Page 109 - Drumul_socialismului_1979_03
P. 109
SÎMBATÀ, 31 MARTIE 1879 Pag. 3
FÎZIUNE r ! H M
V ; ‘î»rfe Sicem& m ecr<uaul : ~ Î SANCŢIOI TAŢII !
i ' De aurind, colectivul dc l
mbă spaniolă Cornel Regman - In întrecerea desfăşurată ţiunilor euitural-artistice, o deja curăţate, greblate, su J muncă de la I.C.S. Aii- }
mbă franceză anul trecut între consiliile estradă eu un amfiteatru de prafaţa de întreţinut întin- ţ r,unitara Hunedoara a luat »
!c prînz
lenţii judeţeni „EXPLORĂRI populare municipale, orăşe 350 locuitori, o platformă zîndu-se în acest an pe 30 1 in dezbatere critică pe toji i
IN ACTUALITATEA IMEDIATA“ neşti şi comunale pentru mozaicată pentru dans, un hectare. în afară de aceas ? lucrătorii întreprinderii ca- a
opulare îndeplinirea planului de chioşc pentru fanfară, locuri ta, a fost, plantat pe dig î Ve au săvîrşit abateri in }
văzut de a-
etuare): „l’ri- Apărut la „Editura Emi- necesar se dovedeşte Al. . dezvoltare economico-socia- ele joacă pentru copii, do gard viu în lungime de 500 i ultima vreme. Pentru mi- I
rstronomică“ nescu“, acest nou volum al Piru...“, „Sorescu I şi .So lă în profil teritorial şi a tări comerciale moderne şi in şi sînt pregătiţi pentru 1 nusuri în gestiune au pri- t
V'Inzătorul de criticului Cornel Regman rescu II“ — ne dăm seama angajamentelor asumate, altele. plantare în oraşul nou alţi 1 mit sancţiuni lacob Fritz, ■
o KarI Zellpr constituie una dintre cele de faptul că avem de a
ulturală mai interesante apariţii din face cu un spirit care par pentru mai buna gospodă In acest an, la nivelul o- 600 m. Se realizează lu I Elena Modircă, Domnica
de amortiza- domeniul criticii şi teoriei că ne precizează de la bun rire şi înfrumuseţare a lo raşului, s-a Întocmit un crări de întreţineri pe străzi, f Crişan, .Jenica Ciornei, Do-
literare. Cu binecunoscutul început că se fereşte de calităţilor, oraşul Brad se (două fiind deja terminate) J rica Ciocoi, Elisabcta Mir-'
tincrelului la
său aer polemic ce se des canoanele unor atari scri numără printre localităţile şl.pe cursurile de ape. S-a \ cea, Ana Moldovan, Eleo-
79 — cronica prinde din mai toate bucă eri. S-ar putea spune că cu rezultate bune. Angaja Localităţile hunedorene propus să se planteze pe 1 nora Dănilă, iar pentru
;elor politice ţile cuprinse în volum, au autorul este un adevărat mentul privind realizarea — şantiere ale cursul Crişului Alb o per ? absenţe nemotivate de ia
ii iuternaţio- torul ni se dezvăluie încă „căutător de nod în papu unor lucrări edilitaî'-gospo- dea de protecţie din două ■ > lucru au fost sancţionaţi
o dată ea o prezenţă cu to ră“ —' şi poate că şi este, gospodăririi şi
raasculin : tul aparte în cîmpul criti în sensul bun al euvîntului dăreşti de larg interes rînduri de plopi. Iniţiativa i cu asprime Marioara Pop,
aia Mare — obştesc prin muncă volun- înfrumuseţării prinde viaţă, pînă acum i Aurelia Stoica, Elena Bi-
b Magdeburg cii noastre literare. Folo — însă argumentele criticu plantîndu-se aici cu con . i ro, Elena Pruteanu,
etur !u serai sind îraze de mare simpli lui sînt rodul unor atente tar-patrioUcă — de 26 mi
.Gupei cupe tate, însă întotdeauna cu o disecţii alo „subiecţilor“, lioane lei anul trecut — a program şi mai bogat de cursul elevilor de la Li ■ ţ Colectivul de niuneu a
nsmisiune di subtilă notă pamfletară, ceea ce justifică afirmaţii fost îndeplinit, revenind o acţiuni prin muncă voîun- ceul „Avram lan cu“, 600 i luat poziţie fermă împo-
la Baia Mare Cornel Regman se numără le sale, chiar dacă ele par, valoare de peste 1500 lei • plopi. Am putea menţiona
:t Fotbal in printre puţinii critici lite de regulă, ale unui „cu tar-patriotică. Se va lucra / iriva celor care săvirşesc ,
d; — rer.mna pe" locuitor.. în continuare la parcul-zo- încă multe lucrări ce‘s-au I abateri, le-au pus in ve-
arilor desfă rari contemporani care surgiu“, aşa cum precizea Dintre obiectivele realiza ' nă de agrement, pînă la executat sau se vor executa ţ dere să se încadreze in
miercuri In reuşesc să capteze atenţia ză Mircea’ Zaciu în „Cor ' în Brad prin muncă Vo-
ittd european celor mai diverse categorii nel Regman şi demonul te anul ■ trecut la Brad; în terminarea lui. în zilele ; pas cu cei care muncesc
de , cititori, celor mai exi Alacil“ : „Ca şi alte volu cadrul activităţii de auto- ’ frumoase din această pri luntar-patriotieă, dar nu a- zi de zi corect şi cinstit.
gente gusturi. Pornind me, „Explorări...“ este un gospodărire şi înfrumuseţa măvară — sîmbăta şi du .eeasta e cei mai important
ioa zilei : E- chiar de la titlurile bucă • sac â maiices“ al unui doc lucru. Important este, şi
■ett energiei e- ţilor cuprinse în volum — tor în acupunctura litera re, menţionăm : întreţinerea minica, în special, cînd tim
v
y. , . cu balast a aproape 40 lcm pul a permis — s-jau desfă trebuie subliniat, modul de
lopedia citez cîteva absolut la în- ră, analist meticulos, în- străzi, a zonelor verzi din şurat ample acţiuni de • lucru, faptul că activitatea
lai : Iu »pa- tîmplare : „Regula de cinci ' cîntat cînd găseşte cusurul muncă patriotică. Au fost consiliului popular se des
- Închise •— simplă a călătorului-polito- şi mal ales cînd nimereşte cartierul de locuinţe —
* log“, „Desfăşurarea“ de formula stilistic şocantă a peste 15 hectare, plantări ‘ inventariate toate zonele făşoară în strinsă conlucra -
■e sportivă Ia Marin.,. Sorescu“, „Criticul cusurului“. de pomi şi gard viu, spri verzi din oraş, stâbi lindu-se i-e cu masele de cetăţeni.
Eugen Barbu sau cît de DUMITRU HUKUBA peste tot, concret, ce anu • Tot ce s-a realizat şi ce se
de sîrabăti jinirea realizării lucrărilor
cu- Stela I>o- din investiţii (demolările me este” de făcut şi cine va măi realiza în domeniul
invitaţli săi CONCERTE SIMFONICE pentru eliberarea amplasa răspunde de realizarea lu autogospodăririi şi înfrumu PATISERIE-ROTISEÎME ,
il’i
Filarmonica de stat din tru Rareş“ ‘ M. Ravel : mentelor au fost făcute cu crărilor propuse. Toată zo seţării oraşului este rodul
b SAU CIRCIUMA ? |
Oluj-Napoca prezintă con- „Tzigane“ j Saint—Saens 7 muncă patriotică). De ase na verde din cartierul de acestei conlucrări, al mun
certe simfonice la Hune- „introducere şi Rondo ca- menea, s-a lucrat mult anul locuinţe, de exemplu, a fost cii tuturor cetăţenilor, caro întrebarea o adresăm ^
doara (casa de cultură, 2 . . • „ G R , , . trecut, şi se continuă anul împărţită pe secţiuni, care ştiu că tot ce fac este pen
aprilie, orele 18,30) şi Deva P 11U0S0 5 nossini • acesta, la amenajarea zonei au fost date în primire atât tru ei, penti-u oraşul lor, pe factorilor răspunzători. |
u
(casa de cultură, 3 aprilie, vertura „Wilhelni Teii". So- de agrement de pe strada elevilor, pentru lucrările care îl vor din zi- în zi Despre mult discutata pro
orele 18,00). In program : listă : Liliana Ciulei. Diri- blemă a „Garofiţei“ din
i: 6,no na- Moţilor, care va avea în fi mai uşoare, cît şi. asociaţii mai frumos şi prosper.
dimineţii ; 1,00 E. Caudella : Uvertura „Pe- jor — Ion Baciu. v-. nal, printre altele, un sec- lor de locatari. Peste tot in cartierul „Dacia“ dtn mu- I
.8,0(1 Revista nicipiul Deva, în ziarul |
luricrul raelo- „DUELIŞTII“ ‘ tor pentru desfăşurarea ac oraş, zonele verzi au fost DOINA COJOCAUU 1 nostru s-a scris la timpul
ildtin de ştiri ; î oportun. Dar scriem din
1
radio; 10,00 La ediţia din 1077 a fes lena şi Restauraţie — ne
Uri - ; 10,05 lle- tivalului de la Cunnes, iii- ' întăreşte şi mâi mult con nou deoarece, se vede că ;
radio; 10,10 mul „Dueliştii“ — turnat vingerea că factologia fil 1 diferiţi obişnuiţi ai paha-
>r; 11.00 Bule- de Hidley Scott, în baza mului este eminamente pa I
1,05 Atlas cul- rului, contrar normelor
iscoteca „Ti“ ; unei nuvele de Ioseph rabolică, ea vehiculînd o I convieţuirii sociale, au
imicră Kadio- Conrad — a obţinut pre meditaţie subtilă şi nuan ' transformat in berărie a-
tetln de ştiri ; miul „Opera prima“,' ca ţată despre falsul ideal, în \ cest local comercial. Pe
loara folcioru- peste un an regizorului să acest caz prezumtivul cod
13,43 Medalion i se acorde şi premiul „Da-' al onoarei. Feroud şi d’Hu lingă această latură nega
- Vasile Şirlf; vid di Donatello“. Primirea bert se urmăresc reciproc tivă mai există una : con
1 Ia 3; 15,00
; 10,00 lladio- călduroasă de care s-a bu timp de cincisprezece ani ducta de apă de la grupul
Itadiodivertis- curat primul lung metraj nu pentru că separaţia lor social este spartă şi can-,
reie serii: 20,oo al cineastului Scott se da- ar £i fatalmente irepara iitâţi însemnate de apă
iHCce de voie toreşte, fără îndoială, caii-. bilă, ci fiindcă fiecare din curg pe... apa simbetel.
dilJ instrumen- . taţilor de excepţie ale ei conservă motivul urii,
i, in România; „Dueliştilor". Duelul dintre transformat într-un fel de (ŞTEFAN VARGA, ziarist
sonore; 22,00 doi ofiţeri ai armatei napo punte tragică şi hilară în colaborator).
12,30 Muzică dc
aletin de ştiri; leoniene, desfăşurat într-o acelaşi timp dintre trecut
stop muzical perioadă de un deceniu şi şi prezent. Admirabila ima ţ TĂIETORI DE
jumătate, statuează, în gine a lui Frank Tidy, evo
fond, exemplul unei idei fi luţia de mare combustie a
xe, cu toate implicaţiile a- lui Harvey Keitel şi Keith ) FRUNZA LA ClINI
cesteia în două destine u- Carradine, conferă acestei V
raane. Cadrul istoric — e- pelicule valenţe dificil de
poca lui Bonnaparte, de la cuprins în cîteva rînduri. ^ Sint de mai multa vre- ,
consulat, pînă la Sfînta E- AL. COVACI Ansamblul pionierilor «lin Almaş-Săli.şle — argument pentru modul cum sînt preluate i me in această situaţie de-
e oglinzi para- şl continuate tradiţiile strămoşeşti. Foto : I. NICA
Soţul meu — ' sonorantă Munteanu Au-
Arta); HUNE- \ rel şi Căldărar loan Iul |
aspiraţla tăee- î Ontica, din satul Galaţi,
; cianura şi...
oaiţ (Construc- UN GEST NOBIL, UN GEST AL OMENIEI precum şi Păcurar Con-'
tOSANI : Lan- pentru cei care I stantin, din satul Vrie,
r — seriile I-XI p$ă Ceva neprevăzut mi-a a- locuiesc. îmi amintesc că ( comuna Pui. Toţi trei sînt
nou împreună gravat brusc starea generală. purta uniformă militară. Era
i) ; Ecaterina Mă aflam pe strada Dr. P. un apărător al naţiunii I tineri sub 30 de ani, ca-
«publica); LU- Groza, in dreptul Procura noastre socialiste. Şi îmi ) re duc o viaţă parazitară '
Tepeş — seriile a greşeli ce se plătesc mult prea scuip ţ trăind pe spatele părinţi-
:); Plopii de la turii judeţene. Cuprinsă de mai amintesc că-mi spusese
ului (Muncito- slăbiciune, m-am oprit. Eram că şi dumnealui, e suferind. i lor. Lăsaţi-vă stimabililor
1
AN; Compania epuizată. Zeci de întrebări Prin aceste rînduri îi urez ? de obiceiul de a tăia frun-
ilar de lună „De linia vieţii ei s-au Să te vadă un medic“. cute pedeapsa cea mai grea, mă copleşeau. „Ce să fac ? ! acestui om cu suflet nobil, I za la cîini. Faceţi şi voi \
i; . LONEA: Je- ce... ?“. Deodată m-am trezit din toată inima, multă sănă
ul)-!; ANINOA- interpus, nu ca o fatalitate Medicul a văzut-o şi a con pentru acuzaţia de „com ocrotită de o fiinţă care tate şi îi adresez un sincer ( o muncă utilă. Intraţi în
„*'onul să ?.boa-, -ci ca O nacilă, oameni in statat că o întrerupere de plicitate la provocare ile m-a poftit amabil în maşina mulţumesc. ■ ritul cu lumea, cu conce-
arwt,; URU’ "îl: conştienţi şi rapaci, avari, sarcină, chiar şi sub directa gală de avort, cu moartea ' tuţenii voştri cei harnici!
Npraşului Pra'ga — dumnealui, dueîndu-mă la
I (1 Noiembrie); dornici de îmbogăţire fără supraveghere a specialistu celei în cauză“. adresa unde i-am spus eă ELENA LAZÀR
>ţul meu — seriile muncă. Oamenii aceia sînt lui, ar comporta pentru într-o zi de toamnă, un
i roşie); ORAŞ- acum în detenţie. Pentru fată riscuri mult prea mari. om în vîrstă i-a prezentat \ UN APARAT CARE NU
anâ din munţi t
-la'— seriile I-II vinovăţia l-or -— cîntărită Şi totuşi, pe un pat din pe un alt om în vîrstă care ! FOLOSEŞTE LA NIMIC
:EOAGIU-BAl : bine şi, fără discuţie — propria locuinţă, Didina dorea „să ajute o fată“. Oficiu! judefean de turism
;n oameni (Casa vor răspunde“. Croitoru a săvîrşit fărăde „Tipul descurcăreţ“ s-a ui
iAŢEG: Orches- tat -la fată, a tras cu ochiul
(ă (Popular) ; Paragraful acesta l-am legea suprimării unei vieţi La Policlinica din Deva
“Imul post de extras din articolul intitu în devenire, iar ce a urmat la poşeta ei şi cînd s-a Hunedoara există un aparat pentru
„rille I-II; CA- lat „Greşeli care so plătesc a fost adevărată crimă. Sea convins că fata are cu ce-şi aerosol. Dar acesta nu
blestemat tren mult prea scump“, publicat plăti „ajutorul dezinteresat“
a de cultură); cu sediul în DEVA, Piaţa Unirii, nr. 2 funcţionează de 8 luni. Or,
;ul- Feţei Palide în ziarul nostru din 18 oc a consimţit s-o „ajute“. Aşa acesta este un aparat atit
jIÂ: Zbor mor- tombrie anul trecut. Era a intrat fata în „hora“ Di- RECRUTEAZĂ SI ÎNCADREAZĂ de necesar în afecţiunile
vorba acolo de povestea dinei Croitoru şi a lui Va căilor respiratorii ! Sufe
tristă a suprimării unei sile Blaga. Flora fărăde URMĂTORUL PERSONAL : rinzii întreabă : pe cînd
vieţi omeneşti; o poveste legilor, „hora“ în-paşi spre se va repune în funcţiu
cu o fată care a făcut gre ra la ora 18 încă se mai cimitir sau spre închisoare. # economist principal contabilitate ne ?
şeala fatală de a curma, pe putea face ceva. Dar 'de într-o zi, un om în vîrstă contabil principal (contabil) sezonier
tragerii din căi ocolite de lege, firul teama de a nu fi descope i-a prezentat lui Vasile Bla- pentru sezonul estival în vederea deta
3-5 unui germene de viaţă. rită, femeia aceasta i-a re ' ga pe un alt om în vîrstă ? CONTROLEAZĂ,
Cum arătam, spre greşeala fuzat victimei inconştienţei oare dorea „să ajute o fa şării pe litoral
I ! 34, 24, 45, sale dreptul la o ultimă | DAR CINE REZOLVA ?
-l7, 16. aceasta au împins-o fii-nţe tă“. Omul acela, al doilea ® bucătari — pentru detaşare pe litoral
a-Ii-a : 21, S, cu chip omenesc, dar cît de speranţă. A mai aşteptat o om în vîrstă în acest cerc, 1 La
regis-
IB2, 12, 33. departe de calitatea de om 1 noapte. O noapte care i-a avea 54 de ani, era şeful # absolvenţi ai liceului de cultură gene i Irul fila nr. 3, din maga-
al
de
control
de cîştigurl : llevedcm acum, după ce fost fatală fetei' care abia unei echipe de transport la rală şi economic în vederea calificării i sinului nr. 4 pentru desfa-
s-a pronunţat împotriva lor trecuse de 20 de ani. în întreprinderea chimică din postliceale pentru meseria de bucătar. ^ cerea produselor lactate,
o dreaptă sentinţă, dosarul Codul penal, fapta e defi Orăştie şi o avea ca subal încadrarea se face conform prevederilor i amplasat in centrul civic
fostei infirmiere Didina nită ca „provocare de a- ternă pe nefericita tînără l al Hunedoarei, medicul in-
Croitoru. I s-a reţinut în vort, urmată de moartea pe care „dorea s-o ajute“. Legii 12/1971 şi Legii 57/1974. \ spector Ştefan Bostan-
sarcină ca vinovăţie princi celei în cauză“. în codul A „ajutat-o“ să nu mai fie Informaţii suplimentare la sediul O. J. T. ţ scria: -Frigiderul nu func-
-obabll pentru pală, alături de altele, pro nescris al umanismului, ea printre noi. Munteanu A- ; ţionează de peste un an
Vremea va ii vocarea de avort urmată de poate fi socotită dublă cri vram se numeşte omul în Deva, telefon 14730. ţ
■; va răci trop mă împotriva vieţii. A să- vîrstă de 54 de ani şi a de sile“. Fireşte, se pro-
ii schimbător, moartea celei în cauză. Pen ţ pune repararea frigîderu-
recipitaţii sub tru cele ce i s-au reţinut vîrşit-o pentru -un avantaj fost condamnat la un an şi “j| ( iui. Vine in control şi to-
,.ăie şi lobai a- a fost condamnată la exe material evaluat la 800 de jumătate închisoare pentru La 2 aprilie 1979 se îm '
aie. Izolat se lei! „complicitate la avort pro plinesc 2 ani de cumplită varăşul Alexandru Po-
lescărcări elec- cutarea unei pedepse pri vocat de femeie“. Execută tristeţe şi durere de cînd \ povici, şeful aprovizionării
va suila mo vative de libertate de 9 într-o zi de toamnă, un destinul nemilos ne-a des i de la I.l.L. Simeria. Pro-
le intensificări ani. într-o zi de toamnă om în vîrstă îi prezentase pedeapsa prin muncă co- părţit dc unicul nostru fiu ’ pune iarăşi repararea
/li din vest şi o fată... Omul în vîrstă a- recţională. ŞIPOŞ ŞTEFAN
emperalura va un om în vîrstă îi prezen student, în pragul împli ţ grabnică a frigiderului cu
noaptea între tase o fată care abia tre vea atunci 51 de ani, re S-a lăcut plată dreaptă nirii a 21 de ani de viaţă. I ghinion. Deci dz controale
, .grade, iar ziua cuse pragul a douăzeci _de putaţia unui „tip descurcă pentru cei care au împins a Colegii din clasa a Anunţăm pe cei care nu se duca lipsă, dar de
>. grade. reţ“, gata „să ajute la ne la greşeli ce . se plătesc Vl-a C, Şcoala generală
■“Ă2 aprilie: Vre- primăveri. Versată în între nr. 3 Deva, profund îndu l-au cunoscut şi nu l-au 1 rezolvat cine rezolvă ? (V.
uitat că, la 1 aprilie ora
vjtabilă şi răco- ruperea ilegală a cursului voie“ şi se numeşte Vasile mult prea scump. reraţi de pierderea sur 15, va avea Ioc comemo ţ MARINESCU, ziarist cola-
--variabil. Vor sarcinii, Didina Croitoru a Blaga, astăzi — deţinutul prinzătoare a mamei Mu rarea Ia tristu-i mormînt . borator).
¡taţii sub for- Vasile Blaga, condamnat la P. IOSIFESCU te; Lidia, transmit since
ci tznlnt. lnnn- „consultat-o“ în condiţii re condoleanţe familiei din Deva, str. Emincscu.
(320)
