Page 10 - Drumul_socialismului_1979_03

IPag. 2 «JR U MUL SOCIALISMULUI N». 6

Trei decenii de la Plenara C.C.
I martie martie

1949 al partidului din 3-5 martie 1979

12,au Telcx
12,35Cura
(Urmare din pag. 1) tregului nostru popor. In­ cialistă. Crearea consiliilor Dezvoltarea parcului de tractoare 12,55 ( u rs
13.15 Cono
troducerea sistemului de unice agroindustriale de Prin puterea lor de 14.15Cores
capete' ia specia taurine, pensionaro pentru ţăranii stat şi cooperatiste oferă sinteză; graficele pre­ transí
30 000 capete la ovine, cooperatori şi cu gospodă­ toate condiţiile generaliză­ zentate în această pagi­ 14,30Mcloi
50 000 la porcine şi un mi­ rie individuală constituie o rii experienţei unităţilor nă ilustrează saltul cali­ 14,53Un t
lion la păsări. Eforturile expresie elocventă a con­ fruntaşe, folosirii cu randa­ tativ ce a avut loc în proap
depuse şi acţiunile între­ secvenţei cu care se mate­ ment sporit a potenţialului anii socialismului în a- 15.15 Agen«
prinse Dentru materializa­ rializează ţelul suprem al uman şi material al agri­ gricultura judeţului nos­ 15,5« Clubu
rea obiectivelor stabilite de politicii partidului.Cele culturii, utilizării depline şi tru. 10,4«Febru
-Congresul al Xl-lea şi Con­ peste 8 000 locuinţe noi eficiente, a fondului fun­ nica i
lltíce
ferinţa Naţională ale parti­ construite în ultimii ani în ciar. Pentru înfăptuirea in­ Deservite de peste nación
dului se concretizează în satele şi comunele judeţu­ dicatorilor din Planul unic 1150 tractoare, unităţile 17,00Turne
ridicarea deja a ponderii lui, ridicarea gradului edi­ de dezvoltare economico- agricole de stat şi coo­ Muñí
— Frt
sectorului zootehnic la pe­ li tar-gospodărese al locali­ sacială în profil teritorial, peratiste dispun real­ ne di)
ste 50 la sută în structura tăţilor rurale, creşterea aşa cum se prevede în pro­ mente de condiţii să c- tira
producţiei agricole globale vertiginoasă a volumului gramul de măsuri adoptat fectueze Ia un nivel ca- 18,35 Antole
a judeţului nostru. desfacerii de mărfuri la sa­ de adunarea activului de iru co
Succesele dobîndite în te sînt elemente care ates­ partid din agricultură, lu­ 19,30 Tcleju
sporirea producţiei vegeta­ tă împlinirea aspiraţiilor crătorii ogoarelor judeţului Ce arată 19,5030 de
le şi animaliere au asigurat ţărănimii spre bunăstare şi nostru acţionează cu răs­ perca
agricu)
valorificarea unor cantităţi •prosperitate. pundere pentru a efectua graficele 20,15Progra
tot mai însemnate de pro­ De pe temelia realizări­ desecări pe 950 ha, comba­ popula
duse agroalimentare la lor obţinute în dezvoltarea terea eroziunii solului pe 20,33 Telecu
fondul centralizat al statu­ unei agriculturi intensive, 2 800 ha, curăţarea a peste litativ superior lucrările 21,00 Film s
lui şi, pe această bază, îm­ de mare randament, lucră­ 60 000 ha pajişti naturale, cuprinse în tehnologia rii de
jpfspA
bunătăţirea continuă a a- torii ogoarelor judeţului fertilizarea a peste 30 000 1950 1955 1970
provizionării populaţiei. Cu nostru abordează . viitorul ha ocupate cu culturi de culturilor de cereale, le­ 21.43 ■i
22,00 lie la i
sprijinul material, financiar cu optimism şi încredere, toamnă sau care urmează gume, plante tehnice şi
şi tehnic acordat de stat cu hotărârea fermă de a a fi însămînţafe în primă­ Jn pomicultură. De ase­
cooperativelor agricole, a- înfăptui exemplar obiecti­ vară. menea, dotarea staţiuni­ Creşterea producţiei globale agricole
lor unice de mecaniza­
ceste unităţi şi-au dezvol­ vele actualului cincinal Puternic stimulaţi de rea agriculturii cu o i? AC
tat şi modernizat perma­ concretizate în programele măsurile stabilite de Ple­ gamă variată de maşini
nent baza tehnico-materia- judeţene de dezvoltare a nara C. C. al P.C.R. din avricole de mare randa­
lă. Edificator în acest sens agriculturii. Sub conduce­ 1 februarie a.c., care jalo­ ment •— semănători,
este faptul că fondul mij­ rea organizaţiilor de partid, nează trecerea la o calitate BUCUREŞ3
loacelor fixe ale C.A.P. şi beneficiind de noul cadru superioară în. transforma­ combine şi altele — asi­ dioprogranui
asociaţiilor economice in- organizatoric creat prin a- rea revoluţionară a agricul­ gură posibilitatea scurtă­ Radiojurnal;
presei ; 8,1«
rii perioadelor de efec­
tercooperatiste a sporit, în plicarca Hotărârii C.C. al turii noastre socialiste, în tuare a lucrărilor. tllilor ; 9,00! I
perioada 1950—1978, de P.C.R. din 1 februarie a.c., aceste zile lucrătorii ogoa­ 9,05 Audient.
peste 3,5 ori. în acest an toate eforturi­ relor judeţului nostru mun­ Semnificativă pentru Buletin de
vista litera
Partidul şi statul nostru le, întreaga activitate poli- cesc cu forţe înzecite, pen­ evoluţia înregistrată în Buletin de ş
au acordat şi acordă o tico-organizatorică sînt sub­ tru pregătirea şi desfăşura­ privinţa dezvoltării in­ cultural; 1:
grijă deosebită, permanentă ordonate realizării exem­ rea în cele mai bune con­ tensive şi modernizării „U“; 11,35
Radio-TV.; 1
ridicării nivelului de trai plare a indicatorilor de diţii a lucrărilor din cam­ agriculturii este dinami­ ştiri; 12,05 ]
al ţărănimii, al tuturor lu­ plan şi angajamentelor a- pania agricolă de primă­ ca producţiei agricole folclorului nt
crătorilor ogoarelor, al în­ sumate in întrecerea so­ vară. globale care, exprimată (talion compo
în preţuri comparabile, Ia 1 la 3; :
10,00
club;
a crescut de aproape 10,15 Kadiodiv
PRODUCT!! MEDII LA HECTAR trei ori, în perioada Orele serii;
1950—1978. eîntecc de vo
lodii concerta
Datorită extinderii in Romănia;
PORUM0 CARTOFI mecanizării, şi altor lu­ sonore; 22,00
chimizării,
22,3(1 Maraton
irigaţiilor
crări de îmbunătăţiri 24.00 -Buletin
6.00 Nou stop
funciare, producţiile me­ turn.
dii Ia hectar au crescut
TIMIŞOARA
de 2,5 ori la grîu, 3,18 titatca radio .
ori la porumb şi de nia azi; 18,15
peste 5 ori la cartofi, în larii romftnca?
aceeaşi perioadă de re­ 1950 1978 nulităţilor c
18,30 Mărturii
ferinţă. nc; 18,40 Aco
scena lirică ; :
leidoscop sotu
re umoristice.
y
h satul hunedoreande azi ijilHEI
Ce a însemnat coopera­ ţia actuală a satului de ne lei, revenind mai mult
tivizarea agriculturii pen­ azi. In ultimii ani au fost de 7 000 lei, în medie, pe DEVA : Pollţ
tru satul românesc ne-o construite aici trei şcoli o familie. Din această co­ să (Patria); C
cătura de plo
demonstrează convingător noi, cu 22 săli de clasă mună sînt înregistrate în HUNEDOARA
înseşi realităţile noastre (în comună învaţă peste circulaţie 135 autoturis­ mlntirllor, seri
1950 1965 1978 1950 1965 1978 socialiste, înnoirile şi 450 elevi), cinci cămine me. Cifrele se modifică căra); Doctor
transformările pe care le culturale, două magazine de la o zi la alta. (Constructorul)
ŞANI : Totul
întîlnim la tot pasul, pe­ ale cooperaţiei de con­ în acest an apar noi o- bal .> (Unirea)
trecute în viaţa localităţi­ sum, un dispensar veteri­ biective economice : un din 'osulă (7
.llea
Juri
A’
Cifre semnificativ© lor rurale hunedorene. nar, o seamă de edificii complex creşterea a 600 X-iu (itepublict,
intercooperatist
Din peisajul geografic al
Cascadorii (Cui
O
social-culturale.
am­
pentru
judeţului am ales, la în­ ploare fără precedent- a vaci cu lapte, un nou meu — seriile
' © In perioada 1965—1978, efecti­ 3,5 ori mai mari faţă de cele obţi­ tâmplare, localităţile apar­ cunoscut construcţia de grajd pentru 316 vaci citoresc) ; VU
e.el blestemat
vele de animale au sporit, în coope­ nute în anul 1965. ţinătoare comunei Beriu, locuinţe, ridieîndu-se 520 la C. A. P. Beriu, o dat (Muneito:
unde găsim prezente, ca case noi, ceea ce repre­ plantaţie pomicolă inten­ NEA : Oameni
rativele agricole din judeţul nostru, 9 în anul 1978, peste 25 la sută pretutindeni dealtfel, tră­ zintă peste 40 la sută din sivă -pe 120 hectare. Toa­ meni (Minerul,
cu peste 20 000 capete la taurine şi din producţia marfă a sectorului săturile imprimate de rit­ totalul locuinţelor existen­ te acestea amplifică la SA ; înainte
(Muncitoresc);
cu mai mult de 40 000 la ovine. cooperatist al agriculturii s-a obţinut murile impetuoase ale te. peste 20 milioane fondul Haiducul cu o
lele (7 Noiemb.
dezvoltării economico-so- Creşterea nivelului de mijloacelor fixe al C.A.P.
© Fondul mijloacelor fixe în în complexe de tip industrial, res­ Capcana din m
ciale a ţării în ansamblul trai material şi spiritual Construcţia de locuinţe şi roşie); ORAŞT
C.A.P. şi asociaţiile intercooperatiste pectiv în asociaţiile economice inter­ său. al locuitorilor comunei de obiective social-cultu­ şi culoarea iei
Tranşat
tria);
a crescut, în aceeaşi perioadă, de pe­ cooperatiste zootehnice şi de sere. împreună cu primarul este ilustrată de puterea rale cunoaşte, de aseme­ preş, seriile I-
comunei, Iosif Nistorescu, de cumpărare a cetăţeni­ nea, amplificări pe măsu­ GEOAGIU-BAI
ste 2,5 ori. © întreaga producţie de lapte, periculoasă, ser
am încercat să desprin­ lor. Numai în anul trecut ra şi la dimensiunea vre­
& Ca urmare a creşterii produc­ carne şi ouă livrată la fondul cen­ dem elementele caracte­ pe plan local au fost murilor noi, socialiste. ta de cultură);
Zbor
mortal
ţiilor şi îndeosebi a livrărilor Ia fon­ tralizat de întreprinderile agricole ristice care să poată sin­ cumpărate mărfuri în va­ brazi : Tont
dul de stat, în 1978 veniturile bă­ de stat se realizează în complexe a- tetiza şi exprima condi- loare de peste 8,6 milioa­ N. TiRCOB LAN : Albinele
(Casa de cult.
neşti realizate de C.A.P. au fost de groindustriale. RIA : Brigad.
(Mureşul);
ILI
!n rezervă (Li
LIUC : Acţiune
zul" (Minerul).
* - W , V,, '4 >-> i 1tM -
»ii^ ' Nr
Timpul probi.
3 martie : Vrerr
şi in încălzire
cerul variabil, v
fia moderat, cv~
temporare de ■
din sectorul sui
Temperatura v
să noaptea înti
şl 0 grade, iar :
şl 11 grade. Lc
dimineaţa.
PENTRU 4 şi
mÊSmÊtèHmÊ* ■ M Vreme frumoas!
variabil.
La munte, vrei
să, cu cerul va
tul va prezentai)
de GO—80 km/lD
Agricultura pc coordonatele modernizării şi dezvoltării intensive. Fotomontaj : VIRGIL ONOIU