Page 103 - Drumul_socialismului_1979_03
P. 103
Proletari din toate ţările, uniţi-vă î
ANUL XXXI
NR. 6656
t VINERI,
30 MARTIE
1979
4 pagini — 30 bani
PLENARA COMITETULUI * H O T Â R Î R E Â
Plenarei Comitetului Central
CENTRAL AL PARTIDULUI
al Partidului Comunist Român cu
COMUNIST ROMÂN privire la politica internaţională a
Joi, 29 martie 1979, au avut partid, cadre de conducere, La 31 decembrie 1978, parti partidului şi statului nostru
loc, sub preşedinţia tovară redactori şefi ai presei cen dul cuprindea în rândurile
şului Nicolae Ceauşescu, se trale, care nu sînt membri sale 2 842 0C4 membri, cu
cretar general al Partidului ai C.C. al P.C.R. 94 954 mai mulţi faţă de si
Comunist Român, lucrările In cadrul dezbaterilor au tuaţia existentă la sfîr.şitul i i selor ţărilor respective, cauzei generale *
socialismului, destinderii şi păcii internaţio
plenarei C.C. al P.C.R. luat cuvântul tovarăşii.: anului 1977. nale. Partidul şi statul nostru s-au pronunţat
Ordinea de zi a plenarei, Gheorghe Pană, Gheorghe C.C. al P.C.R. subliniază Dezbătând şi analizând Raportul privind şi se pronunţă ferm pentru ca în relaţiile
aprobată în unanimitate, a Pop, Ferdinand Nagy, Ion că această creştere continuă activitatea internaţională a partidului şi sta dintre popoarele care făuresc noua orîndui-
tului în anul 1978 şi principalele orientări
«uprins următoarele : Petre, Petru Enache, Con a numărului membrilor de pe plan extern în anul 1979, Plenara C.C. al re socială, existente în această parte a lu
1. — Raport cu privire stantin Crişan, Victor Bor- partid reflectă marea încre P.C.R. aprobă în unanimitate politica ex mii, să se renunţe cu hotărîre la folosirea
dere a oamenilor muncii în
la efectivul, compoziţia şi dea, Margareta Krauss, Leti- partid, uriaşa influenţă şi ternă, principială şi activitatea internaţio forţei pentru soluţionarea problemelor din
structura organizatorică a ţia Ionaş, Mihai Todosia. prestigiul de care se bucură nală deosebit de intensă a partidului şi tre ele — indiferent de cauzele care au ge
partidului, la data de 31 XXI Comitetul Central a apro statului nostru, apreciind că ele corespund nerat aceste probleme — făcîndu-se totul
1978 ; bat în unanimitate toate do în popor, adeziunea întregii pe deplin liotărîrilor Congresului al Xl-lea pentru întărirea prieteniei şi colaborării lor,
noastre naţiuni la politica
2. — Raport privind nece cumentele înscrise la ordinea internă şi externă a partidu al P.C.R., intereselor vitale ale întregii noas în spiritul principiilor care călăuzesc rela
sitatea preschimbării docu de zi şi dezbătute în plenară. lui, unitatea indisolubilă a tre naţiuni, construcţiei socialiste în Româ ţiile dintre ţările socialiste — principii de
mentelor de partid ; 1. — C.C. al P.C.R. a con tuturor celor ce muncesc, nia, progresului şi bunăstării poporului, a- egalitate deplină şi respect reciproc, do ne
3. — Raport cu privire la statat cu satisfacţie că, pe fără deosebire de naţionali flîndu-sc în concordanţă deplină cu cauza amestec în treburile interne şi cooperare to
activitatea desfăşurată în a- baza hotărârilor Congresului tate, în jurul partidului, al generală a socialismului, rcprczentînd o con vărăşească. România consideră necesar ca
toate problemele care privesc aceste popoa
nul trecut de organele de al Xl-lea, Conferinţei Na conducerii sale, al secretaru tribuţie însemnată la întărirea prieteniei şi re să fie soluţionate de către ele însele, fără
partid, de stat şi organizaţii ţionale şi ale plenarelor C.C. lui general, tovarăşul Nicolae colaborării dintre naţiuni, la cauza destin
le de masă pentru înfăptui al P.C.R., a indicaţiilor tova Ceauşescu. derii şi păcii în lume. ingerinţe din afară, iar litigiile dintre state
rea politicii de -cadre a parti răşului Nicolae Ceauşescu, O expresie a puternicei a- Plenara C.C. al P.C.R. dă o înaltă apre — inclusiv cele de ordin teritorial — să fio
soluţionate exclusiv pe calea tratativelor, în
dului ; organele şi organizaţiile de tracţii pe care o exercită ciere contribuţiei liotărîtoare a tovarăşului spirit de prietenie. Soluţionarea pe această
4. — Raport cu privire la partid desfăşoară o intensă partidul în mase o constituie Nicolae Ceauşescu, secretarul general al cale a problemelor din Asia de Sud-Est esto
rezolvarea sesizărilor, recla- muncă politico-organizatori- faptul că peste 18,57 la sută Partidului Comunist Român, preşedintele Re în interesul propăşirii economico şi socialo
că pentru întărirea continuă
maţiilor şi cererilor oameni din populaţia majoră şi 25,09 publicii Socialiste România, Ia elaborarea şi a popoarelor din aceste ţări, al cauzei ge
lor muncii; a rândurilor partidului şi la sută din populaţia activă înfăptuirea liniei politice generale a parti nerale a socialismului, al întăririi securită
' 3. — Raport cu privire la creşterea rolului său condu a ţării se află în rîndurile dului şi statului. Plenara apreciază că, prin ţii în această parte a lumii, al destinderii
cător, pentru unirea efortu
activitatea internaţională a rilor comuniştilor, ale tutu sale. Ca urmare a orientării înalta sa competenţă şi marele prestigiu de şi păcii pe plan mondial. In spiritul liotărî-
partidului în 1978 şi princi ror oamenilor muncii în sco consecvente a Comitetului care se bucură pe toate meridianele, prin ac rilor congreselor al X-lea şi al Xl-lea, ple
palele orientări pe plan ex pul înfăptuirii politicii parti Central pentru întărirea ca ţiunile neobosite desfăşurate într-un spirit nara Comitetului Central subliniază din nou
tern în anul 1979 ; dului, a Programului de fău racterului de clasă şi a nu de înaltă principialitate, pentru cauza liber poziţia fermă a României socialiste de a nu
tăţii şi independenţei, a securităţii şi cola
6. — Probleme organizato cleului muncitoresc al parti borării popoarelor, tovarăşul Nicolae se angaja pe calea blamării unor ţări socia
rice. rire a societăţii socialiste dului, în cursul anului. 1978 Ceauşescu a adus şi aduce un inestimabil a- liste sau a unor partide comuniste şi de a
La lucrări au participat, multilateral dezvoltate şi îna port Ia lupta pentru soluţionarea în prac face totul pentru depăşirea stărilor de lu
cruri actuale, pentru întărirea unităţii şi
ca invitaţi, prim-secretari ai intare a României spre co tică a problemelor majore cu care este con solidarităţii tuturor statelor care edifică
comitetelor judeţene de munism. (Continuare în pag. a 4-a) fruntată omenirea contemporană, pentru fău noua orînduire socială, a tuturor partidelor
rirea unei lumi a păcii şi progresului pe comuniste şi muncitoreşti.
planeta noastră.
Plenara Comitetului Central dă o înaltă Plenara aprobă poziţia ţării noastre şi ac-,
apreciere eforturilor întreprinse de partidul ţiunile întreprinse în vederea soluţionării pa
Şedinţa Biroului Executiv al Consiliului şi statul nostru pentru întărirea şi dezvolta cale paşnică a conflictului din Orientul Mij
lociu, pentru a se ajunge la o rezolvare glo
rea relaţiilor de prietenie şi colaborare cu
toate statele socialiste, pentru extinderea bală a problemelor existente în această parte
cooperării cu ţările în curs de dezvoltare, a lumii, prin retragerea Israelului din toate
Naţional al Frontului Unităţii Socialiste cu statele nealiniate, pentru lărgirea cola teritoriile arabe ocupate în urma războiului
din 1967 şi constituirea unui stat palestinian
borării cu ţările capitaliste dezvoltate.
Plenara C.C. al P.C.R. exprimă înalta a- independent, pentru garantarea securităţii şi
prcciere faţă de activitatea intensă desfăşu păcii tuturor statelor din zonă. Pornind do
Sub preşedinţia tovarăşului conflictuale, la promovarea acord să se propună şi în rată pentru diminuarea încordării existente la complexitatea deosebită a situaţiei exis
Nicolae Ceauşescu, secretar cauzei păcii, colaborării şi numele său Marii Adunări în viaţa internaţională, faţă de contribuţia tente în Orientul Mijlociu — inclusiv după
general al Partidului Comu înţelegerii în lume. Naţionale eliberarea tovară României socialiste la statornicirea unui cli încheierea (ratatului egipteano-israclian —
nist Român, preşedintele Re Biroul Executiv şi-a însuşit şului Emil Bobu din funcţia mat de destindere, securitate şi pace în Eu plenara apreciază unanim poziţia partidului
publicii Socialiste România, hotărîrea plenarei C.C. al de vicepreşedinte al Consi ropa şi în întreaga lume. şi ţării noastre care se pronunţă pentru in
preşedintele Frontului Unită P.C.R. cu privire la elibera liului de Stat, ca urmare a Participanţii la lucrările plenarei aprobă tensificarea eforturilor îndreptate spre in
ţii Socialiste, joi după-amiază rea tovarăşului Manea alegerii sale ca preşedinte al în unanimitate poziţia partidului şi stalului staurarea unei păci globale în această paria
a avut loc şedinţa Biroului Mănescu din funcţia de prim- Consiliului Central al nostru faţă de evenimentele din Asia do a lumii. In acest sens, România s-a pronun
Executiv al Consiliului Naţi ministru al guvernului, . ţi U.G.S.R. şi numirii în funcţia Sud-Est, apreciind că aceasta este în deplină ţat şi se pronunţă pentru reluarea Confe
onal al Frontului Unităţii nând seama de starea sănă de ministru al muncii, şi a concordanţă cu hotărîrile Congresului al XI-
Socialiste. tăţii sale şi la cererea aces tovarăşului Ion Dincă din Iea. România s-a manifestat consecvent îm rinţei de la Geneva, cu participarea tuturor
In cadrul şedinţei, Biroul tuia. Biroul Executiv şi-a în calitatea de membru al Con potriva oricăror acţiuni militare, subliniind părţilor interesate, inclusiv a Organizaţiei
Executiv a discutat şi apro suşit hotărîrea plenarei C.C. siliului de Stat, avînd în ve că acestea nu pot fi justificate în nici un
bat proiectul Planului de re al P.C.R. de a propune pen dere numirea sa ca membru fel şi că ele nu pot decît să dăuneze intere (Continuare în pag. a 4-a)
laţii externe al Consiliului tru funcţia de prim-ministru al guvernului.
Naţional al F.U.S. pe anul al guvernului pe tovarăşul Totodată, Biroul Executiv a
1979, elaborat pe baza docu Ilie Verdeţ. Biroul Executiv fost de acord să se propună Prin Decret prezidenţial, cialiste România, şi a fost
mentelor partidului şi a indi a fost de acord ca această şi în numele său Marii Adu CRONICĂ numit în funcţia de vic-c-
caţiilor tovarăşului Nicolae propunere să fie prezentată nări Naţionale alegerea to tovarăşul Ilie Verdeţ a fost prim-ministru al guvernu
Ceauşescu. Planul prevede Marii Adunări Naţionale şi varăşului Gheorghe Rădules- eliberat din funcţia de
acţiuni menite să asigure în numele Consiliului Naţio cu îri funcţia de vicepreşe prim vieeprim-ministru al Prin acelaşi decret, tova lui şi preşedinte al Comi
sporirea contribuţiei Frontu nal al Frontului Unităţii So dinte al Consiliului de Stat, guvernului şi preşedinte al răşul Nicolae Constantin a tetului de Stat al Planifi
lui Unităţii Socialiste la de cialiste. a tovarăşilor Gheorghe Pană, Comitetului de Stat al Pla fost eliberat din funcţia de cării.
mocratizarea relaţiilor din In conformitate cu cele sta prim-secretar al Comitetului nificării. ministru secretar de stat la Tovarăşul Dumitru Popa
tre state, la făurirea unei noi bilite de Comitetul Politic E- municipal Bucureşti al P.C.R. Preşedinţia Republicii So a fost eliberat din funcţia
ordini economice şi politice xecutiv al C.C. al P.C.R., Bi şi Ion Iliescu, prim-secretar . Tovarăşul Gheorghe Ră-
internaţionale, la soluţionarea al Comitetului judeţean Iaşi dulescu a fost eliberat din cialiste România, şef al de ministru secretar de stat
pe cale politică a probleme roul Executiv al Consiliului al P.C.R., ca membri ai Con funcţia de viceprim-minis- grupului de consilieri ai Ia Ministerul Industriei
lor litigioase şi a stărilor Naţional al F.U.S. a fost de siliului de Stat. tru al guvernului. preşedintelui Republicii So Chimice.
Agenda de lucru a comite velor amintite ne străduim
tului de parlid şi consiliului să ridicăm întreaga activitate
oamenilor muncii de la în a minei la un nivel calitativ
treprinderea minieră Uricani superior. Nu este vorba des
a fost îmbogăţită cu noi pro pre faptul că activitatea în
bleme, desprinse din recenta treprinderii noastre ar fi ne
Consfătuire cu cadrele de satisfăcătoare. Dimpotrivă. In
conducere din economie, din frunte cu organizaţia sa de
cuvîntarea rostită în acest fo Folosirea mai deplină a timpului partid, colectivul întreprin
rum de către t o v a r ă ş u l derii miniere Uricani — ase
Nicolae Ceauşescu. In lumi menea celorlalte colective de
tarul general al partidului, de lucru - rezervă importantă de orientîndu-.şi activitatea pe
na indicaţiilor date de secre mineri din Valea Jiului —
sarcinile de creştere a pro baza indicaţiilor date de se
ducţiei de cărbune, de spo-
'rire a productivităţii muncii, creştere a producţiei de cărbune cretarul general al partidu
lui cu privire la extinderea
de ridicare mai accentuată a mecanizării, pregătirea forţei
eficienţei economice capătă de muncă, întărirea ordinii
la Uricani, ca şi la celelalte Convorbire cu tovarăşul CORNEL BOLOLOI, şi disciplinei şi îmbunătăţi
unităţi miniere din Valea secretarul comitetului de partid, rea continuă a condiţiilor de
Jiului, noi valenţe, recla preşedintele consiliului oamenilor muncii muncă şi de viaţă ale mine
mând mobilizarea mai plena de la întreprinderea minieră Uricani rilor s-a mobilizat plenar
ră a minerilor, în frunte cu pentru realizarea sarcinilor
comuniştii, la îndeplinirea — Problema care ocupă cărbune, îndeplinirea ritmi ce-i revin în cincinalul ac
lor exemplară. locul principal pe agenda că a planului, obţinerea u- tual. Comitetul de partid şi
— Ce probleme ocupă în noastră de lucru este trans nei productivităţi mai ridica
prezent locul central în ac punerea în viaţă a sarcini te şi a unei eficienţe supe consiliul oamenilor muncii a
tivitatea organizaţiei de rioare. Din această problemă
partid şi a consiliului oame lor trasate de conducerea centrală se desprind o multi B. ILIESCU întreprinderea de fire artificiale I.F.A. „Viscoza“ Lupcnl.
Comunista Florica Zbîrcea este o bobinatoare care execută
nilor muncii de la mina Uri partidului privind creşterea tudine de alte probleme, de numai lucrări de bună calitate, îşi depăşeşte planul luna*
cani ? susţinută a producţiei de sarcini. în realizarea obiecti (Continuare în pag. a 2-a) cu 10—15 la sulă. Foto: VIRGIL ONOIU
