Page 1 - Drumul_socialismului_1979_03
P. 1

Proletari din toate ţările, uniţi-va !
                                                                                                                                                        ANUL XXXI


                                                                                                                                                           NR. 6 631



                                                                                                                                                              JOI,
                                                                                                                                                           1 MARTIE
                                                                                                                                                             1979


                                                                                                                                                     4 pagini — 30 Lani






              ABATAJE.






                        Lo L M. Uricani



                  Preocupări deosebite


              în domeniu! mecanizării şi

              modernizării tehnologiilor

                                                                          Pe fundalul multisecularei cetăţi, noua arhitectură se încadrează armonios, dind centrului oraşului reşedinţă de ju­
                              de lucru                               deţ tinereţe şi frumuseţe.                                                      Foto: VIRGIL ONOIU

                                                                      CONSFĂTUIRE PE TARĂ
              Mecanizarea  lucrărilor  mi-   sectorul  II,  a  unui  alt  com­  A SILVICULTORILOR  La  încăput,  fetele  pămîn-                   gul  ci  drum  străbătut  prin
                                                                     Timp de două zile, la Deva
             liiiere  şi  introducerea  de  noi   plex  de  susţinere  mecanizată,   s-a  desfăşurat  o  consfă­  tului  îl  purtau  la  încheietu­  MMfIŞ'W  vremi.
             tennologii  în  subteran au  de­  de  tip  KM  şi  tăiere  cu  com­  tuire  a  cadrelor  din  De­  ra  gingaşă  a  mîinii.  Nimeni     Prag  de  primăvară,  pe
             venit  o  preocupare  perma­  bina  2  K-52,  care,  conform   partamentul   silviculturii.   n-ar  mai  şti  să  spună  însă        care  fetele  pămîntului  ro­
             nentă şi la mina Uricani. Sub   programului  stabilit,  va  intra   Au   fost   abordate   pro­  unde  se  află  acel  început,   In  acel  îndepărtat  începui,   mânesc  l-au  trecut  dinlot-
             îndrumarea  directă  a  comite­  în  probe  tehnologice  în  aces­  bleme  de  importanţă  pri­             va  fi  avut,  poate,  rosturi   deauna  împletind  firul  alb
                                                                    mordială  privind  dezvolta­
             tului  de  partid,  consiliul  oa­  te  zile  şi  care  sperăm  să  dea   rea,  conservarea  şi  apăra­  căci  degetele  subţiri  care  au   magice.  Alungălor  de  de­  şi  roşu  al  purităţii  şi  iubi­
             menilor  muncii  caută  şi  a-   rezultatele  scontate.  Ne  vom   rea  patrimoniului  silvic,  în   împletit  întîiul  fir  alb  şi,
             plică  soluţiile  cele  mai  adec­  strădui  să  dea  asemenea  re­  baza  reglementărilor  in  vi­  roşu  au  înflorit  demult  în   ochi,  apărător  de  molimi,   rii.  Străbălind  an  după  an
             vate  menite  să  conducă  la   zultate.               goare,  a  programului  de   brînduşcle  altei  primăveri.   aducător  de  dragoste,  cina   şi  veac  după  veac,  modesta
             îndeplinirea  în  condiţii  de  e-   în  vederea  reducerii  şi  e-   dezvoltare  a  fondului  fores­  Obiceiul  e  luminos,  ca  o   mai  ştie  ?  In  limbajul  as­  spirală  de  amici  a  devenit
             i'icienţă  ridicată  a  planului  c-   conomisirii  unor  materiale  şi,   tier pină in anul 2010.  scăpărare  da  amnhr  venită   cuns  şi  ciudat  al  culorilor,   azi  datină  şi  bucurie  ţării
             conomic  şi  financiar  pe  anul   în  mod  special,  a  materialu­               din  negura  istoriei  şi  vor­  roşul  înseamnă dragoste, iar   întregi.  De  crezi  in  dragos­
             1979,  utilizarea  la  parametri   lui lemnos, s-a trecut la sus­  UN NOU MAGAZIN   beşte  despre  statornicia  u-   albul  neintinare.  Înţelesuri   te  şi  puritate,  a  timpul,  o-
             cit mai înalţi a .întregului po­  ţinerea  lucrărilor  miniere  cu   ALIMENTAR ÎN DEVA  nui  popor  care  nu  s-a  clin­  vechi,  abia  întrezărite  azi,   mule,  acum,  să  dăruieşti  un
             tenţial  de  producţie  de  care   stilpi  metalici  cu  acţiune  hi­
                                                                     La  parterul  noului  bloc
             dispunem,  în  vederea  tradu­  draulică, care asigură o secu­  (nr.  2)  de  pe  strada  An­  tit  niciodată  de  pe  pămîn-   păstrate  în  mărunţii  ciucuri   mărţişor.
             cerii  în  viaţă  a  programului   ritate   sporită   muncitorilor   drei Murcşanu din Deva  tul zămislirii sale.  ca o adiere ostenită de lun­  RADU CIOBANU
             ac-  mecanizare  a  lucrărilor   din  abataje,  un  efort  fizic  re­
             din subteran.              dus  şi,  bineînţeles,  producţii
               Jacă pînă în anul 1978, me­  sporite de cărbune.
             canizarea  minei  Uricani  se   Dacă  consumul  de  lemn  de
             rezuma  in  principal  la  citeva   mină  era  de  ,22,5  metri  cubi   wa alta
                                                   !
             combine  de  înaintare  în  ste­  pe 1 000 tone  do cărbune ex­  Brasw îBsamsoa                                                              ÎN ZIARUL
             ril,  la  lucrările  de’  deschide­  tras,  în  prezent  consumul  s-a
             re  şi  pregătire,  iar  bărbune-   redus cu 3,5 metri cubi/1000   s-a  deschis  zilele  trecute                                               DE AZI
             le  se  extrăgea  în  cea  mai   tone,  dar  consumurile  vor   primul  dintre  magazinere
                                                                    preconizate
                                                                              a  lua  fiinţă
             /nare  parte  prin  abataje  ca­  continua  să  scadă  pe  măsură   aici.  Este  vorba  de  alimen­
             meră  de  productivitate  mică,   ce  lucrările  miniere  vor  fi   tara  nr.  3G,  unitate  care,
             conducerea  întreprinderii  a   susţinute numai în metal,'' ca­  din  primele  zile,  se  bucură                                        o  Plenara  Comitetului
             analizat  şi  aplicat  în  practi­  re  poate  fi  recuperat  şi  re­  de  apreciere  deosebită  din                                      judeţean  al  femeilor
             că  metoda  de  exploatare  cu   condiţionat.          partea  cumpărătorilor  din
             front  lung,  metodă  ce  şe   O   problemă  deosebită  în   această zonă a oraşului.                                                   o  Adunarea  generală  a
             pretează  la  susţinerea  şi  tă­  condiţiile  de  mecanizare  şi>   „LUNA CĂRŢII                                                         oamenilor  muncii  de
             ierea  mecanizată  a  cărbune­  automatizare a   abatajelor                                                                               pe  amenajarea  hidro­
             lui  cu  instalaţii  de  mare  teh­  este  transportul  în  flux  con­  LA SATE"                                                          energetică  Iîîu  Mare-
             nicitate  şi  productivitate  spo­  tinuu  al  cărbunelui.  Pentru   Dintre  numeroasele  ma­                                             Rete/.at
             ri tă.                     rezolvarea  acestei  probleme   nifestări  organizate  în  ca­                                               9  învăţământul  polilico-
                                                                    drul  „Lunii  cărţii  la  sate“
               nscriindu-se  pe  linia  as­  s-a  trecut  la  înlocuirea  unor   consemnăm intiinivile cu ci­                                          ideologie  la  I.C.  Oră.ş-
             cendentă  de  mecanizare,  aşa   transportoare de   capacitate  titorii  de  Ia  Certej  şi  Gcoa-                                        tie
                                        mică, TR-2 şi TR-3, cu trans­
             cum  ne-a  recomandat  secre­                          giu  ale  redactorului  Ghcor-
             tarul  general  al  partidului,   portoare  de  capacitate  ma­  ghe  Dorn  de  la  Editura  şti­                                       o  Trecea  fanfara...  pio­
                                                                    inţifică.  De  asemenea,  săp-
             tovarăşul  Nicolae  Ceauşescu,   re  şi  transportoare  cu  ban­  tămina  cărţii  beletristice  a                                         nierilor
             colectivul  minei  noastre  a   dă.  în  această  direcţie,  con­  fost  marcată  de  intîlnirca
             reuşit  ca  in  luna  ianuarie   ducerea  întreprinderii,  întreg   cititorilor  de  Ia  Hărău  cu                                      o  Ce  legume  puneţi  la
                                        colectivul  de  mineri  mai  a-
             1979 să introducă în subteran,                         scriitorul  Radu  Ciobanu  şi                                                      dispoziţia   cumpărăto­
             la  sectorul  III,  un  complex   vem  multe  de  făcut,  mai  cu   membri  ai  cenaclului  literar                                       rului ?
             de  susţinere  mecanizată  şi   seamă pentru procurarea şi  „Ritmuri“  din  Deva.  In  lo­                                              0 Omul şi viaţa echili­
             tăiere  cu  combina,  care  rea­                       calităţile  Dăblca  si  Cinciş-                                                    brată : Obezitatea
                                                                    Cerna,  poeţii  Sinziana  Mol-
             lizează  o  productivitate  de   Ing. MIRCEA DULA      dovan,  Nicolae  Isac,  Aurel
             10  tone  pe  post,  deşi  se  află   director adjunct   Alic,   Maria   Oprea,   Ion   întreprinderea  de  stat  „Avicola“  Dcva-jVIintia.  Aspect  din   0 Fotbal în „Cupa
             încă  în  probele  de  capacita­  tehnic-mecanic la I.M. Uricani  Taurescu  şi  Ion  Buştea  au   staţia  de  sortare  a  ouălor,  staţie  unde  muncesc  femei  har­  României".
             te.  în  prezent  se  lucrează  la                     citit  din  cele  mai  recente   nice şi exigente în activitatea lor.
             introducerea  în  subteran,  la  (Continuare în pag. a 2-a)  creaţii.
                              ¡n Consiliul unic agroindustrial Geoagiu                                      TREI DECENII DE LA PLENARA C.C.
                                                                                                             AL PARTIDULUI DIN 3-5 MARTIE
             Ritmuri superioare graficelor la toate lucrările
                                                                                               Asemenea  ascensiunii  ver­  de  muncă  şi  de  viaţă  ale  ţă­  este  cel  mai  bine  ilustrat  de
                                                                                              tiginoase  a  tuturor  localităţi­  ranilor.  Avînd  la  dispoziţie   dinamica  fondului  mijloacelor
               în  unităţile  componente  ale   nerea  unei  producţii  marfă   lor  9G0  tone  amendamente   lor  noastre  rurale,  Pricazul  a   tractoare  şi  maşini  agricole   fixe,  care  se  ridică  la  peste
             Consiliului  unic  agroindus­  de  2100  tone.  Pe  mai  mult   calcaroase, după care vor În­  cunoscut  şi  cunoaşte  adevă­  perfecţionate,  cantităţi  spori­  14 000 000 lei. Aceeaşi traiec­
             trial  Geoagiu,  zilnic  se  desfă­  de  50  de  hectare  destinate   cepe  acţiunea  la  C.A.P.  Vai-   rate  şi  profunde  transformări   te  de  îngrăşăminte  şi  insec-   torie ascendentă au cunoscu­
             şoară  cu  intensitate  lucrările   culturii  legumelor  s-au  apli­  dei, unde vor transporta 1 300   înnoitoare,  la  temelia  căro­  to-fungicide, cooperatorii au  t-o,  de  asemenea,  producţia
             agricole  in  toate  sectoarele   cat  îhgrăşămintc  chimice  şi   tone  de  dolomită.  Mecaniza­  ra  stă  saltul  calitativ  ce  a   marfă  şi  veniturile  băneşti
             de  producţie.  Acţionind  cu   organice.  Hărnicia  de  care   torii  din  formaţia  specializată   avut  loc  în  dezvoltarea  agri­  Azi,  ale  unităţii,  precum  şi  retri­
             forţe  unite,  puternic  stimulaţi   dau  dovadă  cooperatorii  Ve-   pentru  fertilizări,  între  care   culturii  socialiste  a  tării.  Da­  buţia cuvenită la norma con­
             de  măsurile  adoptate  de  Ple­  ta  Ciobanu,  Ana  Căliman,   îi  amiptim  pe  Augustin  Şte­  tele  statistice  care  reliefează    venţională.
             nara  C.C.  al  P.C.R.  din  1  fe­  Romuluţ Buricescu, Maria Si-   fan,  Ilie  Dragomir,  Iosif  Plc-   drumul  parcurs  de  coopera­  Transformările  revoluţiona­
             bruarie  a.c.,  cooperatorii  şi   bişan,  Nicolae  Oancca,  Silvia   şa,  Ion  Rentea,  Cornel  Ioa­  tiva  agricolă  de  producţie   în satul   re  petrecute  în  agricultură
             mecanizatorii  pregătesc  baze   Zerbea  şi  alţii,  care  în  aces­  ne?,  reuşesc  să  transporte   din  această  localitate  (unitate   se  regăsesc  şi  in  noul  mod
             temeinice  recoltei  acestui  an.   te  zile  lucrează  la  amenaja­  zilnic  cîte  250  tone  gunoi   care  a  fost  înfiinţată  în  anul   de  viaţă  al  ţărănimii.  Ele­
             Edificatoare  în  acest  sens   rea  răsadniţelor,  acoperirea   de  grajd  pe  terenurile  desti­  1950)  stau  chezăşie  împlini­  Pricaz  mentele  civilizaţiei  socialista
             sint  aspectele  de muncă întîl-   solarului  cu  polietilenă  şi  în­  nate culturii cartofilor.  rii  visurilor  de  veacuri  ale    sint  prezente  la  tot  pasul.  O
             nite  pe  ogoarele  cooperative-   grijirea  răsadurilor  (pînă  a-:   Fertilizarea.   suplimentară   ţărănimii  de  a-şi  făuri  o  via­  ridicat  ştacheta  recoltelor  la   expresie  sintetică  a  progre­
             lo” agricole.              cum  s-au  însămînţat  cu  le­  cu  îngrăşăminte  chimice  a   ţă  liberă,  demnă  şi  fericita.   cote  nebănuite  înainte  de   sului  înregistrat  o  reprezint
               în  tarlaua  „Romoşeni“  a   gume  timpurii  800  mp),  con­  culturilor de toamnă se apro­  Urmînd  calea  deschisă  de             faptul că peste 70 la sută din
             C.A.P.  Geoagiu  i-am  găsit  pe   stituie  un  temeinic  argument   pie  de  încheiere.  La  C.A.P.   Plenara  C.C.  al  P.C.R.  din   cooperativizare.  Producţii  me­  casele  satului  sint  noi  sau
                                                                                                                         dii do 4 000—5 000 kg cereale
             mecanizatorii   Cornel  Beca,   că  producţia  do  legume  se   Geoagiu,  lucrarea  a  fost  ter­  3—5  martie  1949,  o  mină  de     renovate,  nu  există  gospodă­
             Ion  Lazăr,  Ion  Ispas,  Petru   pregăteşte  cu  întreaga  răs­  minată pe toate cele 500 hec­  ţărani  din  acest  sat  şi-au  u-   la  hectar  şl  40  000  kg  sfeclă   rie  fără  aparat  de  radio  sau
             Ciorogar  şi  Nicolae  Mărgi-   pundere.              tare planificate.          nit  pămîntul  şi  forţele  într-o   de  zahăr  sint  niveluri  atinse   televizor, peste 00 ia sută din
                                                                                                                         deseori,  ceea  ce  demonstrea­
             neanu,  care  lucrau  la  fertili­  în  spirit  de  ordine  şi  dis­  Stropitul  pomilor  se  reali­  cooperativă  agricolă,  al  cărei   gospodării  posedă  frigidere  şi
             zatul  terenului.  După  ce  au   ciplină  se  acţionează  şi  la   zează  pe  ultimele  suprafeţe   prim  bilanţ  de  muncă  era   ză  că  „secretul“  tehnologii­  maşini de spălat.
             aplicat  îngrăşăminte  organice   C.A.P.  Pişchinţi.  Pentru  a   la  C.A.P.  Romoşel  şi  Vaidei,   destul  de  modest  la  nivelul   lor  înaintate  şi  al  recoltelor   Pentru  locuitorii  Pricazului,
             pe  alte  25  ha,  în  tarlaua   spori  randamentul  pe  tractor   iar  la  C.A.P.  Cigmâu,  Aurel   bazei  tehnico-materiale  exis­  sporite  este  stăpinit  cu  pre­  buni  gospodari  ai  ogoarelor
                                                                                                                         cizie  şi  autoritate  de  gospo­
             „După  Grădini“,  mecanizato­  şi  a  economisi  carburanţii,   Vlaicu,  Romos  şi  în  alte  uni­  tentă  în  acea  perioadă  (fon­   perspectivele  apar  şi  mai  lu­
             rii  Ion  Hila,  Aron  Ionel  şi   s-a  trecut  la  formarea  cuplu­  tăţi  se  dă  bătălia  pentru  ter­  dul  mijloacelor  fixe  însumînd   darii  ogoarelor  din  această   minoase,  noul  cadru  organi­
             Ion  Pojoni  au  trecut  la  efec­  lui  dc  cîtc  două  remorci  la   minarea  arăturilor  pe  toate   abia 49 000 lei). Despre secto­  localitate.  Cine  vizitează  azi   zatoric  creat  prin  aplicarea
             tuarea  arăturilor.  Tot  la  a-   transportul dolomitei pe tere­  suprafeţele.  rul  zootehnic  al  unităţii  nu   ferma  zootehnică  a  C.A.P.   Hotăririi  plenarei  C.  C.  ai
             ceastă  unitate  s-a  încheiat   nurile   acide.   Mecanizatorii   Inginerul   Virgil   Tudan,   se  puteau  spune  prea  multe   rămine  plăcut  impresionat  de   P.C.R.  din  1  februarie  a.c.
                                                                                                                         eforturile  depuse  pentru  dez­
             primul  tratament  fitosanitar   Nicolae  Staficiu,  Traian  Rin-   prim-vicepreşedinte  al  consi­  lucruri.  voltarea  şi  modernizarea  a-   perrrtiţînd  fructificarea  toi
             de  iarnă  în  livadă  şi  •  se   zar, Gheorghe Susan, Ion Ru-   liului  unic  agroindustrial,  a   Cu  sprijinul  acordat  de   cestui sector de producţie, re­  mai  deplină  a  potenţialului
             depun  eforturi  pentru  a  în­                       arătat  că  zilnic,  la  toate  lu­  stat,  cooperativa  agricolă  de
             cheia  şi  tăierile  la  pomi.  La   .su,  Emil  Lazea,  Nicolae  Po-   crările,  se  înregistrează  vite­  producţie  şi-a  amplificat  an   prezentat  prin  mai  mult  do   de  producţie  al  cooperativei
                                                                                                                                                    agricole.
             grădina  de  legume  se  fac  in­  tinteu  şi  Teodor  Popa  apro­  ze  de  lucru  sporite  fată  de        600 capete taurine.
                                                                                                                             Saltul calitativ înregistrat
             tense  pregătiri  pentru  obţi­  pie  de  finalizare  aplicarea  ce­  prevederile graficelor.  dc  an  rezultatele  economice,   in viata cooperativei agricole  N. T1RCOB
                                                                                              influentind în bine condiţiile
   1   2   3   4   5   6