, jumătate serie. E drept, după aceea cetăţeni din circumscripţia beu, Ion Prijlian, Felician le din insul
întuneric. Aşa o credea „zi- fusese şi el dascăl la citeva | electorală nr. 22, al cărei Onescu, Augustin Băţălan, PETRILA : /
uaşul“ de acum treizeci şi sute dc-alde Gălicea şi To- ; deputat este Traian Hor- tren blindat
unu de ani. De aceea, cind ma. Cărţii aceleia de. înce- I Mircea Minea şi mulţi alţii. ANINOASA :
trecea prin sala dc pontaj a put — pe care o văzuse şi în .vat, au lucrat cu spor la în oraşul vechi, străzile (Muncitoresc)
minei Lupeni nu privea nici mîinilc fiilor săi Dumitraş, I curăţenia generală a stră­ 30 Decembrie şi Furnalis- luna răsturntp
în stînga, nici în dreapta : Costa, Adrian, Ilic şi Dorinei, , zilor Bradului, Traian, Pie- şic) ; ORAŞT-
„Numa-naintc !“ Acolo era — acum îi lipsesc filele... Do­ tului au căpătat o nouă în­ din fotografie
întregul. ţii şi Aleea Romană. Pen­ făţişare datorită aportului poveşti nu v
rinei e la Motru, inginer, Du- |
mitraş la Kovinari, electro­ tru hărnicia de care au dat lucrătorilor de la coopcra- mare (Flacărq
nist ; Costa şi Adrian la Ba- | dovadă, deputatul circum­ • tiva meşteşugărească şi BAI : Dantcl ;
ia-Borşa, tehnicieni ; Ilie i-a de cultură) ;
rămas aproape — în meseria | scripţiei elctorale a ţinut sectorul de gospodărie co­ mendament 1..
lui. şi asta-i umple sufletul să-i evidenţieze, între alţii, munală şi locativă. S-au ranţei statulu’
ca dc flori albe. I pe Ştefan Biro, Iosif Mun­ detaşat prin hărnicie, în­ (Popular) ; Bî
merica expre';
De cîteva luni nu mai intră | tean, Dumitru Florea, Pom- tre alţii, Vasile Mălină, CALAN : Căs.t
Ştia de rostul cărbunelui pe poarta minei. E-n pensie. cultură) ; SIJ
şi se încălzea din el. Carte a In fiecare dimineaţă însă e | pjliu Dumitrescu, Sicherli Pascu Ştefoni, Ion Suciu, nu riscă, nu i
învăţat atunci, cu o femeie pe-aproape. Zîmbeşte şi le Rudolf, Maizel Eduard, Sa­ Constanţa Ştefoni, Gaşpar şui) ; ILIA : t
cu ochelari, bătrină şi sfătoa­ face semn cu mîna ortacilor. | bina Timieru, Maria Mun- Zoltan şi Vasile Lăzărescu. TELIUC : Sp;
să. A învăţat mai întîi des­ E mîndru că între el şî lu­ teanu, Alexandru Varga, (Minerul) ;
pre litere, apoi despre cu­ mea cărbunelui are o curea I Bilanţul celor peste 3 000
vinte şi, învăţînd cuvintele, a de transmisie — fiii săi : Du- , Aglaia Stancovici. ore muncă patriotică pres­
aflat despre ierburi, despre mitraş, Costa, Adrian, Ilie şi ‘ Merită relevată şi con­ tată duminică pentru gos­
schele, despre dragoste, des­ Dorinei. Pentru fostul miner | tribuţia celor 50 de elevi podărirea şi înfrumuseţa­
pre alto cuvinte care nu se Ion Hoţea, lumea cărbunelui de la liceul metalurgic din rea oraşului Călan s-a con­
despart în silabe, cum este n-are altă dimensiune, decît |
cuvîntul „dor“, în sfirşit, des­ fiii săi. „Alte celca nu mai localitate care, în frunte cretizat în curăţenia şl în­
pre tot ce trebuia să ştie, la ştie Le-a lăsat dincolo de I cu directorul Ion Cimpo- treţinerea a peste 2,5 ha din î.- .j.
vremea aceea, un miner, şi timp. Dar între el şl lume i rescu, au lucrat la dislo­ zone verzi şi a mai mult Cagliari — Gfc:
1 cărţile şi piltamărul aveau există o legătură trainică, de catul pămîntului, curăţatul Cagliari — G
i mirosul literelor, mirosul căr- durată. | de 5- km străzi. Este un Pescara — P
* bupelui, pecetluind o profe- părţii carosabile şi a zone­ exemplu pe care-1 dorim P,
laboratorul
de
ergonomie-salvare.
PETROŞANI,
C.C.S.M.
l siune şi un destin. Chiar şi DUMITRU DEM IONASCU i in foto : ing. Ladislau Kovacs, cercetător ştiinţific, lucrînd la lor verzi de pe drumul de continuat nu numai aici, Pescara —
L standul dc etalonare a aparatelor de recoltat praf minier. legătură dintre Oraşul nou ci şi in alte localităţi ale Nocerina - - I
Foto: VIRGIL ONOIU şi oraşul vechi. Aici i-am judeţului nostru.
Nocerina - - I
Spal — Bari
Sampdoria
dialog
noul
că
nivel
la
Unanimă si înalt se înscrie organic în ÎN SPRIJINUL LECTORILOR, distincţii unor vechi mili­ cordat şi acordă o înaltă Cesena — Rii —
Pi:
Monza —
mişcării
muncito­
tanţi
ai
*
preocupările partidului şi PROPAGANDIŞTILOR ŞI AL CELOR CARE reşti din ţara noastră, cu preţuire activităţii -desfăşu­ Lecce — Sam T
rate în anii ilegalităţii de
Ternana —
deplină aprobare statului nostru, de adîncire prilejul împlinirii unor toţi revoluţionarii — de co­ Udinese — CÎ5
V
prieteniei
a
colaborării
şi
Fond dc
cu toate ţările socialiste, PREZINTĂ INFORMAREA POLITICĂ vîrste venerabile, pentru munişti, de antifascişti — Iei.
în
îndelungată
activitate
de toţi aceia care, într-o
Săptămîna pe care o în­ cu partidele comuniste şi mişcarea muncitorească şi formă sau alta, au partici­ Report : 105
cheiem s-a constituit în­ muncitoreşti, pentru cauza contribuţia adusă la înfăp­ pat la lupta grea împotriva
tr-o amplă manifestare a socialismului şi păcii în lu­ Cronica' evenimenteÎor sâptămmii tuirea politicii partidului şi orînduirii burghezo-moşie-
sentimentelor de deplină a- me, ca o nouă confirmare statului de făurire a soci­ reşti, pentru apărarea inte­
probare exprimată de în­ . a voinţei comune a celor etăţii socialiste multilateral reselor clasei muncitoare,
tregul nostru popor faţă de două partide, ţări şi po­ dezvoltate în patria noas­ ale întregului nostru po­ Timpul pr<
¡rezultatele vizitei de prie­ poare de a dezvolta rela­ României de întărire a co­ tră. por, pentru victoria revolu­ 27 februarie : rece,
menţine
tenie pe care, cu o săptă- ţiile tradiţionale de bună laborării cu toate ţările so­ Caldă preţuire Cu acest prilej tovarăşul ţiei socialiste şi apoi pen­ schimbător. V
mînă în urmă, tovarăşul vecinătate, de a extinde cialiste, comuniştii, toţi oa­ Nicolae Ceauşescu a rostit tru făurirea socialismului sori slabe izoi
precupe­ ' a activităţii
Nicolae Ceauşescu, împreu­ colaborarea prietenească pe menii muncii hunedoreni se o caldă cuvîntare în care în România“. sufla moderat
peratura
mini
nă cu tovarăşa Elena multiple planuri. angajează să nu se subliniază înalta preţui­ Manifestarea de la Pa­ prinsă noapte
Ceauşescu, a întreprins-o în telegrama Comitetu­ ţească nici un efort, să-şi re-pe care partidul o acor­ latul Republicii a prilejuit 8 şi minus 3 g
în Republica Populară Bul­ lui judeţean de partid Hu­ sporească neîncetat contri­ revoluţionare dă vechilor activişti revo­ o reafirmare puternică a peratura max
garia. nedoara al P.C.R. se spune buţia la creşterea prestigiu­ luţionari, pentru activitatea unor principii şi orientări prinsă intre
Ceaţă locală .
în telegrame adresate se­ între altele : lui scumpei noastre patrii îndelungate ce au depus-o ani îndelun­ ale politicii interne şi ex­ Pentru 28 1
cretarului general al parti­ „Dînd o deosebită apreci­ — România socialistă — gaţi întru înfăptuirea idea­ terne a partidului şi sta­ martie : Vrem
dului, preşedintelui repu­ ere rezultatelor acestei noi prin obţinerea unor noi şi După cum s-a anunţat pe lurilor de eliberare socială tului nostru, elaborate de rul sehimbătoi
nala ninsori
blicii, de către comitetele şi valoroase contribuţii a- deosebite succese în înfăp­ larg, joi, secretarul general şi naţională a poporului ro­ Congresul al Xl-lea şi Con­ Ceaţă frecver
judeţene de partid, condu­ du.se la-dezvoltarea relaţii­ tuirea politicii interne şi al partidului, preşedintele mân. ferinţa Naţională ale parti­ şi seara.
La munte, r
cerile organizaţiilor de ma­ lor de prietenie cu poporul externe a partidului şi sta­ republicii, tovarăşul Nicolae dului. cerul noros, V
nostru
—
„Partidul
să şi obşteşti, se apreciază bulgar, în spiritul politicii tului nostru“.. Ceauşescu a înmuiat înalte spune în cuvîntare —■ a a- se CORNEL ARMEANU sori slabe.