Page 104 - Drumul_socialismului_1979_03
P. 104
t*ag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.
Mecanizatorii — acei Folosirea mai deplină a timpului de lucru
oameni care amplifică (Urinare din pag. I) discuţia noastră. Avem un din abataje şi de la celelalte de partid, de sindicat sau Tele\j
număr însemnat de formaţii fronturi de lucru. Astfel de U.T.C. S-a încetăţenit, toto
rodnicia ogoarelor antrenat în acest an la înde de lucru care demonstrează aspecte sînt şi mai frecvente dată, practica, mai demult 9,Oft Tclcşcoalu
în sectoarele auxiliare şi la
în mod concret şi convingă
folosită, ca la fiecare zi de
plinirea sarcinilor ce le-au
revenit pe toţi membrii lor tor cit de importantă este personalul de regie. In felul plată a retribuţiei sau avan 10,00 Film artis
şi au urmărit îndeaproape folosirea integrală a timpu acesta se acumulează un vo sului un colectiv, format din cături sul
Dc cinsprezece ani, Vasile Argumente în acest sens soluţionarea problemelor fun lui de lucru din program. In lum de timp neutilizat, ca membri ai comitetului de
Plenar „dresează“ ogoarele se găsesc suficiente şi Con damentale ale activităţii eco brigăzile conduse de minerii- re la scara întregii activităţi partid, C.O.M., comitetului ni.“ — pri
cooperatorilor din Sintan- vingătoare chiar în cadrul nomice, ceea ce a condus iu comunişti Gheorglie Scorpie, a întreprinderii reprezintă sindicatului şi juristul între sei de filn
dr'ei. Plnă mai acum un an, cooperativei din Sîntandrei. obţinerea unor rezultate su Gheorgiie Durlă, Constantin mult, influenţînd negativ prinderii, să stea de vorbă 11,30 Telex
el a lucrat ca mecanizator, V&zîndu-i în aceste zile perioare faţă de anii prece Sorescu, Kelemen Laurenţiu productivitatea muncii şi eu acei care în decursul lu 10,45 Emisiune
ceilalţi indicatori de plan.
şi altele, nu se înregistrează
nii au avut absenţe nemoti
in prezent conduce secţia pe 'mecanizatori cum acţio denţi. In primele două luni absenţe nemotivate de la lu După calculele noastre, prin vate. Dc asemenea, în zilele manii
de mecanizare care deser nează pentru pregătirea re ale anului am îndeplinit şi cru, iar timpul din program aceste „supape“ ale indisci de piaţă a retribuţiei şi a- 18,55 Tragerea 1
depăşit planul la extracţia 19,05 La voiau
veşte această unitate, avind coltei anului 1979, este uşor este folosit în întregime. plinei se pierde aproximativ vansului obişnuim să invităm
de cărbune şi nu ne îndoim pentru co
in dotare 18 tractoare cu să te convingi că ei vizează că vom îndeplini exemplar Schimburile din aceste bri 10 Ia sută din timpul total şi soţiile color care obiş
gama de maşini necesare e- atingerea unor asemenea o- atît planul, cit si angajamen găzi se suprapun cîte 15—20 de lucru, ceea ce echivalea nuiesc să absenteze nemoti auto
fecluării în condiţii agroteh biective la scara întregii u- tele pe. întregul an şi pe tot de minute, timp în care se ză cu o pierdere in propor vat de la lucru sau care 19,20 1001 ile se
nice superioare a lucrărilor nităţi. Vreo patru tractorişti cincinalul. Activitatea politi face preluarea „din mers“ a ţie corespunzătoare din pro nu-şi îndeplinesc corespunză 19,30 Telejurnal
tor sarcinile de serviciu ca
ducţia minei. Prin absenţele
20,00 Reflector
agricole. Fireşte, deci, se nu au împlinit anul de cină că susţinută desfăşurată de ciclurilor de producţie şi se
organizaţia de partid, de toţi iau măsuri de protecţie a de la lucru se iroseşte, de să li se arate de ce soţii lor 30,25 Film artis i
simte părtaş la toate succe lucrează pe ogoarele acestei asemenea, o însemnată can nu au realizat cîştiguri la
sele sau neimplinirile coo unităţi. Ei sînt încadraţi factorii de răspundere, in muncii şi securitatea utila titate de cărbune. Relevînd fel cu ceilalţi. Muncind în mable“. P
riadul personalului pentru a
peratorilor. insă in formaţii şi muncesc, jului. Această preocupare aceste aspecte, doresc să pre felul acesta cu oamenii am ţară. ProO
face pe fiecare să înţeleagă pentru folosirea integrală şi
in „brazdă“ cu veteranii. cizez totodată că. starea dis determinat o atitudine mai Jevlzimiii
— Am reuşit — ne spune importanţa creşterii produc cit mai judicioasă a timpului 21,5(1 O artă |
interlocutorul — ca în anul Şeful secţiei şi ceilalţi me ţiei de cărbune, necesitatea de lucru constituie unul din ciplinară este în continuă îm intransigentă şi o opinie mai
canizatori U ajută să stă- întăririi răspunderii, ordinii bunătăţire la mina noastră, severă faţă de indisciplină şi timpului u
trecui — media producţiei factorii determinanţi ai înde lucru confirmat şi de faptul indiseiplinnţi, am reuşit să 32,15 Telejurnal.
pînească şi ei deja temeinic şi disciplinei este unul din plinirii şi depăşirii, zi de zi
de cereale la hectar să de mijloacele principale şi, în a- că absenţele nemotivate s-uu îmbunătăţim starea discipli
păşească 3 200 kg, iar la meseria, retribuţia muncii celaşi timp, chezăşia înfăptui şi Jună de lună, a normelor redus cu 70—75 la sută. nară şi sperăm s-o îmbună
sfecla de zahăr — 28 000 kg. pe tona de produs consti rii acestui obiectiv. Anali- de lucru şi a planului de că — Cum acţionaţi, ce v-a(i tăţim şi în continuare. De
tuind resortul care-i coin tre colectivele respective şi
Dacă ne comparăm cu re zîndu-ne activitatea în spiri propus să faceţi in continua sigur, nu ne limităm la cele II ABIC
teresează deopotrivă pentru realizării în acelaşi timp a re, pentru a închide şi mai arătate. în programul întoc
zultatele de acum 5—0 ani, tul orientărilor, sarcinilor şi
perfecţionare şi autodepăşi- unor cîştiguri de 180—200 lei mult aceste „supape" ale in mit ne-am propus şi alte mă
putem spune că recoltele au indicaţiilor valoroase des — şi chiar mai mult — pe
re. Calitate superioară la prinse din cuvîntarea tova disciplinei ? suri, printre care folosirea
crescut de peste două ori. post de miner de 6 ore. Da în mai mare măsură a adu
toate lucrările agricole şi răşului Nicolae Ceauşcscu, — NTe-am propus şi ne stră
Cu toate acestea nu ne mul torită spiritului de iniţiativă nărilor de partid, sindicat şi BUCUREŞTI 1
timp optim sint două no sfătuindu-ne cu comuniştii, duim să facem participant
ţumeşte nivelul atins, dacă cu cadrele de specialişti şi şi de disciplină imprimat de la această acţiune întregul U.T.C., intensificarea propa
ţiuni care. nu pot fi sepa comunişti în ritului tutur.or Radiojurnal ;
luăm în considerare dota cu cei mai buni maiştri şi activ de partid, întreaga con gandei viznale şi a muncii presei ; 8,10 Cu
rate de activitatea mecani minerilor, brigăzile amintite de la om la om pentru edu
rea tehnică şi cerinţele ac muncitori, am ajuns la con ducere colectivă a minei, ((Iilor ; 9,00 Bule
zatorilor de la C.A.F. Sin- nu aşteaptă îndemnuri de' la carea colectivului în spiritul 9,05 Răspundem
tuale puse de secretarul cluzia că avem încă mari po conducerile organizaţiilor de
tandrei. Valorificarea depli conducerea sectorului ori a unei înalte răspunderi şi lor ; 10,00 Bulei
general al partidului, tova sibilităţi de perfecţionare a minei, sau ajutoare ele la sec sindicat şi U.T.C., pe toţi 10,03 Atlas fole!
răşul Nicolae Ceauşcscu, nă a tuturor rezervelor de activităţii şi, pe această caic, toarele auxiliare. şefii de brigadă şi de schimb, discipline muncitoreşti. .Ştiinţa şl viaţa
creştere a producţiei, dorin de îmbunătăţire a rezultate pe cei mai buni muncitori Sîntem ferm convinşi că
in faţa lucrătorilor ogoare Cum se ştie, la fiecare front mente foile ; ]
ţa de amplificare a realiză lor în toate domeniile. şi specialişti. In scopul întă prin întărirea disciplinei în de ştiri; 11,20 A
lor. La recenta consfătuire de lucru din mină este tot
rilor sint obiective esenţia — Care ar fi cele mai im ririi disciplinei, folosim în muncă, prin folosirea mai Uadio-Tv. ; 12,01
cu cadrele de conducere din portante din rezervele exis deauna ceva de făcut. Cu continuare metodele muncii deplină a timpului de lucru ştiri ; 12,03 D
le a căror înfăptuire consti
economie s-a subliniat că tente în această privinţă ? toate acestea, se întîlnesc politice care s-au dovedit ce — mijloc important de spo folclorului nostr
tuie deviza şi crezul muncii cazuri de brigăzi care nu fo pere interprete
avem posibilitatea să du — Una dintre acestea, pe le mai eficiente. Una din a- rire a productivităţii muncii
Iul Aurel Costina, Alexan losesc în întregime la fron De la 1 Ja 3 ; li
blăm recoltele, dlspunînd care o considerăm printre eestea este, de pildă, discuta •—, alături de folosirea cit club ; 18,00 I
dru Deteşan, Ion Tiliban, cele mai importante, şi care tul de lucru timpul din pro rea tuturor cazurilor de aba mai deplină a dotaţiei teh
realmente de tot ceea ce 18,20 Coordonate
este necesar in această pri Nicolae Nicolaescu, Rovin ne stă cel mai la îndemînă, gram, schimburile nu preiau tere de la disciplină în co nice, putem să facem mai 16,40 Plai de ba
Vulturar şi a celorlalţi me este folosirea mai din plin lucrul din mers ci se întîl lectiv — în faţa schimbului mult şi să obţinem rezultate zică uşoară ; 1
vinţă, in înfăptuirea unei de lucru, a brigăzii, sectoru mai bune decît pînă acum în de ştiri; 17,05 P
noi revoluţii în producţia a- canizatori de la ’Sîntandrei. a fondului de timp. De fapt, nesc pe galerii, la puţ sau lui sau chiar pe întreprinde creşterea producţiei de căr Vioară ; 17,20 Pe
chiar la suprafaţă, creîndu-se
cred că merită să ne oprim
gricolă. N. TÎKCOB 17,50 Cintcce dc
asupra' acestor probleme în astfel goluri în activitatea re, precum şi în adunările bune.
da ; 18,oo orele
Interpreţi ai cfnt
leneşe; 20,15 Deşi
CU PLANUL porane; 20,45 Ca
Locuinţele siderurgişfibr din Calan re ; 22,oo O zi
23,00—3,00 Non s
TRIMESTRIAL nocturn.
vor fi predate la timp TIMIŞOARA: :
ÎNDEPLINIT iitatea radio; 18,
azi ; 18,15 Refrc)
La articolul „PE ŞANTIERUL participarea la muncă pe şan de aproximativ 20 milioane Iei — muzică uşoar
OK LOCUINŢE DIN CALAN : tier a noilor loeatari, a perso la 00 milioane lei, fără a avea voarc fermecate
In ziua dc 28 martie a.c., 1978 S-A ÎNCHEIAT CU NE- nalului TESA din toate între asigurată baza materială la ne de folclor ; 1(
CE
ÎNVATAMIN-
REALIZAKL
colectivul de muncă de la TE PRACTICE DESPRINDEŢI prinderile şi instituţiile din aşa o valoare de plan. ai muzicii popi:
oraş. In vederea realizării sar
Organizarea punctelor de lu
i.r.I.C.C.F. Deva a rapor PENTRU ACEST AN“ am pri cinilor planului de construcţii, cru a necesitat eforturi deose Revista sonoră s
eă: Răspunderea
tat îndeplinirea sarcinilor mit răspuns din partea COMI este necesar să primim un bite, a existat in permanenţă o politică a fiecâr
TETULUI ORĂŞENESC DE ajutor mai mare şi din partea
aferente primului trimestru PARTID CALAN, (lin care re I.M.C. Deva cu materiale şi lipsă de panouri mari prefa al societăţii la !<
¡al anului, ia producţia glo ţinem următoarele : prefabricate de construcţie la bricate, a căror livrare de Ia muncă ; 19,15 „H
cîmpli“ — cinle
I.M.C. lîîrcea nu s-a efectuat
„în anul 1978, lotul 22 — Că-
bală, marfă, netă, fizică şi lan al T.C. Deva a obţinut re timpul stabilit prin grafice, a- in flux tehnologic, lipsind în 20,oo Viaţa muzi
la export. întreprinderea zultate nesatisfăcătoare, nereu provizionarea cu materiale do permanenţă .anumite tipuri do
construcţii în mod ritmic (mo
va realiza suplimentar în şind să predea beneficiarului zaic, terasit, piese de instalaţii prefabricate, fără de care nu
acest trimestru 352 tone nici un apartament. Cauzele au sanitare), cit şi asigurarea co se puteau încheia apartamen
tele pe nivele, piese care de
construcţii metalice, 11 tone fost mai multe, cuprinse in ar respunzătoare a transportului la
foarte multe ori am fost puşi
■ maşini şi utilaje pentru in situaţia să le executăm noi,
construcţii căi ferate, 100 •pc urmele materialelor publicate prin eforturi proprii, la S.U.T.
Deva.
metri cubi prefabricate din DEVA: Intre oi
A existat şi o nccorclare a lele (Patriu); So
beton simplu şi armat, pie proiectelor peniru centralele seriile I-II (Art;
se de schimb în valoare de ticolul publicat, din care atît şi dc la locul de muncă, trans termice cu cele ale ansamblu POARA: Conspi
rilor de clădiri, avind ca re
48 000 lei, două tone mase Consiliul popular al oraşului port efectuat de I.T.A. Deva“. zultat terminarea taior aparta fii (Flacăra); l
linişte (Arta); c
Câlan, cit şi T.C. Deva au des
La acelaşi articol, CONDU
plastice, alte produse. Evi prins unele Învăţăminte de ma CEREA T.C. DEVA RĂSPUN mente, dar fără condiţii de picătura de ploaie
denţieri deosebite se cuvin re Importanţă pentru încadra DE : predare din cauza întîrzlcrli torul) ; PETROŞ.
rea in sarcinile anttiui 1979 şi „Anul 1978 a fost un an fără primirii documentaţiei şl a uti (ui amintirilor —
colectivelor de la atelierul recuperarea restanţei din 1978. condiţii suficiente de execuţie lajelor pentru centrale. (Unirea); Din noi
mecani Deva, atelierele de în acest sens se va asigura pentru locuinţe. Proiectele s-au In 1979 condiţiile sint net fa (7 Noiembrie) ;
mase plastice şi confecţii predarea proiectelor la timp, primit în luna ianuarie şi şan vorabile realizării sarcinilor do Teodoroiu (Hepul
plan în ceea ce priveşte asigu
textile, carierele de la Criş- in vederea contractării lucră tierul a fost descoperit total rarea cu proiecte şi amplasat PENI: viaţi Ţcpe
rilor şi finanţării lor, dotarea
sub aspectul frontului de lucru
I-II (Cultural); V
cior, Brănişca, Crăciuneşti eu anexe necesare apartamen pe perioada dc iarnă. Au exis mente. Nu este rezolvata Încă marginea satului
la produse din. calcar. (Ing. telor din plan, eliberarea şi tat şi nlţe motive care au dus problema asigurării ritmice a U.U.M.n. CRIŞCIOR, atelierul electric. Echipa condusă de resc); VULCAN-
Bujor Albu, ziarist colabo predarea amplasamentelor. Se la un ritm ncsatlsfăeător in e- prefabricatelor, problemă ce re Aurel Stingă, evidenţiată lună dc lună in întrecerea socialistă, a 7-.
va acorda un ajutor mai sub
montează o instalaţie de purjare a condensului de la compre-
xecuţle. Astfel, lotul de la
vine pe primul plan al atenţiei
rator). stanţial constructorilor prin Călan a trecut (le la un plan noastre“. soareie de mină. zebei (iu.
LA : Drum'
(ălimcitoresi
Adios much„
.Este incontestabil faptul In astfel de cazuri, cei în torese); URL
că municipiul Hunedoara In lumina cerinţelor Consfătuirii pe ţară a oamenilor muncii din comerţul socialist: cauză cer: „Daţi-mi condi rea oraşului p
are un comerţ în plin pro ca să vă încondeiez“. I-II (7 Nolemt
Soţul meu - -
gres, atît sul) aspectul apro — Socotim că sîntem o (Steaua roşie);
vizionării, cit şi al servirii. Politeţea în servire-o floare ce se întreţine unitate bună — considera Capcana clin mu
Dealtfel, ambele probleme Ştefan Leu, responsabilul Minia, seriile I->
GEOAGIU-BAl ;
se află în centrul preocu restaurantului „Bucegi“. rărnin oameni
părilor conducerilor eelor 3 prea greu în unele unităţi comerciale hunedorene Ca dovadă, ne realizăm în cultură); HAŢE<
întreprinderi comerciale fiecare lună planul. tra ambulantă (
BRAZI:
Ultimu
ce-şi au sediul aici, cît şi — în condică vedem vreo control — seriile
ale şefilor de unităţi de Condica de sugestii şi aşa, mai ales fiindcă şi aici cred că împreună cu întreg Răzmeriţă şi alţii — şi vom 14—15 consemnări negative. LAN: Acel blest'
desfacere şi lucrătorilor co reclamaţii fundamentează muncesc lucrătoare tinere colectivul vom reuşi să fa încerca să ţinem mereu ac —Nu sînt de vină lucră blindat (Casa de
merciali. In raidul ce l-am spusele interlocutoarei noas care pot şi ştiu zîmbi şi cem şi din alimentara noas tivitatea noastră la înălţi torii noştri, ci cel mai ades Beethoven — file
(U Iunie): SIME
efectuat prin cîteva maga tre. „Sînt foarte mulţumit vorbi amabil eu clienţii. tră o unitate model din mea pretenţiilor cumpără clienţii. Că vin beţi, cer Feţei Palide (
zine şi unităţi de alimenta de modul cum sînt serviţi Alimentara nr. 66, condu toate punctele de vedere. torilor. băutură pînă se ameţesc şi ILTA: Zbor mortal
ţie publică am urmărit nu cumpărătorii — scrie Ma- să de puţin timp de Con — Socot eă a te purta ci Discutăm eu Viorel Popa, apoi le trece prin minte să TELIUC: Trepte p
GHELARI
aerul);
atît aprovizionarea — de rius Bochiţoiu. De aceea stantina Matei, se bucură vilizat cu clienţii — afirma responsabilul restaurantului . scrie în condică. seriile I-II (Mutic.
altfel ea a mai fost aborda vin cu multă plăcere după şi ea de multă căutare, fapt Ana Răzmeriţă, lucrătoare „Dunărea“. Vorbele interlocutorului
tă în ziarul nostru — ci cumpărături aici“. „Avem firesc dacă ţinem seama că la Alimentara nr. 14 — este — In condica de sugestii au în ele ceva adevărat,
mai ales calitatea servirii, o alimentară în cartier, dar funcţionează într-un cartier o îndatorire elementară şi şi reclamaţii am. numărat, dar trebuie precizat că în
capitol unde se înregistrea prefer să vin la 110, fiind de blocuri. Numai calitatea cine nu vrea să i se con pe perioada 1978—1979, 36 unitate e veşnic aglomera ^REIVIE/
ză şi împliniri, dar şi unc că e o servire bună“ — servirii nu este încă la. ni formeze, n-are ce căuta în de consemnări, majoritatea ţie, se serveşte şi ia mese
ie aspecte de natură in consemnează Traian Vasuti. velul pretenţiilor cumpără comerţ. pozitive. Cum vă explicaţi şi- la bar, ospătarii umblă
versă. Şi de asemenea aprecieri torilor. Din cele 20 de con — Toţi lucrătorii unităţii aceste numeroase aprecieri ? încet, se lasă aşteptaţi, şi Timpul probabi
Unitatea nr. 110, condusă e plină condica, ceea ce semnări înscrise în condica gîndesc aşa ? — am între — Ne străduim să servim nu de puţine ori dispar din 30 martie : Vreme;
de Viorica Diaconu, este o face cinste colectivului ce de sugestii şi reclamaţii, 13 bat-o pe Valentina Călugă- civilizat. în 1978, spre e- sală. Parcă consumatorii ar ţine instabilă, cu
alimentară mult căutată de munceşte aici. se referă la atitudinea ire reanu, responsabila magazi xemplu, n-am acordat nici fi la dispoziţia lor şi nu ros. Vor mai eăd'
averse, însoţite &
consumatori şi, în acelaşi La numai cîţiva metri de verenţioasă a unor lucră nului. o sancţiune, iar 3 dintre invers... eări clect>""'\ Vini
timp, foarte apreciată. Fap alimentară funcţionează Pa- tori. Iată ce scrie cineva,- — Da. Nu zic eă nu am foştii mei subalterni au fost Nu ne-am referit, în a- fia modJra.. uu in
tul este firesc dacă ţinem tiseria-rotiseria „Liliacul“. in 3 februarie: „Vînzătoa- avut şi cîteva abateri de la promovaţi şefi de unitate. ceste rînduri, decît la cî temporare tiv. 50—'
din sud-vest şi v
seama că aici munceşte Despre felul cum munceşte rea de la raionui de pani conduita lucrătorului co — Totuşi, sînt şi consem teva unităţi, dar cele con peratura în uşoar;
„Brigada de bună servire“. colectivul unităţii o arată ficaţie se poartă nepoliti mercial, dar am luat mă nări negative. statate aid sînt edificatoa va fi cuprinsă nc
— Avem un colectiv bun condica de sugestii şi re cos“. în 13 februarie altci suri prompte : am stat de — E adevărat şi, \meori, tre 0 şl 5 grade,
care se' străduieşte să-i ser clamaţii. Din cele 7 con neva consemna : „Măcelarul vorbă cu vinovaţii, uneori şi lucrătorul comercial este re, sperăm, şi susţinem între 8 şl 13 grad
ideea că acolo unde i se
vească pe cumpărători în semnări înscrise aici în pe e adeseori nervos şi vor chiar în plenul colectivului, de vină. Dar în cele mai acordă atenţie, buna servi La munte, v
cele mai bune condiţiunî, rioada trecută din 1979. 3 beşte urît cu cumpărătorii“. şi am pus lucrurile la multe cazuri este însă vor bilă, cu cerul i
ne spunea şefa de unitate. sînt laudative, iar 4 critice, — Avem lipsuri la capi punct. Eu zic că avem un ba de „starea“ în care se re este prezentă. Unde se cădea precipit;
mă de lapoviţă
Sînt mulţi oameni care locu cu privire la atitudinea a- tolul servire — ne spunea colectiv bun din care — află clienţii. Ştiţi, nu ser procedează viceversa, ea se Vintul va prezr
iesc în cartiere' mai înde Togantă a'Vînzătoarelor, ser respons.’ bila unităţii — şi sub aspectul eticii în mun vim bere fără mîncare, nu ofileşte, ca o floare ce nu eări de 70—30
părtate, dar vin şi cumpă virea preferenţială şi altele. mi-am prop-.s să militez că se remarcă Maria Moî- le dăm băutură celor a- e udată la timp. vest şi nord-vi
ră de Ia noi. L păcat că lucrurile stau pentru înlăturarea lor. Şi dovan, Lia .Ten.ciu, Ana flaţi în stare de ebrietate. TRAIAN SONDOR