Page 104 - Drumul_socialismului_1979_03
P. 104

t*ag. 2                                                                                                                                   DRUMUL SOCIALISMULUI NR.




          Mecanizatorii — acei                                            Folosirea mai deplină                    a timpului de lucru

         oameni care amplifică                                (Urinare din pag. I)    discuţia  noastră.  Avem  un   din  abataje  şi  de  la  celelalte   de  partid,  de  sindicat  sau   Tele\j
                                                                                      număr  însemnat  de  formaţii   fronturi  de  lucru.  Astfel  de   U.T.C.  S-a  încetăţenit,  toto­
             rodnicia ogoarelor                            antrenat  în  acest  an  la  înde­  de  lucru  care  demonstrează   aspecte  sînt  şi  mai  frecvente   dată,  practica,  mai  demult   9,Oft Tclcşcoalu
                                                                                                                 în  sectoarele  auxiliare  şi  la
                                                                                      în  mod  concret  şi  convingă­
                                                                                                                                            folosită,  ca  la  fiecare  zi  de
                                                           plinirea  sarcinilor  ce  le-au
                                                           revenit  pe  toţi  membrii  lor   tor  cit  de  importantă  este   personalul  de  regie.  In  felul   plată  a  retribuţiei  sau  avan­  10,00 Film artis
                                                           şi  au  urmărit  îndeaproape   folosirea  integrală  a  timpu­  acesta  se  acumulează  un  vo­  sului  un  colectiv,  format  din   cături sul
         Dc   cinsprezece   ani,   Vasile   Argumente   în   acest   sens   soluţionarea  problemelor  fun­  lui  de  lucru  din  program.  In   lum  de  timp  neutilizat,  ca­  membri  ai  comitetului  de
       Plenar   „dresează“   ogoarele   se   găsesc   suficiente   şi   Con­  damentale  ale  activităţii  eco­  brigăzile  conduse  de  minerii-   re  la  scara  întregii  activităţi   partid,  C.O.M.,  comitetului   ni.“ — pri
       cooperatorilor   din   Sintan-   vingătoare   chiar   în   cadrul   nomice,  ceea  ce  a  condus  iu   comunişti  Gheorglie  Scorpie,   a   întreprinderii   reprezintă   sindicatului  şi  juristul  între­  sei de filn
       dr'ei.  Plnă  mai  acum  un  an,   cooperativei din Sîntandrei.  obţinerea  unor  rezultate  su­  Gheorgiie  Durlă,  Constantin   mult,   influenţînd   negativ   prinderii,  să  stea  de  vorbă   11,30 Telex
        el   a   lucrat   ca   mecanizator,   V&zîndu-i   în   aceste   zile   perioare  faţă  de  anii  prece­  Sorescu,  Kelemen  Laurenţiu   productivitatea   muncii   şi   eu  acei  care  în  decursul  lu­  10,45 Emisiune
                                                                                                                 ceilalţi  indicatori  de  plan.
                                                                                      şi  altele,  nu  se  înregistrează
                                                                                                                                            nii  au  avut  absenţe  nemoti­
       in   prezent   conduce   secţia   pe   'mecanizatori   cum   acţio­  denţi.  In  primele  două  luni   absenţe  nemotivate  de  la  lu­  După  calculele  noastre,  prin   vate.  Dc  asemenea,  în  zilele   manii
        de   mecanizare   care   deser­  nează   pentru   pregătirea   re­  ale  anului  am  îndeplinit  şi   cru,  iar  timpul  din  program   aceste  „supape“  ale  indisci­  de  piaţă  a  retribuţiei  şi  a-   18,55 Tragerea 1
                                                           depăşit  planul  la  extracţia                                                                              19,05 La voiau
        veşte   această   unitate,   avind   coltei   anului   1979,   este   uşor    este   folosit   în   întregime.   plinei  se  pierde  aproximativ   vansului  obişnuim  să  invităm
                                                           de  cărbune  şi  nu  ne  îndoim                                                                                 pentru co
        in   dotare   18   tractoare   cu   să  te  convingi  că  ei  vizează   că  vom  îndeplini  exemplar   Schimburile  din  aceste  bri­  10  Ia  sută  din  timpul  total   şi  soţiile  color  care  obiş­
        gama   de   maşini   necesare   e-   atingerea   unor   asemenea   o-   atît  planul, cit si  angajamen­  găzi  se  suprapun  cîte  15—20   de  lucru,  ceea  ce  echivalea­  nuiesc  să  absenteze  nemoti­  auto
       fecluării   în   condiţii   agroteh­  biective   la   scara   întregii   u-   tele  pe.  întregul  an  şi  pe  tot   de  minute,  timp  în  care  se   ză  cu  o  pierdere  in  propor­  vat  de  la  lucru  sau  care   19,20 1001 ile se
        nice   superioare   a   lucrărilor   nităţi.   Vreo   patru   tractorişti   cincinalul.  Activitatea  politi­  face  preluarea  „din  mers“  a   ţie  corespunzătoare  din  pro­  nu-şi îndeplinesc corespunză­  19,30 Telejurnal
                                                                                                                                            tor  sarcinile  de  serviciu  ca
                                                                                                                 ducţia  minei.  Prin  absenţele
                                                                                                                                                                       20,00 Reflector
        agricole.   Fireşte,   deci,   se   nu   au   împlinit   anul   de   cină   că  susţinută  desfăşurată  de   ciclurilor  de  producţie  şi  se
                                                           organizaţia  de  partid,  de  toţi   iau  măsuri  de  protecţie  a   de  la  lucru  se  iroseşte,  de   să  li  se  arate  de  ce  soţii  lor   30,25 Film artis i
        simte   părtaş   la   toate   succe­  lucrează   pe   ogoarele   acestei                                 asemenea,  o  însemnată  can­  nu  au  realizat  cîştiguri  la
        sele   sau   neimplinirile   coo­  unităţi.   Ei   sînt   încadraţi   factorii  de  răspundere,  in   muncii  şi  securitatea  utila­  titate  de  cărbune.  Relevînd   fel  cu  ceilalţi.  Muncind  în   mable“. P
                                                           riadul  personalului  pentru  a
        peratorilor.            insă   in   formaţii   şi   muncesc,                  jului.   Această   preocupare   aceste aspecte, doresc să pre­  felul  acesta  cu  oamenii  am   ţară. ProO
                                                           face  pe  fiecare  să  înţeleagă   pentru  folosirea  integrală  şi
                                in   „brazdă“   cu   veteranii.                                                  cizez  totodată  că.  starea  dis­  determinat  o  atitudine  mai   Jevlzimiii
         —  Am  reuşit  —  ne  spune                       importanţa  creşterii  produc­  cit  mai  judicioasă  a  timpului                                           21,5(1 O artă |
        interlocutorul  —   ca   în   anul   Şeful   secţiei   şi   ceilalţi   me­  ţiei  de  cărbune,  necesitatea   de  lucru  constituie  unul  din   ciplinară este în continuă îm­  intransigentă  şi  o  opinie  mai
                                canizatori   U   ajută   să   stă-   întăririi  răspunderii,  ordinii            bunătăţire  la  mina  noastră,   severă  faţă  de  indisciplină  şi   timpului u
        trecui   —   media   producţiei                                               factorii  determinanţi  ai  înde­  lucru  confirmat  şi  de  faptul   indiseiplinnţi,  am  reuşit  să   32,15 Telejurnal.
                                pînească   şi   ei   deja   temeinic   şi  disciplinei  este  unul  din   plinirii  şi  depăşirii,  zi  de  zi
        de   cereale  la  hectar  să  de­                  mijloacele  principale  şi,  în  a-                   că  absenţele  nemotivate  s-uu   îmbunătăţim  starea  discipli­
        păşească   3   200   kg,   iar   la   meseria,   retribuţia   muncii   celaşi timp, chezăşia înfăptui­  şi  Jună  de  lună,  a  normelor   redus cu 70—75 la sută.  nară  şi  sperăm  s-o  îmbună­
        sfecla  de  zahăr  —  28  000  kg.   pe   tona   de   produs   consti­  rii  acestui  obiectiv.  Anali-   de  lucru  şi  a  planului  de  că­  —  Cum  acţionaţi,  ce  v-a(i   tăţim  şi  în  continuare.  De­
                                tuind   resortul   care-i   coin­                     tre  colectivele  respective  şi
        Dacă   ne   comparăm   cu   re­                    zîndu-ne  activitatea  în  spiri­                     propus  să  faceţi  in  continua­  sigur,  nu  ne  limităm  la  cele   II ABIC
                                teresează   deopotrivă   pentru                       realizării  în  acelaşi  timp  a   re,  pentru  a  închide  şi  mai   arătate.  în  programul  întoc­
        zultatele   de   acum   5—0   ani,                 tul  orientărilor,  sarcinilor  şi
                                perfecţionare   şi   autodepăşi-                      unor cîştiguri de 180—200 lei   mult  aceste  „supape"  ale  in­  mit ne-am propus şi alte mă­
        putem   spune   că   recoltele   au                indicaţiilor   valoroase   des­  —  şi  chiar  mai  mult  —  pe
                                re.   Calitate   superioară   la   prinse  din  cuvîntarea  tova­                disciplinei ?              suri,  printre  care  folosirea
        crescut   de   peste   două   ori.                                            post  de  miner  de  6  ore.  Da­                     în  mai  mare  măsură  a  adu­
                                toate   lucrările   agricole   şi   răşului  Nicolae  Ceauşcscu,                   —  NTe-am propus şi ne stră­
       Cu  toate  acestea  nu  ne  mul­                                               torită  spiritului  de  iniţiativă                    nărilor  de  partid,  sindicat  şi   BUCUREŞTI 1
                                timp   optim   sint   două   no­  sfătuindu-ne  cu  comuniştii,                  duim  să  facem  participant
        ţumeşte   nivelul   atins,   dacă                  cu  cadrele  de  specialişti  şi   şi  de  disciplină  imprimat  de   la  această  acţiune  întregul   U.T.C.,  intensificarea  propa­
                                ţiuni   care.   nu   pot   fi   sepa­                 comunişti  în  ritului  tutur.or                                                 Radiojurnal ;
        luăm   în   considerare   dota­                    cu  cei  mai  buni  maiştri  şi                       activ  de  partid,  întreaga  con­  gandei  viznale  şi  a  muncii   presei ; 8,10 Cu
                                rate   de   activitatea   mecani­                     minerilor,  brigăzile  amintite                       de  la  om  la  om  pentru  edu­
        rea   tehnică   şi   cerinţele   ac­               muncitori,  am  ajuns  la  con­                       ducere  colectivă  a  minei,                          ((Iilor ; 9,00 Bule
                                zatorilor   de   la   C.A.F.   Sin-                   nu  aşteaptă  îndemnuri  de'  la                      carea  colectivului  în  spiritul   9,05 Răspundem
        tuale   puse   de   secretarul                     cluzia  că avem  încă  mari po­                       conducerile  organizaţiilor  de
                                tandrei.   Valorificarea   depli­                     conducerea  sectorului  ori  a                        unei  înalte  răspunderi  şi   lor ; 10,00 Bulei
        general   al   partidului,   tova­                 sibilităţi  de  perfecţionare  a   minei, sau ajutoare ele la sec­  sindicat  şi  U.T.C.,  pe  toţi         10,03 Atlas fole!
        răşul   Nicolae   Ceauşcscu,   nă   a   tuturor   rezervelor   de   activităţii  şi,  pe  această  caic,   toarele auxiliare.  şefii  de  brigadă  şi  de  schimb,   discipline muncitoreşti.  .Ştiinţa  şl  viaţa
                                creştere   a   producţiei,   dorin­  de  îmbunătăţire  a  rezultate­             pe  cei  mai  buni  muncitori   Sîntem  ferm  convinşi  că
        in   faţa   lucrătorilor   ogoare­                                             Cum  se  ştie,  la  fiecare  front                                              mente foile ;   ]
                                ţa   de   amplificare   a   realiză­  lor în toate domeniile.                    şi  specialişti.  In  scopul  întă­  prin  întărirea  disciplinei  în   de ştiri; 11,20 A
        lor.   La   recenta   consfătuire                                             de  lucru  din  mină  este  tot­
                                rilor   sint   obiective   esenţia­  —  Care  ar  fi  cele  mai  im­             ririi  disciplinei,  folosim  în   muncă,  prin  folosirea  mai   Uadio-Tv.  ;  12,01
        cu   cadrele   de   conducere   din                portante  din  rezervele  exis­  deauna  ceva  de  făcut.  Cu   continuare  metodele  muncii   deplină  a  timpului  de  lucru   ştiri ;   12,03 D
                                le   a   căror   înfăptuire   consti­
        economie   s-a   subliniat   că                    tente în această privinţă ?  toate  acestea,  se  întîlnesc   politice  care  s-au  dovedit  ce­  —  mijloc  important  de  spo­  folclorului  nostr
                                tuie   deviza   şi   crezul   muncii                  cazuri  de  brigăzi  care  nu  fo­                                               pere  interprete
        avem   posibilitatea   să   du­                      —  Una  dintre  acestea,  pe                        le  mai  eficiente.  Una  din  a-   rire  a  productivităţii  muncii
                                Iul   Aurel   Costina,   Alexan­                      losesc  în  întregime  la  fron­                                                 De la 1 Ja 3 ; li
        blăm   recoltele,   dlspunînd                      care  o  considerăm  printre                          eestea este, de pildă, discuta­  •—,  alături  de  folosirea  cit   club ;   18,00 I
                                dru   Deteşan,   Ion   Tiliban,   cele  mai  importante,  şi  care   tul  de  lucru  timpul  din  pro­  rea  tuturor  cazurilor  de  aba­  mai  deplină  a  dotaţiei  teh­
        realmente   de   tot   ceea   ce                                                                                                                               18,20 Coordonate
        este   necesar   in   această   pri­  Nicolae   Nicolaescu,   Rovin   ne  stă  cel  mai  la  îndemînă,   gram,  schimburile  nu  preiau   tere  de  la  disciplină  în  co­  nice,  putem  să  facem  mai   16,40 Plai de ba
                                Vulturar   şi   a   celorlalţi   me­  este  folosirea  mai  din  plin   lucrul  din  mers  ci  se  întîl­  lectiv  —  în  faţa  schimbului   mult  şi  să  obţinem  rezultate   zică  uşoară  ;  1
        vinţă,   in   înfăptuirea   unei                                                                         de  lucru,  a  brigăzii,  sectoru­  mai  bune  decît  pînă  acum  în   de ştiri; 17,05 P
        noi   revoluţii   în   producţia   a-   canizatori de la ’Sîntandrei.  a  fondului  de  timp.  De  fapt,   nesc  pe  galerii,  la  puţ  sau   lui  sau  chiar  pe  întreprinde­  creşterea  producţiei  de  căr­  Vioară ; 17,20 Pe
                                                                                      chiar  la  suprafaţă,  creîndu-se
                                                            cred  că  merită  să  ne  oprim
        gricolă.                             N. TÎKCOB                                                                                                                 17,50 Cintcce dc
                                                            asupra' acestor probleme în  astfel goluri în activitatea  re, precum şi în adunările  bune.
                                                                                                                                                                       da  ;  18,oo  orele
                                                                                                                                                                       Interpreţi  ai  cfnt
                                                                                                                                                                       leneşe; 20,15 Deşi
             CU PLANUL                                                                                                                                                 porane; 20,45 Ca
                                              Locuinţele siderurgişfibr din Calan                                                                                      re  ;  22,oo  O  zi
                                                                                                                                                                       23,00—3,00 Non s
           TRIMESTRIAL                                                                                                                                                 nocturn.
                                                        vor fi predate la timp                                                                                          TIMIŞOARA:  :
           ÎNDEPLINIT                                                                                                                                                  iitatea  radio;  18,
                                                                                                                                                                       azi ; 18,15 Refrc)
                                  La  articolul  „PE  ŞANTIERUL   participarea  la  muncă  pe  şan­  de  aproximativ  20  milioane  Iei                                —  muzică  uşoar
                                 OK  LOCUINŢE  DIN  CALAN  :   tier  a  noilor  loeatari,  a  perso­  la  00  milioane  lei,  fără  a  avea                            voarc  fermecate
        In  ziua  dc  28  martie  a.c.,   1978  S-A  ÎNCHEIAT  CU  NE-   nalului  TESA  din  toate  între­  asigurată  baza  materială  la                             ne  de  folclor  ;  1(
                                           CE
                                               ÎNVATAMIN-
                                 REALIZAKL
      colectivul  de  muncă  de  la   TE  PRACTICE  DESPRINDEŢI   prinderile  şi  instituţiile  din   aşa o valoare de plan.                                           ai  muzicii  popi:
                                                           oraş.  In  vederea  realizării  sar­
                                                                                        Organizarea  punctelor  de  lu­
      i.r.I.C.C.F.  Deva  a  rapor­  PENTRU  ACEST  AN“  am  pri­  cinilor  planului  de  construcţii,   cru  a  necesitat  eforturi  deose­                           Revista  sonoră  s
                                                                                                                                                                       eă:  Răspunderea
      tat   îndeplinirea   sarcinilor   mit  răspuns  din  partea  COMI­  este  necesar  să  primim  un   bite,  a  existat  in  permanenţă  o                         politică  a  fiecâr
                                 TETULUI   ORĂŞENESC   DE   ajutor  mai  mare  şi  din  partea
      aferente  primului  trimestru   PARTID  CALAN,  (lin  care  re­  I.M.C.  Deva  cu  materiale  şi   lipsă  de  panouri  mari  prefa­                              al  societăţii  la  !<
     ¡al  anului,  ia  producţia  glo­  ţinem următoarele :  prefabricate  de  construcţie  la   bricate,  a  căror  livrare  de  Ia                                   muncă ; 19,15 „H
                                                                                                                                                                       cîmpli“  —  cinle
                                                                                      I.M.C.  lîîrcea  nu  s-a  efectuat
                                  „în anul 1978, lotul 22 — Că-
      bală,  marfă,  netă,  fizică  şi   lan  al  T.C.  Deva  a  obţinut  re­  timpul  stabilit  prin  grafice,  a-   in  flux  tehnologic,  lipsind  în               20,oo Viaţa muzi
      la   export.   întreprinderea   zultate  nesatisfăcătoare,  nereu­  provizionarea  cu  materiale  do   permanenţă  .anumite  tipuri  do
                                                           construcţii  în  mod  ritmic  (mo­
      va  realiza  suplimentar  în   şind  să  predea  beneficiarului   zaic,  terasit,  piese  de  instalaţii   prefabricate,  fără  de  care  nu
      acest  trimestru  352   tone   nici un apartament. Cauzele au   sanitare),  cit  şi  asigurarea  co­  se  puteau  încheia  apartamen­
                                                                                      tele  pe  nivele,  piese  care  de
      construcţii  metalice,  11  tone   fost mai multe, cuprinse in ar­  respunzătoare a transportului la
                                                                                      foarte  multe  ori  am  fost  puşi
     ■  maşini  şi  utilaje  pentru                                                   in  situaţia  să  le  executăm  noi,
      construcţii  căi  ferate,  100   •pc urmele materialelor publicate              prin  eforturi  proprii,  la  S.U.T.
                                                                                      Deva.
      metri  cubi  prefabricate  din                                                                                                                                    DEVA:  Intre  oi
                                                                                        A  existat  şi  o  nccorclare  a                                               lele  (Patriu);  So
      beton  simplu  şi  armat,  pie­                                                 proiectelor   peniru   centralele                                                seriile  I-II  (Art;
      se  de  schimb  în  valoare  de   ticolul  publicat,  din  care  atît   şi dc la locul de muncă, trans­  termice  cu  cele  ale  ansamblu­                       POARA:   Conspi
                                                                                      rilor  de  clădiri,  avind  ca  re­
      48  000  lei,  două  tone  mase   Consiliul  popular  al  oraşului   port efectuat de I.T.A. Deva“.  zultat  terminarea  taior  aparta­                          fii   (Flacăra);   l
                                                                                                                                                                       linişte  (Arta);  c
                                 Câlan, cit şi T.C. Deva au des­
                                                             La  acelaşi  articol,  CONDU­
      plastice,  alte  produse.  Evi­  prins unele Învăţăminte de ma­  CEREA  T.C.  DEVA  RĂSPUN­  mente,  dar  fără  condiţii  de                                     picătura de ploaie
      denţieri  deosebite  se  cuvin   re  Importanţă  pentru  încadra­  DE :         predare  din  cauza  întîrzlcrli                                                 torul)  ;  PETROŞ.
                                 rea  in  sarcinile  anttiui  1979  şi   „Anul  1978  a  fost  un  an  fără   primirii  documentaţiei  şl  a  uti­                     (ui  amintirilor  —
      colectivelor  de  la  atelierul   recuperarea  restanţei  din  1978.   condiţii  suficiente  de  execuţie   lajelor pentru centrale.                             (Unirea);  Din  noi
      mecani  Deva,  atelierele  de   în  acest  sens  se  va  asigura   pentru  locuinţe.  Proiectele  s-au   In 1979 condiţiile sint net fa­                         (7  Noiembrie)  ;
      mase  plastice  şi  confecţii   predarea  proiectelor  la  timp,   primit  în  luna  ianuarie  şi  şan­  vorabile  realizării  sarcinilor  do                    Teodoroiu  (Hepul
                                                                                      plan  în  ceea  ce  priveşte  asigu­
      textile,  carierele  de  la  Criş-   in  vederea  contractării  lucră­  tierul  a  fost  descoperit  total   rarea  cu  proiecte  şi  amplasat                   PENI:  viaţi  Ţcpe
                                 rilor  şi  finanţării  lor,  dotarea
                                                            sub  aspectul  frontului  de  lucru
                                                                                                                                                                       I-II  (Cultural);  V
      cior,  Brănişca,  Crăciuneşti   eu  anexe  necesare  apartamen­  pe  perioada  dc  iarnă.  Au  exis­  mente.  Nu  este  rezolvata  Încă                          marginea  satului
      la  produse  din.  calcar.  (Ing.   telor  din  plan,  eliberarea  şi   tat  şi  nlţe  motive  care  au  dus   problema  asigurării  ritmice  a   U.U.M.n.  CRIŞCIOR,  atelierul  electric.  Echipa  condusă  de   resc);  VULCAN-
      Bujor  Albu,  ziarist  colabo­  predarea  amplasamentelor.  Se   la  un  ritm  ncsatlsfăeător  in  e-   prefabricatelor, problemă ce re­  Aurel  Stingă,  evidenţiată  lună  dc  lună  in  întrecerea  socialistă,   a 7-.
                                 va  acorda  un  ajutor  mai  sub­
                                                                                                                  montează  o  instalaţie  de  purjare  a  condensului  de  la  compre-
                                                            xecuţle.  Astfel,  lotul  de  la
                                                                                      vine  pe  primul  plan  al  atenţiei
      rator).                    stanţial constructorilor prin  Călan a trecut (le la un plan  noastre“.          soareie de mină.                                     zebei (iu.
                                                                                                                                                                       LA : Drum'
                                                                                                                                                                       (ălimcitoresi
                                                                                                                                                                       Adios much„
       .Este  incontestabil  faptul                                                                                                         In  astfel  de  cazuri,  cei  în   torese); URL
      că   municipiul   Hunedoara   In lumina cerinţelor Consfătuirii pe ţară a oamenilor muncii din comerţul socialist:                    cauză  cer:  „Daţi-mi  condi­  rea oraşului p
      are  un  comerţ  în  plin  pro­                                                                                                       ca să vă încondeiez“.      I-II (7 Nolemt
                                                                                                                                                                       Soţul meu - -
      gres,  atît  sul)  aspectul  apro­                                                                                                      —   Socotim  că  sîntem  o   (Steaua roşie);
      vizionării,  cit  şi  al  servirii.   Politeţea în servire-o floare ce se întreţine                                                   unitate  bună  —  considera   Capcana clin mu
      Dealtfel,   ambele   probleme                                                                                                         Ştefan   Leu,   responsabilul   Minia, seriile I->
                                                                                                                                                                       GEOAGIU-BAl ;
      se  află  în  centrul  preocu­                                                                                                        restaurantului „Bucegi“.   rărnin oameni
      părilor  conducerilor  eelor  3   prea greu în unele unităţi comerciale hunedorene                                                    Ca  dovadă,  ne  realizăm  în   cultură); HAŢE<
      întreprinderi   comerciale                                                                                                            fiecare lună planul.       tra ambulantă (
                                                                                                                                                                       BRAZI:
                                                                                                                                                                               Ultimu
      ce-şi  au  sediul  aici,  cît  şi                                                                                                       —  în  condică  vedem  vreo   control  —  seriile
      ale  şefilor  de  unităţi  de   Condica   de   sugestii   şi   aşa,  mai  ales  fiindcă  şi  aici   cred  că  împreună  cu  întreg   Răzmeriţă  şi  alţii  —  şi  vom   14—15 consemnări negative.  LAN:  Acel  blest'
      desfacere  şi  lucrătorilor  co­  reclamaţii   fundamentează   muncesc   lucrătoare   tinere   colectivul  vom  reuşi  să  fa­  încerca  să  ţinem  mereu  ac­  —Nu  sînt  de  vină  lucră­  blindat  (Casa  de
      merciali.  In  raidul  ce  l-am   spusele  interlocutoarei  noas­  care  pot  şi  ştiu  zîmbi  şi   cem  şi  din  alimentara  noas­  tivitatea  noastră  la  înălţi­  torii  noştri,  ci  cel  mai  ades   Beethoven  —  file
                                                                                                                                                                       (U  Iunie):  SIME
      efectuat  prin  cîteva  maga­  tre.  „Sînt  foarte  mulţumit   vorbi amabil eu clienţii.  tră  o  unitate  model  din   mea   pretenţiilor   cumpără­  clienţii.  Că  vin  beţi,  cer   Feţei   Palide   (
      zine  şi  unităţi  de  alimenta­  de  modul  cum  sînt  serviţi   Alimentara  nr.  66,  condu­  toate punctele de vedere.  torilor.   băutură  pînă  se  ameţesc  şi   ILTA:  Zbor  mortal
      ţie  publică  am  urmărit  nu   cumpărătorii  —  scrie  Ma-   să  de  puţin  timp  de  Con­  —  Socot  eă  a  te  purta  ci­  Discutăm  eu  Viorel  Popa,   apoi  le  trece  prin  minte  să   TELIUC:  Trepte  p
                                                                                                                                                                              GHELARI
                                                                                                                                                                       aerul);
      atît  aprovizionarea  —  de­  rius  Bochiţoiu.  De  aceea   stantina  Matei,  se  bucură   vilizat  cu  clienţii  —  afirma   responsabilul   restaurantului  . scrie în condică.  seriile I-II (Mutic.
      altfel  ea  a  mai  fost  aborda­  vin  cu  multă  plăcere  după   şi  ea  de  multă  căutare,  fapt   Ana   Răzmeriţă,   lucrătoare   „Dunărea“.  Vorbele   interlocutorului
      tă  în  ziarul  nostru  —  ci   cumpărături   aici“.   „Avem   firesc  dacă  ţinem  seama  că   la  Alimentara  nr.  14  —  este   —  In  condica  de  sugestii   au  în  ele  ceva  adevărat,
      mai  ales  calitatea  servirii,   o  alimentară  în  cartier,  dar   funcţionează  într-un  cartier   o  îndatorire  elementară  şi   şi  reclamaţii  am.  numărat,   dar  trebuie  precizat  că  în
      capitol  unde  se  înregistrea­  prefer  să  vin  la  110,  fiind­  de  blocuri.  Numai  calitatea   cine  nu  vrea  să  i  se  con­  pe  perioada  1978—1979,  36   unitate  e  veşnic  aglomera­  ^REIVIE/
      ză  şi  împliniri,  dar  şi  unc­  că  e  o  servire  bună“  —   servirii  nu  este  încă  la.  ni­  formeze,  n-are  ce  căuta  în   de  consemnări,  majoritatea   ţie,  se  serveşte  şi  ia  mese
      ie  aspecte  de  natură  in­  consemnează  Traian  Vasuti.   velul  pretenţiilor  cumpără­  comerţ.        pozitive.  Cum  vă  explicaţi   şi-  la  bar,  ospătarii  umblă
      versă.                    Şi  de  asemenea  aprecieri   torilor.  Din  cele  20  de  con­  —  Toţi  lucrătorii  unităţii   aceste numeroase aprecieri ?  încet,  se  lasă  aşteptaţi,  şi   Timpul  probabi
        Unitatea  nr.  110,  condusă   e  plină  condica,  ceea  ce   semnări  înscrise  în  condica   gîndesc  aşa  ?  —  am  între­  —  Ne  străduim  să  servim   nu  de  puţine  ori  dispar  din   30 martie : Vreme;
      de  Viorica  Diaconu,  este  o   face  cinste  colectivului  ce   de  sugestii  şi  reclamaţii,  13   bat-o  pe  Valentina  Călugă-   civilizat.  în  1978,  spre  e-   sală.  Parcă  consumatorii  ar   ţine  instabilă,  cu
      alimentară  mult  căutată  de   munceşte aici.       se  referă  la  atitudinea  ire­  reanu,  responsabila  magazi­  xemplu,  n-am  acordat  nici   fi  la  dispoziţia  lor  şi  nu   ros.  Vor  mai  eăd'
                                                                                                                                                                       averse,  însoţite  &
      consumatori  şi,  în  acelaşi   La  numai  cîţiva  metri  de   verenţioasă  a  unor  lucră­  nului.        o  sancţiune,  iar  3  dintre   invers...             eări  clect>""'\  Vini
      timp,  foarte  apreciată.  Fap­  alimentară  funcţionează  Pa-   tori.  Iată  ce  scrie  cineva,-   —  Da.  Nu  zic  eă  nu  am   foştii  mei  subalterni  au  fost   Nu  ne-am  referit,  în  a-   fia modJra.. uu in
      tul  este  firesc  dacă  ţinem   tiseria-rotiseria   „Liliacul“.   in  3  februarie:  „Vînzătoa-   avut  şi  cîteva  abateri  de  la   promovaţi şefi de unitate.  ceste  rînduri,  decît  la  cî­  temporare tiv. 50—'
                                                                                                                                                                       din  sud-vest  şi  v
      seama   că   aici   munceşte   Despre  felul  cum  munceşte   rea  de  la  raionui  de  pani­  conduita   lucrătorului   co­  —  Totuşi,  sînt  şi  consem­  teva  unităţi,  dar  cele  con­  peratura  în  uşoar;
      „Brigada de bună servire“.  colectivul  unităţii  o  arată   ficaţie  se  poartă  nepoliti­  mercial,  dar  am  luat  mă­  nări negative.  statate  aid  sînt  edificatoa­  va  fi  cuprinsă  nc
       —  Avem  un  colectiv  bun   condica  de  sugestii  şi  re­  cos“.  în  13  februarie  altci­  suri  prompte  :  am  stat  de   —  E  adevărat  şi,  \meori,    tre  0  şl  5  grade,
      care  se'  străduieşte  să-i  ser­  clamaţii.  Din  cele  7  con­  neva  consemna  :  „Măcelarul   vorbă  cu  vinovaţii,  uneori   şi  lucrătorul  comercial  este   re,   sperăm,   şi   susţinem   între 8 şl 13 grad
                                                                                                                                            ideea  că  acolo  unde  i  se
      vească  pe  cumpărători  în   semnări  înscrise  aici  în  pe­  e  adeseori  nervos  şi  vor­  chiar  în  plenul  colectivului,   de  vină.  Dar  în  cele  mai   acordă  atenţie,  buna  servi­  La munte, v
      cele  mai  bune  condiţiunî,   rioada  trecută  din  1979.  3   beşte urît cu cumpărătorii“.  şi   am   pus   lucrurile   la   multe  cazuri  este  însă  vor­   bilă, cu cerul i
      ne  spunea  şefa  de  unitate.   sînt  laudative,  iar  4  critice,   —  Avem  lipsuri  la  capi­  punct.  Eu  zic  că  avem  un   ba  de  „starea“  în  care  se   re  este  prezentă.  Unde  se   cădea precipit;
                                                                                                                                                                       mă de lapoviţă
      Sînt  mulţi  oameni  care  locu­  cu  privire  la  atitudinea  a-   tolul  servire  —  ne  spunea   colectiv  bun  din  care  —   află  clienţii.  Ştiţi,  nu  ser­  procedează  viceversa,  ea  se   Vintul va prezr
      iesc  în  cartiere'  mai  înde­  Togantă  a'Vînzătoarelor,  ser­  respons.’  bila  unităţii  —  şi   sub  aspectul  eticii  în  mun­  vim  bere  fără  mîncare,  nu   ofileşte,  ca  o  floare  ce  nu   eări de 70—30
      părtate,  dar  vin  şi  cumpă­  virea  preferenţială  şi  altele.   mi-am   prop-.s   să   militez   că  se  remarcă  Maria  Moî-   le  dăm  băutură  celor  a-   e udată la timp.  vest şi nord-vi
      ră de Ia noi.             L păcat că lucrurile stau  pentru înlăturarea lor. Şi  dovan, Lia .Ten.ciu, Ana  flaţi în stare de ebrietate.          TRAIAN SONDOR
   99   100   101   102   103   104   105   106   107   108   109