Page 1 - Drumul_socialismului_1979_03
P. 1
Proletari din toate ţările, uniţi-va !
ANUL XXXI
NR. 6 631
JOI,
1 MARTIE
1979
4 pagini — 30 Lani
ABATAJE.
Lo L M. Uricani
Preocupări deosebite
în domeniu! mecanizării şi
modernizării tehnologiilor
Pe fundalul multisecularei cetăţi, noua arhitectură se încadrează armonios, dind centrului oraşului reşedinţă de ju
de lucru deţ tinereţe şi frumuseţe. Foto: VIRGIL ONOIU
CONSFĂTUIRE PE TARĂ
Mecanizarea lucrărilor mi- sectorul II, a unui alt com A SILVICULTORILOR La încăput, fetele pămîn- gul ci drum străbătut prin
Timp de două zile, la Deva
liiiere şi introducerea de noi plex de susţinere mecanizată, s-a desfăşurat o consfă tului îl purtau la încheietu MMfIŞ'W vremi.
tennologii în subteran au de de tip KM şi tăiere cu com tuire a cadrelor din De ra gingaşă a mîinii. Nimeni Prag de primăvară, pe
venit o preocupare perma bina 2 K-52, care, conform partamentul silviculturii. n-ar mai şti să spună însă care fetele pămîntului ro
nentă şi la mina Uricani. Sub programului stabilit, va intra Au fost abordate pro unde se află acel început, In acel îndepărtat începui, mânesc l-au trecut dinlot-
îndrumarea directă a comite în probe tehnologice în aces bleme de importanţă pri va fi avut, poate, rosturi deauna împletind firul alb
mordială privind dezvolta
tului de partid, consiliul oa te zile şi care sperăm să dea rea, conservarea şi apăra căci degetele subţiri care au magice. Alungălor de de şi roşu al purităţii şi iubi
menilor muncii caută şi a- rezultatele scontate. Ne vom rea patrimoniului silvic, în împletit întîiul fir alb şi,
plică soluţiile cele mai adec strădui să dea asemenea re baza reglementărilor in vi roşu au înflorit demult în ochi, apărător de molimi, rii. Străbălind an după an
vate menite să conducă la zultate. goare, a programului de brînduşcle altei primăveri. aducător de dragoste, cina şi veac după veac, modesta
îndeplinirea în condiţii de e- în vederea reducerii şi e- dezvoltare a fondului fores Obiceiul e luminos, ca o mai ştie ? In limbajul as spirală de amici a devenit
i'icienţă ridicată a planului c- conomisirii unor materiale şi, tier pină in anul 2010. scăpărare da amnhr venită cuns şi ciudat al culorilor, azi datină şi bucurie ţării
conomic şi financiar pe anul în mod special, a materialu din negura istoriei şi vor roşul înseamnă dragoste, iar întregi. De crezi in dragos
1979, utilizarea la parametri lui lemnos, s-a trecut la sus UN NOU MAGAZIN beşte despre statornicia u- albul neintinare. Înţelesuri te şi puritate, a timpul, o-
cit mai înalţi a .întregului po ţinerea lucrărilor miniere cu ALIMENTAR ÎN DEVA nui popor care nu s-a clin vechi, abia întrezărite azi, mule, acum, să dăruieşti un
tenţial de producţie de care stilpi metalici cu acţiune hi
La parterul noului bloc
dispunem, în vederea tradu draulică, care asigură o secu (nr. 2) de pe strada An tit niciodată de pe pămîn- păstrate în mărunţii ciucuri mărţişor.
cerii în viaţă a programului ritate sporită muncitorilor drei Murcşanu din Deva tul zămislirii sale. ca o adiere ostenită de lun RADU CIOBANU
ac- mecanizare a lucrărilor din abataje, un efort fizic re
din subteran. dus şi, bineînţeles, producţii
Jacă pînă în anul 1978, me sporite de cărbune.
canizarea minei Uricani se Dacă consumul de lemn de
rezuma in principal la citeva mină era de ,22,5 metri cubi wa alta
!
combine de înaintare în ste pe 1 000 tone do cărbune ex Brasw îBsamsoa ÎN ZIARUL
ril, la lucrările de’ deschide tras, în prezent consumul s-a
re şi pregătire, iar bărbune- redus cu 3,5 metri cubi/1000 s-a deschis zilele trecute DE AZI
le se extrăgea în cea mai tone, dar consumurile vor primul dintre magazinere
preconizate
a lua fiinţă
/nare parte prin abataje ca continua să scadă pe măsură aici. Este vorba de alimen
meră de productivitate mică, ce lucrările miniere vor fi tara nr. 3G, unitate care,
conducerea întreprinderii a susţinute numai în metal,'' ca din primele zile, se bucură o Plenara Comitetului
analizat şi aplicat în practi re poate fi recuperat şi re de apreciere deosebită din judeţean al femeilor
că metoda de exploatare cu condiţionat. partea cumpărătorilor din
front lung, metodă ce şe O problemă deosebită în această zonă a oraşului. o Adunarea generală a
pretează la susţinerea şi tă condiţiile de mecanizare şi> „LUNA CĂRŢII oamenilor muncii de
ierea mecanizată a cărbune automatizare a abatajelor pe amenajarea hidro
lui cu instalaţii de mare teh este transportul în flux con LA SATE" energetică Iîîu Mare-
nicitate şi productivitate spo tinuu al cărbunelui. Pentru Dintre numeroasele ma Rete/.at
ri tă. rezolvarea acestei probleme nifestări organizate în ca 9 învăţământul polilico-
drul „Lunii cărţii la sate“
nscriindu-se pe linia as s-a trecut la înlocuirea unor consemnăm intiinivile cu ci ideologie la I.C. Oră.ş-
cendentă de mecanizare, aşa transportoare de capacitate titorii de Ia Certej şi Gcoa- tie
mică, TR-2 şi TR-3, cu trans
cum ne-a recomandat secre giu ale redactorului Ghcor-
tarul general al partidului, portoare de capacitate ma ghe Dorn de la Editura şti o Trecea fanfara... pio
inţifică. De asemenea, săp-
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, re şi transportoare cu ban tămina cărţii beletristice a nierilor
colectivul minei noastre a dă. în această direcţie, con fost marcată de intîlnirca
reuşit ca in luna ianuarie ducerea întreprinderii, întreg cititorilor de Ia Hărău cu o Ce legume puneţi la
colectivul de mineri mai a-
1979 să introducă în subteran, scriitorul Radu Ciobanu şi dispoziţia cumpărăto
la sectorul III, un complex vem multe de făcut, mai cu membri ai cenaclului literar rului ?
de susţinere mecanizată şi seamă pentru procurarea şi „Ritmuri“ din Deva. In lo 0 Omul şi viaţa echili
tăiere cu combina, care rea calităţile Dăblca si Cinciş- brată : Obezitatea
Cerna, poeţii Sinziana Mol-
lizează o productivitate de Ing. MIRCEA DULA dovan, Nicolae Isac, Aurel
10 tone pe post, deşi se află director adjunct Alic, Maria Oprea, Ion întreprinderea de stat „Avicola“ Dcva-jVIintia. Aspect din 0 Fotbal în „Cupa
încă în probele de capacita tehnic-mecanic la I.M. Uricani Taurescu şi Ion Buştea au staţia de sortare a ouălor, staţie unde muncesc femei har României".
te. în prezent se lucrează la citit din cele mai recente nice şi exigente în activitatea lor.
introducerea în subteran, la (Continuare în pag. a 2-a) creaţii.
¡n Consiliul unic agroindustrial Geoagiu TREI DECENII DE LA PLENARA C.C.
AL PARTIDULUI DIN 3-5 MARTIE
Ritmuri superioare graficelor la toate lucrările
Asemenea ascensiunii ver de muncă şi de viaţă ale ţă este cel mai bine ilustrat de
tiginoase a tuturor localităţi ranilor. Avînd la dispoziţie dinamica fondului mijloacelor
în unităţile componente ale nerea unei producţii marfă lor 9G0 tone amendamente lor noastre rurale, Pricazul a tractoare şi maşini agricole fixe, care se ridică la peste
Consiliului unic agroindus de 2100 tone. Pe mai mult calcaroase, după care vor În cunoscut şi cunoaşte adevă perfecţionate, cantităţi spori 14 000 000 lei. Aceeaşi traiec
trial Geoagiu, zilnic se desfă de 50 de hectare destinate cepe acţiunea la C.A.P. Vai- rate şi profunde transformări te de îngrăşăminte şi insec- torie ascendentă au cunoscu
şoară cu intensitate lucrările culturii legumelor s-au apli dei, unde vor transporta 1 300 înnoitoare, la temelia căro to-fungicide, cooperatorii au t-o, de asemenea, producţia
agricole in toate sectoarele cat îhgrăşămintc chimice şi tone de dolomită. Mecaniza ra stă saltul calitativ ce a marfă şi veniturile băneşti
de producţie. Acţionind cu organice. Hărnicia de care torii din formaţia specializată avut loc în dezvoltarea agri Azi, ale unităţii, precum şi retri
forţe unite, puternic stimulaţi dau dovadă cooperatorii Ve- pentru fertilizări, între care culturii socialiste a tării. Da buţia cuvenită la norma con
de măsurile adoptate de Ple ta Ciobanu, Ana Căliman, îi amiptim pe Augustin Şte tele statistice care reliefează venţională.
nara C.C. al P.C.R. din 1 fe Romuluţ Buricescu, Maria Si- fan, Ilie Dragomir, Iosif Plc- drumul parcurs de coopera Transformările revoluţiona
bruarie a.c., cooperatorii şi bişan, Nicolae Oancca, Silvia şa, Ion Rentea, Cornel Ioa tiva agricolă de producţie în satul re petrecute în agricultură
mecanizatorii pregătesc baze Zerbea şi alţii, care în aces ne?, reuşesc să transporte din această localitate (unitate se regăsesc şi in noul mod
temeinice recoltei acestui an. te zile lucrează la amenaja zilnic cîte 250 tone gunoi care a fost înfiinţată în anul de viaţă al ţărănimii. Ele
Edificatoare în acest sens rea răsadniţelor, acoperirea de grajd pe terenurile desti 1950) stau chezăşie împlini Pricaz mentele civilizaţiei socialista
sint aspectele de muncă întîl- solarului cu polietilenă şi în nate culturii cartofilor. rii visurilor de veacuri ale sint prezente la tot pasul. O
nite pe ogoarele cooperative- grijirea răsadurilor (pînă a-: Fertilizarea. suplimentară ţărănimii de a-şi făuri o via ridicat ştacheta recoltelor la expresie sintetică a progre
lo” agricole. cum s-au însămînţat cu le cu îngrăşăminte chimice a ţă liberă, demnă şi fericita. cote nebănuite înainte de sului înregistrat o reprezint
în tarlaua „Romoşeni“ a gume timpurii 800 mp), con culturilor de toamnă se apro Urmînd calea deschisă de faptul că peste 70 la sută din
C.A.P. Geoagiu i-am găsit pe stituie un temeinic argument pie de încheiere. La C.A.P. Plenara C.C. al P.C.R. din cooperativizare. Producţii me casele satului sint noi sau
dii do 4 000—5 000 kg cereale
mecanizatorii Cornel Beca, că producţia do legume se Geoagiu, lucrarea a fost ter 3—5 martie 1949, o mină de renovate, nu există gospodă
Ion Lazăr, Ion Ispas, Petru pregăteşte cu întreaga răs minată pe toate cele 500 hec ţărani din acest sat şi-au u- la hectar şl 40 000 kg sfeclă rie fără aparat de radio sau
Ciorogar şi Nicolae Mărgi- pundere. tare planificate. nit pămîntul şi forţele într-o de zahăr sint niveluri atinse televizor, peste 00 ia sută din
deseori, ceea ce demonstrea
neanu, care lucrau la fertili în spirit de ordine şi dis Stropitul pomilor se reali cooperativă agricolă, al cărei gospodării posedă frigidere şi
zatul terenului. După ce au ciplină se acţionează şi la zează pe ultimele suprafeţe prim bilanţ de muncă era ză că „secretul“ tehnologii maşini de spălat.
aplicat îngrăşăminte organice C.A.P. Pişchinţi. Pentru a la C.A.P. Romoşel şi Vaidei, destul de modest la nivelul lor înaintate şi al recoltelor Pentru locuitorii Pricazului,
pe alte 25 ha, în tarlaua spori randamentul pe tractor iar la C.A.P. Cigmâu, Aurel bazei tehnico-materiale exis sporite este stăpinit cu pre buni gospodari ai ogoarelor
cizie şi autoritate de gospo
„După Grădini“, mecanizato şi a economisi carburanţii, Vlaicu, Romos şi în alte uni tentă în acea perioadă (fon perspectivele apar şi mai lu
rii Ion Hila, Aron Ionel şi s-a trecut la formarea cuplu tăţi se dă bătălia pentru ter dul mijloacelor fixe însumînd darii ogoarelor din această minoase, noul cadru organi
Ion Pojoni au trecut la efec lui dc cîtc două remorci la minarea arăturilor pe toate abia 49 000 lei). Despre secto localitate. Cine vizitează azi zatoric creat prin aplicarea
tuarea arăturilor. Tot la a- transportul dolomitei pe tere suprafeţele. rul zootehnic al unităţii nu ferma zootehnică a C.A.P. Hotăririi plenarei C. C. ai
ceastă unitate s-a încheiat nurile acide. Mecanizatorii Inginerul Virgil Tudan, se puteau spune prea multe rămine plăcut impresionat de P.C.R. din 1 februarie a.c.
eforturile depuse pentru dez
primul tratament fitosanitar Nicolae Staficiu, Traian Rin- prim-vicepreşedinte al consi lucruri. voltarea şi modernizarea a- perrrtiţînd fructificarea toi
de iarnă în livadă şi • se zar, Gheorghe Susan, Ion Ru- liului unic agroindustrial, a Cu sprijinul acordat de cestui sector de producţie, re mai deplină a potenţialului
depun eforturi pentru a în arătat că zilnic, la toate lu stat, cooperativa agricolă de
cheia şi tăierile la pomi. La .su, Emil Lazea, Nicolae Po- crările, se înregistrează vite producţie şi-a amplificat an prezentat prin mai mult do de producţie al cooperativei
agricole.
grădina de legume se fac in tinteu şi Teodor Popa apro ze de lucru sporite fată de 600 capete taurine.
Saltul calitativ înregistrat
tense pregătiri pentru obţi pie de finalizare aplicarea ce prevederile graficelor. dc an rezultatele economice, in viata cooperativei agricole N. T1RCOB
influentind în bine condiţiile
