Page 108 - Drumul_socialismului_1979_03

Pag. S DRUMUL SOCIALISMULUI NR

faáfésiaíaiiii!; pcstWimM®®Îoqk lerile invenţii si inovaţii se fac in colectiv
j; nivei # gmtsmut* bichenta 1'1'EL

Pe inginerul Ion Cioroianu, decît cele învăţate în facul­ ca 25—30 la sută din supra­ trecut la creşterea secţiunii 12.30 Telex
12.35
Curs d
Convorbiri áe atestare şeful oţelăriei electrice nr. 1 tate. Meserie de termotehni- faţa boitei, cu cărămidă re­ celulei de la 180—185 la 300 12,55 Curs tl
mm. A fost redimensionat
fractară iar la restul să se
cian, reparaţii zidărie, dura­
de la C.S. Hunedoara, l-am
Concer
13.15
grătarul
secţiunea
folosească cărămidă obişnui­
şi
bilitate, randament cuptoare
de
găsit la - orele 7,30 împărţin-
du-se cu pricepere între dis­ etc. Mărturiseşte cu mîndrie tă se pot reduce mult im­ trecere a gazului. Tot pen­ 11.20 Corcspi
transm
li Invăfămfnfui poiifico- poziţiile date pentru opera­ că a fost ucenicul ingineru­ porturile fără a se reduce tru creşterea durabilităţii 14.10 Melodii
Un fa]
15.00
cuptoarelor s-a făcut arma­
lui Gavrilă Pocolâ încă de
tiva cu maiştrii şi şefii de
Dimpotrivă,
durabilitatea.
ateliere — şi’traducerea unei la venirea în oţelărie în anul prin această măsură a cres­ rea stîlpilor zidăriei exteri­ proapc
măvara
scrisori a Comitetului orăşe­ 1959. cut durabilitatea cuptoarelor oare şi punerea unei plase 15.25 Opcret:
îdeelegio de parti de ia sate nesc de partid Zeniţa din ţa­ s-au înlîmplat lucrurile din de la 200—205 la 240—260 de care să nu stînjenească res­ 10.30 păsări“
Relatează cu fidelitate cum
şarje.
piraţia cuptoarelor. Dar cer­
ra vecină şi prietenă Iugo­
Agenda
slavia, oraş cu care Hune­ rare extrag : la cuptoarele Concomitent a scăzut con­ cetările au continuat. S-a 17.00 Trageri
doara este înfrăţit. Dispozi­ Siemens Martin perfecţionă­ sumul de refractare bazice trecut la modificarea geome­ re AD.
C.A.P. Bretea Română ţiile sînt calme dar hotărîte, rile au început încă de a şi durata reparaţiilor acci- triei bolţii, măsură prin care 17.10 Clubul
traducerea merge cursiv ca creşte durabilitatea la circa 18.00 Buzău
Martie
40 de comunişti şi 15 ne­ n-am fost prea mulţumiţi de şi cum ar citi in. româneşte. 270 de şarje. Astfel cuptoa­ evenim
membri de partid iac parte recoltele puse în hambare — Dosarul de invenţie pe mar­ rele Siemens Martin care interne
din cursul de învăţămînt po­ spunea cooperatoarea Eva ginea căruia discutăm se in­ după introducerea oxigenului nale
litico-ideologic din satul Vîl­ Bultean. Pentru aceasta noi, titulează „Modificări con­ au devenit un fel de hibrid 18.15 Hantlba
cele Bune, comuna Bretea cooperatorii comunişti pur­ structive „ ale - cuptoarelor între Siemensul Martin clasic Minaur
Română. La dezbaterea re­ tam o mare răspundere. A- Siemens Martin de 400 tone şi convertizor — prin aceste Sport (
capitulativă, de finalizare a cum, cu noua formă organi­ pentru creşterea durabilită­ două zi de la punerea lor dentale cu peste GO la sută. îmbunătăţiri aduse de oa­ — meci
finalele
celor trei ani de învăţămînt zatorică, prin înfiinţarea con­ ţii“. Eficienţă economică : în funcţiune. Acest prim succes a fost_po­ menii care lucrează direct cu lor“. T
şi atestare a cursanţilor au siliilor unice agroindustriale, 23 567 000- lei anual. Autori: Colectivul de care am scris sibil şi datorită perfecţionării ele — reuşesc să se menţină rcctă d
¿'ost prezenţi 51. Propagan­ sînt asigurate condiţii pentru inginer Iân Cioroianu şi un a lucrat doar la una din eta­ regimului termic al cuptoa­ la o productivitate sporită, Tn pau
dista, învăţătoarea Viorica a spori recoltele noastre. colectiv format din Ştefan pele acestui proces de per­ relor — lucrare făcută de un în pas cu noile cerinţe ale I ernaţio
Ilinescu, după ce a făcut o Alţi participanţi la dezba­ Tripşa, Gheorghe Stanca, fecţionare. S-a pornit la colectiv în anii precedenţi şi metalurgiei moderne. telc mc
interesantă introducere în teri printre care comuniştii Zinlc Mihai, Ivatra Francise, lucru Imediat după ce a fost care a fost trecută cu vede­ . Toate aceste modificări surate
Camplo
temă, reuşind să declanşeze Aurora Tatulea, Viorica Po- Victor Petrocsc şi Alexandru introdus oxigenul ca inten­ rea, deşi a avut un rol deo­ constructive sînt gîndite şi inter-ţă
vii dezbateri, cei mai mulţi pescu, Ludovic Bultean, au Dragota. Majoritatea sînt sificator al procesului meta­ sebit în oţelărie. Autori: executate de un colectiv de li,iii Tclejun
dintre cursanţi s-au referit dovediţi că sînt pe deplin oameni cunoscuţi, cu vechi lurgic. In felul acesta creş­ maistrul Gheorghe Stanca, muncitori şi specialişti, ceea 20.00 La ord
în euvintul lor la sarcinile conştienţi de sarcinile spo­ state de inovatori la oţelă- tea substanţial productivita­ subinginerul Traían Müntea- ce justifică pe deplin afir­ conomii
■ concrete, specifice brigăzii a rite" puse în faţa tuturor riile de la Hunedoara. tea dar scădea durabilitatea nu şi maistrul loan Simeria. maţia inginerului Ion Cio- lectrice
II-a Vîlcele Bune a C.A.P. lucrătorilor,, din agricultură, Mai' întîi aflu cu surprin­ cuptoarelor. Prima măsură a Colectivul condus de ingine­ roianu că în industrie ma­ 20,1# Telcenc
20.10
Film pe
Bretea Română. concret, de sarcinile pe care dere că şeful oţelăriei elec­ fost construirea bolţilor din rul Ion Cioroianu s-a axat rile invenţii şi inovaţii se teist *-
Cu ajutorul planşelor, gra­ le are brigada din Vîlcele trice nr. 1 nu este oţelar, ci cărămidă refractară adusă apoi pe modificarea construc­ fac de către colectivele de . —r
ficelor comparative, explica­ Bune în sporirea producţii­ energetician. A făcut facul­ din import. Dar produsele tivă u regulatoarelor de căl­ muncă. Acesta este exemplul 21.20 Sărbăft,
ţiilor concrete, propagandista lor la hectar. tatea la Craiova şi Bucureşti. din import costă scump. Prin dură. Prin utilizarea lăncii grăitor al oţelarilor hune-' Beva
a înfăţişat tabloul vast şi Asemenea fiecărei teme A lucrat în această meserie studiu atent al literaturii de cu oxigen a crescut depozi­ «loreni. 21.35 Iiitiioin
atît de sugestiv al dezvoltă­ dezbătute de-a lungul anului la O.S.M. II timp de 13 ani specialitate şi observaţii am­ tarea de praf pe grătare. seara...
peseu- «
rii agriculturii in cei 30 de de învăţămînt, tema recapi­ după care a fost trecut la ple asupra cuptoarelor, co­ Ivlndu-se acest neajuns s-a VALEKIU BÂKGĂll 22.25 Tclejun
ani care s-au scurs de la tulativă a fost de mare folos atelierul de intensificare (a lectivul condus de inginerul Sport.
declanşarea cooperativizării, pentru fiecare cursant. S-au insuflării oxigenului în cup­ Cioroianu a ajuns la conclu­
precum şi sarcinile actuale desprins învăţăminte preţioa­ toare — n.n.) la care s-a lo­ zia că prin zidirea doar a
puse în faţa lucrătorilor din se pentru noul an de muncă vit de cu totul alte probleme părţii centrale din boltă, cir- Inteligenţa tehnică
agricultură de Plenara C.C. în agricultură, care a înce­ 81 AC
61 P.C.R. din 1 februarie a.c. put şi la Vîlcele Bune, cul­
şi recenta Consfătuire cu turile de prima epocă fiind (Urmare din pag. 1) iricieni, de la PRAM şi ATM,
BUCUREŞ'.
cadrele de conducere din e- deja sub brazdă. între care Viorel Maior, loan ilioprogramu
conomia ţării. bază de mercur cu micro- Podar şi Petru Crişan, au e- Radiojurnal
—' In toamna anului trecut GH. I. NEGREA contacte, determinînd creşte­ fectuat circuitele de alimen­ presei ; 8,10
rea vibraţiilor şi sporirea si­ tare, comandă şi semnaliza­ dlilor ; 9,00 1
re a ventilatoarelor care a-
C.A.P, lila guranţei în funcţionare a a- limentează cu aer cald tune­ 9.05 Audient
Buletin de
paratélor respective.
visla literar.
în dezbaterile cursanţilor O parte importantă din w Termocentrala Mintia are lul de dezgheţ al cărbunelui, X.egendă şi i
ing. Voicu Tomoaie şi subing.
de la brigada La C.A.P. Iiia, conţinutul dezbaterilor a fost în acest an şi va avea în Nicolae Panta au adus îm­ lin de ştiri ;
tema recapitulativă a consti­ rezervată măsurilor recente continuare sarcini mari în bunătăţiri proiectului circui­ tural; 11,23
tuit o adevărată atestare nu întreprinse de conducerea producerea de energie elec­ telor de măsură a parametri­ 11,35 Avanp
doar a încheierii ciclului de partidului privind organiza­ Şt' •L- ... , trică, dar în condiţii de re­ lor electrici în staţia de Tv.; 12,00 15
3 ani de învăţămînt politico- rea şi conducerea activităţii ducere continuă a combusti­ 220 kV, iar tehnicianul prin­ 12.05 Din co!
lui nostru ;
ideologie, ei o atestare a în­ prin crearea consiliilor uni­ WMm bilului gazos şi de utilizhre cipal Ilie, Florea a realizat componistic
suşirii temeinice a cunoştin­ ce agroindustriale. Interven­ ■ In condiţii mult sporite a ' reetalonarca manometrului 13,00 De la
ţelor, n r politicii agrare a ţiile cursanţilor Marian Sil­ mmm® cărbunelui de Valea Jiului, eu piston şi greutăţi de 00 Mcridian-clu
partidului. Este meritul deo­ viu, Nicolae Drăgan, Persida ■ fără a afecta însă instalaţii­ kg/cm şi 500 kg/cm în uni­ jurnal; 10,15
2
2
potrivă egal al propagandis­ Alba, Petru Brumaru, Ale­ /; iigf' Wt&ţf le şi agregatele, siguranţa tatea de măsură „Bar“, adu- ment; 18,00 «
tului, tovarăşul Xeofil Popa, xandru Vădan şi Andronic lor ’ în funcţionare. Aceasta cînd întreprinderii o econo- Romanţe, i
bună şi mei
şi al cursanţilor, care s-au I-Iedreă au detaliat o serie de presupune noi căutări şi so­ . mie de aproape 50 000 lei. tale; 20,30 A:
luţii tehnice, presupune va­
prezentat la dezbaterea fina­ aspecte ale acestei probleme, f ’ •r / lorificarea deplină a ’ poten­ S-ar putea scrie şi despre 20,40 Cadenţ'
lă cu materialul structurat sublim indu-le cu exemple IfgHH wm&m Wm ţialului tehnic al specialişti­ alte preocupări ale muncito­ Radiojurnal;
pe şapte principale probleme concrete din propria activi­ mHü«¡lili lor noştri, în vederea inves­ rilor, maiştrilor şi ingineri­ dans; 24,0!i I
1
componente ale temei. Re- tate. tigării şi punerii în circuitul lor de la C.T.E. Mintia , în 0,03—0,00 NOJ
nocturn.
ferindu-se, de pildă, la în­ Despre necesitatea întăririi lÉifillÉÉÉS productiv a celor mai valo­ domeniul cercetării şi crea­
semnătatea . Plenarei C.C. al ordinii şi disciplinei în con­ iiisiiiifeş roase idei şi metode practice. ţiei tehnieo-ştiinţifice, despre
P.C.R. din martie 1949, tinuare, "a unei mai bune mo­ &JBB Iată — tocmai în vederea re­ reuşitele lor, despre străda­
KÜ 'i
cursantul Iosif Vlaicu a pre­ bilizări şi participări la mun­ ducerii consumului de gaz niile continui de a găsi şi KiţB
zentat şi un scurt istoric al că, a ridicării calităţii muncii j¡ - / -n;y- metan, necesar întreţinerii aplica în muncă noi soluţii,
acţiunii’ de cooperativizare a în toate sectoarele C.A.P. au ' '' y >«• arderii cărbunelui, a fost px'ocedee şi perfecţionări,
v
agriculturii la Ilia. vorbit tovarăşii Mihai Baieu Uliii! : o f. convinşi că în acest fel slu­ DEVA; înti
şi Valentin Ciobanu, care, în­ introdus la fiecare cazan un lele (Patria)
Dealtfel, dezbaterile, evi­ tre altele, au subliniat că 1 1 m arzător cu debit mic pentru jesc efectiv producţia, că se seriile I-1I
denţiind principiile politicii preocupările membrilor de % a realiza flacăra suport, ca­ alătură efortului colectiv al DOARA: Co
partidului nostru în domeniul partid, ale tuturor coopera­ Hi, re duce la evitarea răbufni­ naţiunii însci'is în Festivalul rll (Flacăra)
transformării socialiste a a- torilor in acest sens nu tre­ iii rilor în cazan. Lucrările de naţional „Cîntarea Româ­ picătura de pl
griculturii, s-au concretizat buie să se încheie odată cu / '4 -r-y / c proiectare a circuitelor de niei". M-am refei-it însă doar torul) ; PETJ
şi în exemple viabile din u- încheierea cursului de învă- C a l i f i / > v comandă, protecţie şi sem­ la unul dintre colectivele de ţul amintirile
(Unirea); Dir
nltate, din activitatea coope­ ţâmînt. De fapt, cum spunea H i nalizare au fost executate în muncă de aici, cel al secţiei (7 Nolembrit
rativei, legătura cu proble­ în final propagandistul, nu •fri® ii'f - ■% cadrul atelierului ATM de PRAM — AMC — ACT, nu Tcoclorolu (K
mele practice, cu preocupă­ încheiem cursul. Vom conti­ către maiştrii Gheorghe Mân­ întîmplător, ci pentru că are PENI: Vlad
rile cooperatorilor privind nua să ne însuşim toate sar­ druţă şi Doru Ştelănescu, iar cele mai bune rezultate în X-II (Cultura)
îndeplinirea sarcinilor semna- cinile ce ne vor reveni din în instalaţie de către grupe­ acest dornepiu, fiind decla­ marginea sa)
lîndu-se în euvîntul tuturor le de electricieni conduse de rat fruntaş în px-odueţie pe resc); VUIiC
documentele de partid, din a 7-a sub- <
participanţilor la dezbateri. hotărîrile partidului şi legi­ maiştrii respectivi. Alţi elec- I.E. Deva în anul 1978. (Muncitoresc)
Astfel, tovarăşa Dorina Suba le ţării, prin aducerea lor la z.ebcl (Minei'
a prezentat cifre privind cunoştinţa cooperatorilor în SA; Lăsat«”;
'Hr
creşterea ritmurilor şi rea­ mod cît mai operativ. . Eatbcir
lizărilor în agricultură pe Termocentrala Mintia pulsează fără contenire energie e- Nou produs al creaţiei colectivului seriile .
ţară, dar şi în C.A.P. Ilia. NICOLAE STANCIU lectrică pentru economia naţională. Foto 5 VIRGIL ONOIU BRAD: b
I-II (Steaua
Presă mecanică de 25 tone forfă TIE : Cape
(Patria); Mii.
În toate localităţile jiideţului — intense Oamenii răni 1
(Flacăra)
c
operaţia
Zilele
acestea,
la
început
a
I.M.
Orăşlic
de cultură) ;'H
de omologare pentru prima dată în unitatea noas­ tra ambulair
acţiuni de plantare a pomilor fructiferi tră a unui nou produs: presa mecanică do 25 tone BRAZI: iU-‘,
forţă. Concepută şi realizată integral prin eforturile control — ,'sA.
BAN: Acel *
proprii ale gîndirii şi concepţiei tehnice a specialiş­ blindat (Cas
In cadrul „Săptămînii ei, pe marginea drumurilor ţiunilor desfăşurate în pentru plantarea şi curăţi­ tilor noştri, presa mecanică de 25 tone forţă îmbo­ SIMERIA: Fy
¡pomicultura“ s-au intensi­ şi în diferite terenuri im­ „Săptămîna pomiculturii“, rea pomilor. Prin grija pri­ găţeşte gama preselor mecanice ce sc fabrică în în­ (Mureşul); Ir
ficat, în toate localităţile proprii altor culturi agrico­ mai mult de î 800 de pomi măriei s-au adus şi pus la treprinderea noastră cu încă un produs de bază, mult tal (Lumina).
judeţului, acţiunile de plan­ le s-au plantat peste 3 500 fructiferi. Avem în comună dispoziţia cetăţenilor pomii solicitat de economia naţională. (ION SUSAN, mais­
tare, curăţire şi întreţinere pomi (meri, peri, vişini, mulţi cetăţeni, între care solicitaţi. In această peri- tru la atelierul prese). JiOTu.
a pomilor în gospodăriile cireşi, caişi şi pruni), reve­ se află Alexandru Rus, din . oadă s-au plantat în total
populaţiei. Aceste acţiuni, nind în medie^ cîte cinci Băeia, Doinei Beldescu şi un număr de peste 2 500
organizate de către consilii­ pomi de fiecare gospodărie. loan Popa din Petreni, Ni­ de pomi. Fruntaşi pe co­ Rezultatele
le populare, împreună cu Aşa de exemplu, Liviu Ro­ colae Magda şi loan Şutea mună în acţiune sînt locui­ 1 000 ORE DE MUNCĂj PATRIOTICĂ 30 martie 19r
organizaţiile de masă şi man şi Susana Taşnadi, din din Tîmpa, Cornel Spinea- torii din satele Săcel, Bă- muncii lor: colectai’ea a Extragerea
După tura de muncă, pe­
obşteşti, au angajat în Kapoltu Mare, au plantat 30 nu din Totia, care au plan­ răşti şi Subcetate. ste 300 muncitori ai secto­ peste 140 tone fier vechi. 9, 60, 35, 5„ r
Extragerea
muncă locuitorii de la ora­ şi respectiv 20 de pomi, iar tat în gospodăriile lor în- rului mişcare-tracţiune din S-au remarcat prin hărni­ 13, 80, 22, 53.
şe şi sate, tineri şi vîrstnici, BRETEA ROMANA : Ele­ cadrul uzinei nr. 7, de la cie : Şerban Constantin, Şte­
Fond total
elevii din şcoli: vii din şcoli în fruntea ac­ C.S. Hunedoara, au organi­ fan Costea, loan Filimon, 997 923 lei.
„SĂPTĂMÎNA POMICULTURA ţiunii zat o intei-esantă acţiune de Iuliu Sîncrăian, Mihai Cîn-
RAPOLTU MARE: în muncă patriotică de-a lun­ descu, Alexandru Ungur, Du­
medie — cinci pomi de fie­ în gospodăriile populaţiei, gul liniei ferate nr. 74, de mitru Ciobotaru, Ignat
care gospodărie loan Brcteanu din Bobîl- tre 15 şi 45 pomi fructiferi. pe marginea drumurilor şi la gara veche pînă la blu- Gheorghe, Constantin Flo- VREî
na 10. Asemenea exemple Totodată s-au făcut lucrări în curţile şi grădinile şco­ ming, pe o distanţă de pe­ rescu, Anton Penea, mulţi
Acţiunea de plantare, sînt multe.' Elevii de la de curăţire, întreţinere, vă- lilor s-au plantat peste ste 3 kilometri. Rezultatul alţii. Timpul pi.,
curăţire şi văruire a pomi­ şcoala clin Rapolt au plan­ ruire şi fertilizare la pomii 2 700 de pomi — ne-a co­ 31 pârtie ;
lor din gospodăriile cetă­ tat în livada şcolii 100 de din curţi, grădini şi de pe municat tovarăşul Eugen instai 1 şi S'
tat. Ce/ul va.
ţenilor şi de pe marginea pomi, iar pe marginea dru­ marginea drumurilor. Pribeagă, vicepreşedinte al FIERÂRII-BETON1ST! SE AFIRMĂ Vor cădea t.
drumurilor — ne informea­ mului ce duce spre Bobîlna biroului executiv al consi­ formă de pl,
verse de pl'
ză tovarăşul Florian Silvă- încă 300. SÍNTAMARIA-ORLEA : liului popular comunal. în Brigada de fierari-betonişti cu 24 săli de clasă din spa­ vor semnala .
şan, vicepreşedinte al bi­ Fruntaşi pe comună — lo­ fruntea acţiunii s-au situat condusă de comunistul Sirrii- tele pieţei Obor şi sala de trice. Vintul
roului executiv al consiliu-, BACIA : 600 de gospodă­ cuitorii satelor Săceî, Bă- elevii de la şcoli care au on Napău, din cadrul Şantie­ sport a Liceului industrial derat, cu un»
de 40—50 km
rii — 1 800 de porni răşti şi Subcetate plantat 700 de pomi şi au
lui popular — iniţiată şi rului IV al I.C.S. Hunedoara, nr. 1. Se afirmă în această nord-vest. T
organizată de primărie, îm­ muncit cu sîrg la curăţirea dovedeşte zi de zi exigenţă activitate munca fierarilor fi cuprinsă
minus 1 şi
şi responsabilitate faţă de
preună cu organizaţiile de în cele 600 de gospodării Tovarăşul Pompiliu Tăşa- şi văruirea pomilor. Dintre Petru Riştei, Aurel Bertea, intre 7 şi V
cîte numără comuna noas­ lă, vicepreşedinte al birou­ cetăţeni, se evidenţiază Li- propria activitate, executînd Elena Irimia, Gheorghe Lu-
masă şi obşteşti, a căpătat lucrări calificate de comisia Pentru 1
tră —'ne spunea tovarăşul lui executiv al' consiliului via Bonta, Gheorghe Dum- caci ctc., care au contribuit mea va fi
un caracter larg, de masă. de recepţie ca foarte bune.
Constantin Timar, vicepre­ popular comunal, nc-a co­ buleu, Ionel Stoicoi şi alţii la depăşirea sarcinilor de roasă, cu i
La această acţiune au par­ şedinte al biroului executiv municat că în toate satele care au plantat în curţile Astfel de lucrări se execută plan la zi ale brigăzii cu cădea precip
ticipat toţi locuitorii. la construcţia blocurilor nr. mă de ploaie
al consiliului popular — anart.inăt.nnrp pnrmmpî.. c.qh Ol Cfi'ti.eliviîln Iam OP A