Page 11 - Drumul_socialismului_1979_03

& SIMBĂTA, 3 MABT1E 1979

Obiectivul central al actMtăflI minerilor Văii Jiu?
mmmm
IZIUN6
Colectivele fruntaşe să dezvolte in esptiiL

aba spaniolii
iba franceză realizările, cele rămase in urmă să intre inc
i prins
nţii judeţeni
■ăzufc de a- din acest trimestru in cadenţa întregului bazin!
pul arc
lturnlă
— Sint cunoscute rezulta­
ţretului tele frumoase, in continui o situaţie de mijloc — mine­
le Vulcan, Dilja, Lonea, Uri-
1379 — cro- creştere, obţinute de minerii Convorbire cu tovarăşul cani — să scurteze în lunile
nentelor po- inginer IULIAN COSTESCU,
ne ţi inter­ din Valea Jiului în primele următoare distanţa care le
două luni ale acestui an. Ci­ director tehnic al C.M.V.J. desparte de „plutonul frun­
ior cinci na- titorii ziarului „Drumul so­ taş“ ?
lEbi : Anglia cialismului“ doresc să cu­ — Răspunsul cel mai com­
Transmisiu- noască părerea dumneavoas­ colectivele întreprinderilor petent la această întrebare
dc la Lon- tră despre aceste rezultate, miniere Lxipeni, Petrila si in­ îl pot da în primul rind
despre posibilităţile de îmbu­ tr-o anumită măsură Paro­ minerii, colectivele de mun­
'ilnmlui pen­ nătăţire a lor in continuare. şeni. Ce trebuie reţinut din că respective. De fapt, acest
ii tineret Mai întîi, care sint principa­ experienţa acestor colective ? răspuns a fost dat deja ev
lii factori determinanţi ai a- — Intr-adevăr, prin rezul­ prilejul adunărilor generale
de Ia fnee- cestor rezultate ? tatele bune obţinute în cele ale oamenilor muncii. Foru­
ipcrativlzărll — In cea de-a doua lună a două luni ale anului, cele rile supreme ale autocondu-
anului, minerii din Valea trei colective care se situea­ cerii şi autogestiunii munci­
de muzică Jiului au extras în fiecare zi ză în fruntea întrecerii so­ toreşti din unităţile miniere
lucrătoare în medie o pro­ cialiste au acumulat o expe­ au discutat cu multă răspun­ Aron Cofruş —
pedia ducţie superioară cu aproape rienţă pozitivă care merită dere şi au aprobat angaja­ 99 • ~
I : „Mfnulto- 1 000 tone de cărbune faţă să fie analizată cu toată a- mentele de întrecere, care Prin grija prestigioasei E- pune, în poemele sale, lup­
i“ — de media zilnică din ianua­ tenţia şi însuşită de celelalte prevăd obiective mobilizatoa­ dituri- „Minerva", iubitorii tele şi jertfele poporului toare/, Mi-e sa,,
rie. Ar mai trebui remarcat unităţi, ţinînd bineînţeles re la extracţia de cărbune şi de poezie au prilejul de a nostru pentru independen­ voi !“.
că cea mai mare parte a spo­ seama de specificul lor. Este la indicatorii de eficienţă. se reintîlni cu lirica lui A- ţă şi libertate. Opera sa Poetul Arov, Cotruş e
umă la alta. rului de producţie s-a reali­ foarte greu să sintetizezi în Deşi s-au publicat în presă, ron Cotruş. Cu o prefaţă socială şi patriotică se dis­ scris simplu şi pe înţelesul
celor mulţi. Poezia sa, aşa
zat la cărbunele destinat sco­ citeva fraze această expe­ aş reaminti că reprezentanţii la obiect, semnată de Ion tinge prin originalitate in cum ne spune în prefaţa
purilor siderurgice — sortul rienţă care s-a format şi s-a colectivelor de muncă s-au Dodu Bălan, volumul de fa­ poezia românească. Poeme volumului Ion Dodu Bă­
ccl mai valoros — unde pro­ acumulat de-a lungul mai angajat să extragă peste simple, de mare ataşament, lan, este „poezia unui poet
ducţia extrasă în luna fe­ multor ani de muncă, de plan : la Vulcan li 000 tone ţă cuprinde peste 400 de inundă sufletul şi conştiin­ tribun, a fost creată mai
bruarie a fost mai mare cu căutări, de frămîntări. Din cărbune, la Dilja 2 000 tone, poezii, grupate pe ani, cu ţa. Se simte, în multe poe­
mult pentru a fi recitată in
aproape 24 000 tone. experienţa acestor colective la Lonea 5 000 tone, la Uri- titlurile ce le-au purtat vo­ faţa mulţimilor, decit a Ji
Aşa cum s-a subliniat şi mi se pare deosebit de im­ cani 4 000 tone. Personal cred lumele tipărite în perioada zii, eroismul luptei pentru
în recenta adunare generală portant faptul că organele de în realismul acestor angaja­ 1911—1939. Scoasă la lumi­ eliberare socială şi naţio­ citită in singurătate“. Din
1’: 6,00 Ka- conducere colectivă, persona­ nă, lirica lui Aron Cotruş nală. La izbucnirea primu­ întreaga sa operă se deta­
liraineţii; 7,00 a oamenilor muncii din Com­ lul tehnico-inginerese, între­ mente. ne reînvie curiozitatea şi lui război mondial, poetul şează o mare dragoste pen­
ooi Revista binatul minier Valea Jiului, — Cu toate îmbunătăţirile a fost înrolat ca voluntar tru popor şi ţară. Dovadă
iricrul melo- rezultatele din ce in ce mai gul personal muncitor şi-au intervenite, trei unităţi mi­ plăcerea de a parcurge din şi acesta versuri: „Te-am
ctln de ştiri; bune obţinute de minerii ba­ mobilizat priceperea, inteli­ niere nu şi-au îndeplinit sar­ nou această originală poe­ în armată şi trimis să lup­
radio; 10,00 zinului nostru carbonifer sint genţa tehnică, întreaga ener­ cinile de plan pe luna fe­ zie, de a ne familiariza cu te pa frontul din Italia. vrut şi le-am insat etern
‘i; 10,05 Ke- încurajatoare, ne îndreptăţesc gie creatoare pentru rezolva­ unul dintre poeţii de ex­ Luptă, dar şi scrie. Scrie biruitor, popor a.1 tnexi". Cu
ratlio; 11,00 rea problemelor complexe a- bruarie. Este vorba de I.ive- sincer despre solidaritatea ţoale că in viaţa şi activi­
i; 11,05 Atlas să fim optimişti, ne întăresc zeni, Anixxoasa şi Bărbăteni. presie ai fiinţei naţionale, tatea sa au existat contra­
i Discoteca încrederea in forţa creatoare pâruto ca urmare a creşte­ Ce lipseşte acestor unităţi ai dreptăţii şi omeniei sa cu cei mulţi, despre fra­ dicţii. opera rămînc o crea­
avanpremieră a colectivelor de muncă mi­ rii ritmului de mecanizare şi pentru a scăpa de „lanterna Fiindcă. înainte de toate, ternitate cu ,,cei din ria­ ţie de valoare a poeziei
0 Buletin de niere. care dovedesc zi de zi, a organizării producţiei şi a roşie" ? Cum vedeţi redresa­ versurile lui Aron Cotruş dul cărora s-a ridicat“. Ci­
t comoara prin fapte concrete, hotărîrea muncii în condiţiile progra­ rea lor ? tăm din poezia „In ţara româneşti.
ru; 12,45 Mc- lor de a munci cu energie şi mului de 6 ore. S-a asigurat sint de domeniul poeziei morţii" : Iobagi viteji, voi­ MIRON TIC
Stic; 13,00 Dc astfel adaptarea modalităţilor — Cauzele neîndeplinirii protestatara a acelor vremi
00 Meridian- fermitate pentru îndeplinirea sarcinilor de plan în aceste de exploatare şi restrişte, - r _____ _____.y.,.,......................«¡ypgpg;........ .., , Hm III. _
Radiojurnal: exemplară a sarcinilor de şi ritmului de pregătire şi unităţi au fost temeinic ana­ vremi apăsătoare de care
iisment; ÎS,00 plan şi angajamentelor luate perfecţionare a personalului lizate în adunările generale poporul nostru a avut par­ ", rtr® ecraati! ;
,001 Romanţe, în întrecerea socialistă, răs­ ia cerinţele impuse de tehni­ ale oamenilor, muncii, care au te. Poet patriot, de aleasă
bună şi mc- punzând in acest fel chemă­ ca modernă, îndeosebi prin adoptat şi măsuri corespun­
te; 20,30 Azi, rii pe care le-a adresat-o extinderea acţiunilor de ridi­ simţire, Aron Cotruş irans-
¡0,10 Cadenţe care a calificării, specializării zătoare în vederea redresării Valeri Suvalqv, care prin­
Radiojurnal conducerea partidului, per­ producţiei şi recuperării res­ Portret cu ploaie“ de in obiectiv imagini de-a
1 dansului sonal tovarăşul Nicolae şi policalificării personalului tanţelor. Pupă părerea mea, 99 dreptul picturale, demne de
e ştiri; 6,05-s Ceauşescu, de a asigura ţării din abataje şi — aşa cum a- mina Aninoasa se află pc un pana unui Kuprin) şi unde
muzical noc- cărbunele necesar. rătam şi în răspunsul la în­ drum bun şi în luna martie, O undă de nostalgie blin­ rind resemnarea .decit ris- ambianţa străzilor, răsufla­
Rezultatele obţinute în lima trebarea precedentă — întro­ prin aplicarea în continuare da, un discret balon liric cul reîntoarcerii. rea ceţoasă a mării sublinia­
februarie le-aş califica foar­ narea unei adevărate disci­ a măsurilor luate, va realiza învăluie acest film al regi­ Forind profund în solul ză şi chiar definesc stări de
13,00 Actua te bune pentru întreprinderi­ pline minereşti. La acestea sarcinile de plan. Probleme situaţiei, Eghiazarov desco­ spirit, admirabil exprimate,
13,10 Romă- aş adăuga extinderea valo­ mai deosebite se ridică la Li- zorului sovietic Gavril E- peră că' barierele coercitive
lîuzică popu­ le miniere Lupeni, Petrila şi roaselor iniţiative ale mine­ ghiazarov, rămas în memo­ de actorii Calina Bolskih şi
lă şi a naţlo- Paroşeni, bune pentru cele­ rilor, printre care „Brigada vezeni şi Bărbăteni, care so ria cinefililor prin două pe­ există nu numai în lăun­ Igor Ledogorov.
mlocuitoare lalte unităţi care şi-au înde­ confruntă cu unele greutăţi. licule absolut remarcabile : tricul protagoniştilor, ci şi După cîte vedem, subiec­
contempora- plinit şi depăşit planul — înaltei productivităţi“, „Bri­ De aceea, combinatul nostru în exterior, care le încon­ tul filmului este simplu;
duri de pe Vulcan, Lonea, Dilja şi Uri- gada de producţie şi educa­ acordă o atenţie deosebită „Zăpadă fierbinte" şi „Din joară iubirea abia înfiripa­ Cu aiit mai complexă e te­
9,001-20,00 Ca- eani. Printre factorii deter­ ţie socialistă“, vDirigenţia sprijinirii acestor două uni­ zori in zori“. „Portret cu tă cu preconcepţii şi tacite ma sa : delicateţea raportu­
r : Mărţişoa- muncitorească“ şi altele, care ploaie" este o poveste de
minanţi ai rezultatelor obţi­ tăţi în redresarea producţiei. dragoste, formulată în cu­ dezaprobări. Mai trăiesc, rilor umane intr-un context
nute în unităţile enumerate au fost însuşite şi aplicate de Prin materializarea progra­ lori pastelate, poveste ce deci, — pare a spune E- dat şi la fel de complexe
aş aminti concentrarea pre­ un număr tot mai mare de mului stabilit, la Llvezeni transcrie cu o fineţe psiho­ ghiazarov subtextual — a- sint straturile de semnifi­
ocupărilor organizaţiilor de brigăzi şi de maiştri din cele sint condiţii ca in a doua ju­ cele mentalităţi ce pun o caţii ale acestei teme. Ceea
partid, ale organelor de con­ 3 unităţi. Faptul că în luna mătate a acestei luni să în­ logică de excepţie drama­ amprentă marcantă pe ce conferă peliculei un far-,
71A ^ ducere şi colectivelor do februarie productivitatea rea­ lăturăm treptat greutăţile ac­ tismul latent al unui mo­ soarta marinarului de cursă mec special este autenticiA-
muncă asupra problemelor lizată în cărbune a fost mai tuale, iar în aprilie mina să ment de viaţă care înrixi- lungă şi a văduvei cu doi tatea şi firescul desăvirşii,'
hotăritoare ale producţiei şi mare faţă dc sarcina plani­ le depăşească total. Dc ase­ reşte destinele a doi oa­ copii, paralizindu-le vreme Nimic nu e contrafăcut in ii!
in primul rind asupra asigu­ ficată la Petrila cu peste 700 menea, la Bărbăteni sint po­ meni singuratici. Klavdia şi îndelungată puterea da de­ acest op cinematografic, ni-,
la este Jnvin- rării în permanenţă a liniei kg/post, la Lupeni cu 430 kg/ sibilităţi ca, începînd cu luna Anatoli se întilncsc la o cizie. mic nu pare a fi de prisosi
ianura şi pi- de front active, introducerii post şi la Paroşeni cu aproa­ aprilie, să se normalizeze ac­ vîrstă la care sentimentele Eghiazarov derulează po­ Tocmai, de aceea ne lasă «
■aie (Arta); la timp şi folosirii din plin pe 90 kg/post, este cea mai nu-şi mai îngăduie să i- ■impresia unei creaţii ro­
: Lanţul a- convingătoare dovadă in a- tivitatea de producţie. vestea de dragoste a Klav-
ile I-II (Fla- a utilajelor de mare produc­ cest sens. De aceea, consider Abnegaţia şi spiritul de rumpă furtunos, ci ele fi­ diei şi Anatoli înir-un de­ tunde, elaborată într-o tih­
ui Poenaru tivitate prevăzute in planul răspundere cu care acţionea­ inţează în adincimi matu­ cor crepuscular, pe funda­ nită meditaţie despre ciu­
J PETRO- de mecanizare, îmbunătăţirii că este o datorie a organelor ză colectivele acestor unităţi re, cu rezonanţe pudice. lul unui oraş portuar unde datele sinuozităţi ale vieţii
pentru fot- activităţilor auxiliare pentru de conducere colectivă din Vîrsta lor este aceea la ca­ plouă in fiecare zi (exce­ omului.
; Corsarul a crea brigăzilor de mineri unităţi ca — sub îndrumarea pentru depăşirea greutăţilor AL. COVACI
Noiembrie) ; condiţii cit mai corespunză­ organelor de partid — în actuale, succesele pe care le re oamenii acceptă mai cu- lentă munca operatorului
imint, se-"' r sixinsă conlucrare cu organi­ obţin un număr tot mai ma­
> ; LUPENi : toare la fronturile de lucru, zaţiile de sindicat şi U.T.C., re de brigăzi de mineri ne
rural); Soţul aplicării unor măsuri energi­ dau garanţia că intr-un timp ÎNTiLNIRE CU GIITORII
I-II (Mun- ce pentru întreţinerea, repa­ concomitent cu preocuparea scurt şi aceste colective de
ţLQVN : A- raţia şi revizuirea instalaţi­ Pentru perfecţionarea în con­ La clubul staţiunii Vaţa de
tren b', În­ ilor şi utilajelor şi — ca un tinuare a întregii activităţi muncă vor păşi in cadenţa Jos, membrii cenaclului ,,0-
ţese) ; LO- corolar al tuturor acestor de producţie, să acorde o întregului bazin carbonifer, rlzont“ din localitate s-au îii-
rămin oa- atenţie mult sporită extinde­ adueîndu-şi o contribuţie spo­ tilnit cu iubitori ai literaturii
i; 1ANINOA- preocupări — aş sublinia în­ rii iniţiativelor minereşti, rită la satisfacerea nevoilor aflaţi la odiliuă şi tratament.
do tăcere tărirea ordinii şi disciplinei do cărbune ale ţării. Au citit din cele mai recente Finalele eoncarsislui republican de schi al copiii#»
URICANI : sub toate aspectele. creării condiţiilor aplicării creaţii poeţii Nicolae Crepcea
chil ca ste- — Dintre unităţile miniere lor cu succes. şl Traian Băncilft, precum şi
ric); BRAD : din Valea Jiului, aşa cum aţi — Există posibilităţi ca u- Convorbire consemnată de prozatorii Gheorghe Siretea-
unţi (Steaua arătat, s-au detaşat în faţă nituţile care ocupă în prezent B. ILIESCU nu şi Teodor Volca. Frumoasă comportare a micilor
TEi Gustul
dcirii (Pa-
nerica Ex­ schiori din Petroşani
il (Flacăra); Pregătim cu atenţie cadrele pentru
. •, Urmărire în cursul acestui an
iile-I-II (Ca- şcolar, la Şcoala genera­ Paringul a fost asaltat de Clasamentul final pe cate­
; HAŢEG : 165 dc sportivi, între 7 şi 14 gorii de vîrstă şi pe echipe
(Popular) ; lă (lin Vărinaga s-a ma­ noile obiective siderurgice ani, reprezentanţi ai 16 ju­ arată astfel: Copii II, slalom
acule; CA- nifestat o preocupare deţe din ţară la finalele con­ special, fete : 1. Alina Doro­
i sălbatice deosebită pentru dezvol-
•irâ*; SIME- cursului republican de schi, banţii (Hunedoara); 2. Anca.
a epecială tarea spiritului de eco­ CUrmare din pag. ţj ducţia de metal a ţării, an sau în 1980. Pentru la- individual şi pe echipe, la Moraru (Braşov); 3. Deţină
A !' Colonel nomisire la elevi. Sub acordăm o atenţie-deosebi­ minoarele de semifabrica­ categoriile copii I şi II. Mun­ Conrad (Braşov); băieţi: 1.'
tmlna); TE- nalist, oţelar, laminator, zi­ tă pregătirii cadrelor pen­ tele, primitor, cu un soare Radu Marian (Braşov); 2. Ki-7
a „Autobu- te nr. 2 şi de sirenă nr. 3, pregătit de festival, a creat colae Brodezky (Cluj) ; 31
dar şamotor, strungar, lă­ tru aceste unităţi. Astfel, cu termene de finalizare totuşi probleme micuţilor loan Focşeneanu (Prahova) ?
O ACŢIUNE cătuş, sudor, macaragiu, pentru oţelăria electrică nr. în acest an, am repartizat concurenţi prin pîrtiile aco­ slalom uriaş — fete : 1. An­
.planul de şcolarizare fiind 2 — care a intrat în func­ deja din anul trecut 35 de
CU PREŢIOASE perite cu zăpadă îngheţată, ca Moraru (Braşov); 2. Alină
S5SESi®3 depăşit cu B4 de muncitori. ţiune cu primul cuptor, al laminatori — absolvenţi ai situaţie care a dat de lucru Dorobanţii (Hunedoara); 3,’
VALENŢE EDUCATIVE
In vederea asigurării unui doilea urmând să fie racor­ şcolii profesionale, iar în organizatorilor care au fost Adriana Macren (Sibiu); bă-,
nivel corespunzător de pre­ dat în acest an la circuitul primul trimestru a.c. vom nevoiţi să organizeze con­ icţi : 1. Ioan Chioţea (Bra-j
dare a cunoştinţelor teore­ producţiei de oţel a ţării mai repartiza 60 de absol­ cursul de slalom special pe şov); 2. Radu Marian (Bra-i
îndrumarea profesorilor, tice şi praotice, au fost sta­ •— am avut în vedere co­ venţi ai cursurilor dc cali­ pîrtia „b“, iar cel dc slalom şov); 3. Claudiu Poienaru-
tbil pentru care le-au arătat foloa­ uriaş pe pîrtia „Slima“, de­ (Hunedoara). Copii I, slalom•
ie frumoasă biliţi să predea cei ' mai relarea pregătirii cadrelor ficare. De asemenea, vom oarece după prima zi de special — fete : 1. Liliana I->
treptată, cu sele economisirii şi uti­ buni ingineri de specialita­ cu termenele de punere în mai repartiza, în vară, 35 concurs pîrtia de special s-a
intui va su- lizării chibzuite a bani­ te din cadrul secţiilor. In funcţiune. Conform norma­ de lăcătuşi, 23 de electri­ chiu (Suceava); 2. Delia Bu-I
' atensificări lor, peste jumătate din paralel cu aceste cursuri, transformat în patinoar. larca (Braşov): 3. Agneta i
>—60 lcm/h tivului de forţă de muncă cieni — absolvenţi ai şcolii Cu toate aceste greutăţi Fiilop (Cluj); băieţi: 1. Ioan-
Oic. elevi şi-au completat în 1978 au mai funcţionat pentru acest obiectiv, din profesionale şi 43 de absol­ create de crusta de zăpadă Pinke (Braşov); 2. Emilian.
a fi cuprin- cecuri şcolare, însumînd 4 cursuri de gradul II, pe cei 215 muncitori calificaţi venţi ai treptelor I şi a 11-a îngheţată, micuţii schiori s-au Focşeneanu (Prahova); 3.
e minus B care le-au absolvit 106 descurcat bine, ei apelînd la
tlua între c peste 4 500 lei. Pe iîngă necesari au fost deja asigu­ de liceu, care vor încheia toate cunoştinţele tehnice cu­ Cristian Mincic (Ca:-aş-Sevc- j
cal, ceaţă faptul că fiecare elev îşi cursanţi, în meseriile do raţi 136, din rîndul absol­ stagiul de practică la finele noscute. rin) ; slalom uriaş — fete
asigură, prin astfel de sudor, laminator, operator venţilor şcolii profesionale trimestrului II a.e. Reprezentanţii judeţului X. Claudia Agica (Predeal) ;
cecuri, un fond al său cazane şi operatei’ chimist, şi prin cursurile de califi­ în atenţia consiliului oa­ nostru, elevii Clubului spor­ 2. Ileana Ichiu (Suceava) ; 3. j
5 martie : pentru excursii, cărţi şi precum şi 49 cursuri de care. menilor muncii din C. S. tiv şcolar din Petroşani, s-au Delia Bularca (Braşov) ; bă- \
4, cu cerul ieţi : 1. Eusebiu Fulea (Bra-i
altele, acţiunea profeso­ perfecţionare — cu peste Avem şi în acest an. un Hunedoara va sta şi în comportat frumos, ocupînd
3 300 de muncitori şi 3 program bine. fundamentat continuare preocuparea pen­ locuri fruntaşe. Dintre aceştia şov) ; 2. Ioan Pinke (Bra-j
rilor de la Vărmaga are putem aminti pe Alina Doro­ şov) ; 3. Emilian Focşeneanu
ne frumoa- si preţioase valenţe edu­ cursuri pentru personalul privind pregătirea şi per­ tru pregătirea şi perfecţio­ banţii (loc 1 la slalom special, (Prahova).
riabil. Vin- cative. (Prof. VALEIÎÎA TESA. fecţionarea forţei de mun­ narea cadrelor la toate ni­ Pe echipe : 1. Braşov *6,
intenslficări întrucât pe platforma si­ că pentru capacităţile de velurile, precum şi recru­ loc II la slalom uriaş), Claudiu
din sud. BLAJ, Şcoala generală derurgică a Hunedoarei se producţie existente, cît şi tarea şi calificarea forţei Poienaru (locul III la slalom 77 p, ; 2. Hunedoara — 1
Vărmaga). uriaş), Negruţ Dan (locul IV 157 p. 3. Ciui-Nanoca — i
înalţă noi obiective, prin pentru obiectivele ce vor de muncă necesare la noi­ slalom uriaş), Corina Vladis­ 172 p. (Prof. TI3ERÎU /'AUNO, j
care va creşte sensibil pro­ intra în funcţiune In acest le obiective industriale. lav (locul V slalom special). C.J.E.F.S.).