Page 92 - Drumul_socialismului_1979_02
P. 92
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 0 6
economic cadran economic
La noua oţelărie electrică FÂVI0R“ - un nume care colindă lumea
9,00 Tel
ŞJ 10.00 Gui
de la Hunedoara Au trecut mai bine de 30 Lidia Tomescu, Măria Ro lumii, bucurând u-se de una ne onorăm angajamentele 11.50 Şoi
do\
de ani de cînd „Vidra“ O- şu sau Elena Sicoe se în nime aprecieri“. din lipsa materiei prime, 12.00 Tel
15.00 Fol
(Urmare din pag. 1) Instalatorii maistrului Du răştie a devenit proprieta trec în hărnicie cu colegii Aceeaşi atenţie sporită se dar anul acesta poate nu Brr
mitru Paveloni finisează tea celor ce muncesc. In lor Teodor Cibian, Ion O- acordă calităţii şi în secţia vom mai avea asemenea niv
ca •
actualmente instalaţiile de aceşti ani, întreprinderea laru sau Pascu Cioară, pen înnobilare, de unde mate- ■ probleme. Am început bine
C.F. călători care intersec în
tează liniile uzinale tehno alimentare cu apă şi de s-a dezvoltat şi modernizat, tru a realiza produsele la' ria primă, minuţios pregă anul 1979 şi sperăm să 18.30 Tel
18.35 Tel.
logice ale noii oţelării, îm răcire a cuptorului, conco producţia s-a diversificat, timp şi de cea mai bună tită, pleacă spre secţiile de mergem tot aşa. Produsele nici
pletind asupra aprovizionă mitent cu efectuarea pro articolele de blănărie eu calitate. „In paralel cu a- confecţii. „Nu admitem nici noastre sînt foarte solicita 18.50 Tra
re
rii ritmice a oţelăriei cu belor la instalaţiile de ac marca „Favior“ fiind soli tenţia pe care o acordăm cel mai neînsemnat defect te în ţară şi peste hotare; 13.00 Fes
iier vechi şi asupra circu ţionări hidraulice. „Toate citate şi apreciate azi nu calităţii produselor, satis •— relevă maistoriţa Silvia în Uniunea Sovietică, An „Cil
laţiei normale a utilajelor circuitele cu fluidele de a- doar în ţară, ci şi în străi facerii gustului estetic al Mocanu, secretara organi glia, Belgia, Elveţia, Cana 13.20 1001
de turnare a oţelului. După limentare termo-energetică nătate. Aceste cerinţe, din cumpărătorilor — ne spu zaţiei de bază pe secţie — da, S.U.A., în alte -ţări, 19.30 Teii
20.00 Noi
cum a reieşit dealtfel şi a noului cuptor — conduc ce în ce mai mari, au im nea maistoriţa Paraschiva căci el ar diminua calitatea bucurîndu-se de unanime 20.20 Teii
din recenta adunare gene tele pentru combustibil ga_ pus extinderea în conti Golea — ne preocupăm de produsului finit. Or, noi aprecieri. La noi marca fa „Mu
rală a siderurgiştilor hu- zos, oxigen, aer comprimat nuare a fabricii. Acum valorificarea tuturor restu ţinem cu toţii la marca fa bricii e calitatea. De un dav
ţv.
nedoreni— în cadrul căreia —• au fost terminate, subli constructorii pregătesc hai rilor rămase din procesul bricii. Dacă ar fi să eviden real folos în această pri ourl
reprezentanţii M.Î.M. au nia maistrul Paveloni. Zile nă nouă pentru „Vidra“ O- prelucrării. Confecţionăm ţiez pe cineva din secţie vinţă ne este şi iniţiativa 22.35 Ten
fost atenţionaţi în mod di le trecute am predat'deja răştie, urmînd ca nu peste din ele gulere, mănuşi, că mi-ar fi foarte greu. Să no „Eu produc, eu controlez,
rect — aceste greutăţi se postul de mişcare a circu multă vreme secţiile prin ciuli — la fel de bune şi de tăm totuşi, de data aceasta, eu răspund“. Toate lucră
vor amplifica odată cu in laţiei trenurilor uzinale, cipale de producţie să se frumoase. Nu mai aruncăm pe Marinela Şumandea, toarele şi-au însuşi't-o şi o
trarea în funcţiune a celui trenuri care vor asigura a~ mute în hale spaţioase, mo nici un petic de material“. Maria Bucea, Hortensia aplică ferm şi consecvent.
de al doilea cuptor elec provizionarea cu materie deme. Lucruri de adevărată ar Moldovan, Ileana Bokeş, Le-aş remarca pentru con
tric. primă a cuptoarelor şi e- împreună cu tovarăşa tă ies şi din mîinile lucră Maria Vîrtan, Lucreţia Bla- ştiinciozitatea lor pe Elena
Şi acest eveniment bate vaeuarea producţiei. în ce Maria Brânduşa, una din toarelor - din scoţia vînat, ga. jude, Maria Popa III, Ana BUCUR
la uşă. La numai cîţiva ne priveşte, sîntem în a- tre muncitoarele veterane denumită astfel întrucât Trecem şi prin alte sec Abmdeanu şi... tot aşa pî dioprogra
paşi de cuptorul nr. 1 se vans cu lucrările ce ne re ale fabricii, preşedinta co aici se confecţionează nu ţii. Se munceşte cu spor. nă la 176, cît numără efec lladlojun
presei j 8
înalţă în ritm alert cel vin şi ne străduim să-l mitetului sindicatului, am mai produse din blană de Tovarăşa Brânduşa se în tivul secţiei noastre“. dillor; 9,<
de-al doilea. Poate nici- păstrăm pentru ca angaja trecut deunăzi prin cîteva vînat: haine, gulere, că treţine cu lucrătoarele, este Am plecat de la „Vidra" 8.05 Băsp
cînd în combinatul hune- mentul colectivului nostru secţii ale întreprinderii. ciuli, pălării, diverse arti consultată, le dă un sfat, le Orăştie cu sentimentul că lor; 10,00
10.05 ftV'
dorean nu a fost atît de e- să fie respectat“. Pretutindeni, muncă asi cole de • nurcă, nutrie, bi- adresează o vorbă bună. aici se creează şi se confec ,¿1.
yidentă ca aici simbioza duă, pasionantă. „In ’78 zam etc. Maistrul Iosif „Să zăbovim puţin şi în ţionează cu pasiune, de ,
muncii siderurgiştilor cu a ne Iată intenţii şi fapte bu am avut o serie de greu Paşca, • un om cu vorba secţia velur — propune. către femei pricepute şi ştiri; s-? '
cu
care
constructorii
constructorilor. Montajul hunedoreni subscriu zilnic tăţi cauzate de lipsa ma domoală dar care nu face Este secţia în care se lu harnice, frumoasele haine nierllo
Radio-',
mecanic la al doilea cup la îndeplinirea angajamen teriei prime şi nu ne-am nici o concesie calităţii, . crează în cea mai mare de blană, ca şi o serie de ştiri; 1.
tor electric este executat tului ' de a preda beneficia putut realiza planul anual este mulţumit de activita parte pentru export. De alte articole călduroase, a- mâne ; li
în proporţie de peste 75 la rului cuptorul electric nr. — ne spunea cu nemulţu tea celor 60 de lucrătoare aici, de fapt, porneşte „Fa tît de căutate şi de apre studio; 1
muzică; 1
sută. 2 cu 5 zile înainte de ter mire tovarăşa Brânduşa. din secţie. Ţine să eviden vior“ pe meridianele lumii. ciate' în sezonul friguros. cu minut
— In prezent lucrăm la Sperăm că anul acesta lu ţieze, în mod deosebit, pe Despre aceasta poate spu De aici, un frumos nume mic; 17,3
mecanismele de ridicare şi men. In aceste condiţii, crurile vor merge mai bi maşinistele Maria Ocolişan ne mai bine şeful secţiei. „FAVIOR“ — porneşte în ale mujtie
de estrad
coborîre a sistemului port- demn de toată aprecierea ne“. şi Valeria Buciuman şi pe Iată-l. Este, ca de obicei, fiecare lună a anului prin rii; 20,00
electr.ozi — ne spunea con ar fi ajutorul direct al fur Intr-adevăr, acum activi croitorul Alexandru Bucea, în mijlocul lucrătoarelor, lume,. adunînd aprecieri la noi“; I
ducătorul echipei de mon- nizorului principal — I.M.G. tatea se desfăşoară în con dar, în acelaşi timp, recla lîngă maşini“. pentru munca şi pentru ritul le,
sonore;
tori, Alexandru Puşcaş. Bucureşti — prin livrarea diţii normale. In secţia con- mă aprovizionarea încă ne Privim un afiş mare, pe frumuseţea muncii, pe ca oră; 23,
Probele hidraulice efectua în aceste zile a ultimelor fecţii-blană, unde se con corespunzătoare cu mate care sînt înscrise angaja re o fac cu otita sincerita muzical i
te la grinzile port-electrozi utilaje aferente cuptorului fecţionează haine frumoase rie primă. „Altfel n-am mentele anuale. Tovarăşul te şi plăcere femei din O-
însă ne dau multă bătaie nr. 2. Pentru că orice întîr- şi elegante, gulere şi că avea probleme — ne spune Iustin Dănceru, şeful sec răştie. Dintr-o fabrică din TIMIŞO
de cap, pentru că aceste ziere a acestora afectează ciuli, mult căutate şi apre maistrul Paşca, oarecum a- ţiei velur, ne ghiceşte Orăştie, care, de 30 de ani, Utatca rai
azi ; 18,15
piese livrate de I.M.G. deja momentul punerii în ciate, domneşte o atmosfe feotat de această situaţie parcă gîndurile şi ne spu este a celor ce muncesc. zică dc c;
Bucureşti sînt deficitare ca funcţiune a noii capacităţi ră tonică de muncă. Lucră — căci produsele noastre ne, vădit nemulţumit: „A- slunea pe
litativ ; îmbinările prin su de producere a metalului. toare destoinice, cum sînt bat de mult meridianele nul trecut n-am putut să DUMITRU GHEONEA decenii d«
rea agrici
dură nu sînt etanşe, ceea calitative
ce ne obligă la un mare vo P! 18,40 Cîntc
lum- de remedieri aici pe : lure ; 19,0
....dialog ou cititorii
şantier. Necazuri asemănă f ii rară : Ceti
Iii
Ia cenacli
toare din punct de vedere Wells al i
calitativ la uzinatele livra studenţlloi
te de bucureşteni am mai muri pont
“avut la cuva cuptorului, la Vă răspundem la întrebare
grinzile port-boltă şi la alte
utilaje, ceea ce afectează TEODOR BEDELEAN — la alocaţie de stat împlinind ma
direct ritmul muncii noas Vulcan. Conform Decretului vîrsta de 16 ani, iar altul
tre. Cu toate acestea, mon- 246/1977, art. 7, alin. 3, pen nou născut a intrat in drep
torii noştri Vasile Crăciu- tru persoanele cărora le-a turi veţi primi acelaşi cuan
DEVA :
nescu, Dumitru Văetuş, Io încetat contractul de muncă tum de alocaţie deoarece a- ieşti (Pat
din vina lor, în condiţiile în
veţi tot 6 copii sub 16 ani cu
nel Luncan, Constantin Za- care, potrivit legii, vechimea drept la alocaţie. (Arta); HI
cea şi Constantin Macuzac in muncă se întrerupe, alo ţul aminti
fac eforturi - suplimentare caţia se acordă numai după IOAN ZAMFIR ~ Crişcior. (Flacăra);
pentru a se menţine în gra 3 luni de la data reîncadră Comuna suburbană Crişcior, tren blind
condamnai
ficul de execuţie. Şi pînă rii cu contract de muncă pe în care domiciliaţi, face par rul); PE
te din mediul rural, astfel că
în prezent am reuşit acest durată nedeterminată, iar drepturile la alocaţie de stat pentru 1
lucru. In eventualitatea ca pentru următoarele 6 luni pentru copii au fost legal Haiducul (
1? (7 Noii
lităţii bune a utilajelor li cuantumul alocaţiei se redu stabilite de către unitatea în tamul Hug
ce cu 50 la sută.
vrate, grinzile port-electrozi AUREL MOISE — Nojag. care lucraţi, corespunzător (Republica
şi
ar fi fost deja montate, iar Dacă cele specificate în scri cuantumului prevăzut pentru goste (Cultv
I-II
lucrările ar fi cî.ştigat un I.M. ORĂŞTIE, secţia a IV-a. Echipa de lăcătuşi confecţii repere maşini-uneltc, con soare corespund cu cele în mediul rural. întoarcere
avans substanţial... registrate în carnetul de VALER BICULESCU — VULCAN :
dusă de Grigorc Iancheş, se evidenţiază lună de lună pentru rezultatele in producţie.
muncă, atunci perioada sta Hunedoara. în cazul dv., pe citoresc);
giului militar se consideră rioada stagiului militar este teşte-ţi de
PETBILA 2
vechime în muncă şi se ia vechime în muncă valabilă Iul lacultt.
In ansamblul dezvoltării luna februarie a.c. • şi se Ediţia din anul trecut a de preocupare pentru or în calculul dreptului pentru la pensionare sau pentru sta / 'NŞ./
impetuoase a economiei na va încheia în iulie, orga concursului a scos în evi ganizarea şi desfăşurarea pensia de limită de vîrstă bilirea unor drepturi ce se a- t _ucK<
ţionale, conducerea parti nele sindicale, ale U.T.C., denţă că la unităţile în ca concursului de protecţie a conform prevederilor art. 20 cordă în funcţie de vechimea L „noven;
noiembrie)
dului şi statului nostru a- Ministerului Muncii şi con re problemele de protecţie muncii, s-au situat unele din Legea nr. 3/1977. totală şi neîntreruptă în mun ' -los (Stc
cordă o atenţie deosebită ducerile unităţilor econo a muncii, organizarea în unităţi miniere din Valea AUREL OBÎRŞAN — Pri- că, nu şi la acordarea spo f .BARZA
protecţiei muncii. Sînt bine mice au obligaţia de a asi bune condiţiuni a fazei de Jiului, întreprinderea de hodişte. Dacă unul dintre co rului pentru vechime neîntre norul); OF
piii dv. a ieşit din dreptul
ruptă in aceeaşi unitate.
cunoscute multiplele rea gura pentru toţi oame masă a concursului a pre lianţi, I.P.L., E.M. Deva, tru din io
Fără povt
lizări în acest domeniu la nii muncii bibliografia ocupat în mod deosebit IJ’.I.C.C.F. Deva, IJ’.E.T., nimeni n
fiecare loc de muncă din necesară însuşirii cunoş conducerile întreprinderilor T.C.H., Grupul de şantiere Sesizări-răspunsuri GEOAGIU-:
unităţile economice ale ju tinţelor de protecţie a şi organele sindicale, rezul Rîu Mare-Retezat, G.S.C.F. cealaltă a
deţului nostru, realizări muncii, în vederea în tatele obţinute au fost din şi G.I.G.C.L. Deva şi alte cultură); A
frinte (Pop
menite să asigure desfăşu deplinirii în oît mai bune tre cele mai bune. S-a e- PENTRU GOSPODĂRIREA MAI BUNĂ Furnicarul;
rarea normală a procesului le, unde această importan A ORAŞULUI toria (Casa
muncii, fără pericole de tă acţiune de propagandă MERIA : V
(Mureşul) ţ
Cititoarea noastră ING. SE-
accidentare sau îmbolnăvi a protecţiei muncii a fost VASTIŢA PANESCU DIN au fost luate măsuri de re piui domin
De
necorespunzător.
tratată
zolvare a lor. S-a amplasat
în bune condiţiuni a sarci Largă participare la concursul fapt rezultatele de ansam DEVA ne-a sesizat despre un conteiner de 3 mc numai TELIUC : .-£
profesională.
Realizarea
re
(Minerul).
pentru deservirea complexu
nilor de plan este condi blu pe linie de protecţie a proasta gospodărire a locu lui comercial din apropierea-
ţionată, însă, de temeinica muncii situează aceste u- rilor de depozitare a gunoiu blocurilor ; amplasarea celor
cunoaştere şi însuşire de pe tem protecţiei muncii! nităţi, cu excepţia G.S.C.F. lui menajer în unele părţi două conteinere s-a făcut de
ale oraşului, respectiv zona
către întreaga masă de oa şi I.P.I.C.C.F. Deva, la co blocurilor din strada Lemn, comun acord cu asociaţia de
meni ai muncii a normelor ta cea mai de jos. făcînd totodată şi unele pro locatari ; secţia de transport
de protecţie a muncii, în Ţinînd seama de rezul puneri pentru remedierea cît din cadrul G.I.G.C.L. a luat
Timpul ci
deplină concordanţă cu condiţii a sarcinilor ce le videnţiat în mod deosebit tatele necorespunzătoare în de cît a situaţiei. Redăm în măsuri pentru vopsirea pe 28 fcbruarii
respectarea disciplinei teh revin în producţie, fără prin seriozitatea cu care registrate în acest domeniu continuare răspunsul CONSI conteinere a îndemnurilor do moaşă şi, r
nologice. riscuri de accidentare. De tratează aceste probleme în în anul 1978 este de dorit LIULUI POPULAR AL MU genul „Păstraţi curăţenia“ noaptea şii •
sau „Aruncaţi gunoiul numai
Pe asemenea coordonate, asemenea, în această pe treprinderea „Victoria“ Că- ca în acest an organizarea NICIPIULUI DEVA, trimis în conteinere“. De asemenea, senin noapti
şi variabil
în cadru] acţiunilor de pro rioadă trebuie să se orga lan, care a ocupat la con şi desfăşurarea concursului redacţiei în urma cercetării au fost luate măsuri pentru sufla slab .li
pagandă asupra problema nizeze, pe baza unor pro curs locul I pe judeţ, iar de protecţie a muncii inti situaţiei înfăţişate : „Cele a- respectarea riguroasă a gra domlnSnd di
ticii protecţiei muncii se grame concrete, acţiuni de rezultatele pe ansamblu tulat : „Cunoscînd şi apli- rătate în scrisoare corespund ficului de colectare a gunoiu est,
Tempcratu
înscrie şi organizarea con- ■ propagandă de protecţie a obţinute de această unitate cînd normele de protecţie realităţii, motiv pentru care lui în municipiul Deva“. fl cuprinsă
cursului „Cunoscând şi a- muncii (expuneri, confe pe linie de protecţie a şi minus 6
plicînd normele de protec rinţe, dezbateri, schimburi muncii în anul trecut o si dantele“* PROMISIUNI PE CARE LE-AM VREA FERME maximă înti
Dimineaţa, :
ţie a muncii — prevenim de experienţă, urmate de cea mai mare atenţie din „Am sesizat G.I.G.C.L. De- DE GOSPODĂRIE COMUNA depunere de
tuează pe un loc- fruntaş
accidentele“. Concursul se demonstraţii practice, con în întrecere. Rezultatele partea tuturor conducerilor va că îmi plouă în bucătă- LA ŞI LOCATIVA DEVA
Pentru 1 şi
organizează în toate unită sfătuiri, gale de filme) în unităţilor, astfel oa şi pe a- rie,_ în holul mic şi camera răspunde : „Verifieîndu-se la mea se va î
ţile economice, inclusiv în sprijinul ridicării nivelului obţinute de întreprinderea ....,5 , mica. Dupa vreo două zile a faţa locului, s-au constatat rul va ii v
j tovarăşă să constate
cele agricole de stat cu- de cunoaştere şi respectare „Victoria“ Călan sînt rodul ceasta cale activitatea de Ver t 0 Infiltraţii de apă prin terasa put, apoi sc
protecţie a muncii să înre
prinzînd : faza de masă, a normelor de tehnică a strădaniei tuturor factori gistreze un salt calitativ în justeţea celor arătate. După blocului. Această situaţie este pe la sfîrşit
vor cădea i
faza de întreprindere, faza securităţii şi igienă a mun lor pentru a imprjnîa la ce s-a convins că este aşa, a cunoscută de unitatea noastră ales sub for
promis că situaţia sc va re
din luna decembrie 1978, cînd
la nivel teritorial şi faza ci*! urmărind în aceiaşi toate locurile de muncă o. judeţul nostru. zolva, dar nici pînă în mo s-au întocmit şi formele pen şi ninsoare.
pe ţară. Baza concursului timp activitatea de perfec disciplină severă eâre să mentul de faţă izolaţia blocu tru remedierea defecţiunilor La munte,
o constituie faza de masă ţionare a instructajului de conducă efectiv la cunoaş NICOLA6 JURCA lui nu a fost reparată ca să la hidroizolaţia terasei. Dato neral frumo
la care participă toţi oa protecţie a muncii prin terea şi aplicarea cu stric membru al Biroului executiv nu mai plouă în apartament“ rită condiţiilor de timp nefa variabil. Vin
menii muncii. participarea tuturor cadre teţe a normelor de protec al Consiliului judefean — ne-a scris AUREL SAN- vorabile, lucrările nu se pot intensificări
sectorul estl
In faza de masă a con lor de conducere la efec ţie a muncii. al sindicalelor, DRU DIN CARTIERUL GOJ- executa în. această perioadă.
DU — DEVA, la care GRU
cursului, care a început în tuarea acestuia. La polul opus, prin lipsa. şeful comisiei eu probleme PUL ÎNTREPRINDERILOR Ele vor fi remediate în luna
sociale
aprilie 1979“.