Page 14 - Drumul_socialismului_1979_03
P. 14
Pag. 2 DKUMUL SOCIALISMULUI NR. 6
; T e i
Dl
\
8,30 Gimn
8,40 Tot 1
.9,25 Şoimi
9,35 Film
Minerii Certejului sint hetăriţi 10.00 Viaţa
pii:
să« J
11.30 Pentr
neavc
11,45 Bucu:
să obţină noi si însemnate 12.30 De si
citai
j > 13.00 Telex
13.05 Albul
© Un
succese în muncă © Scl
sen
clo
în
fol
Muncind cu abnegaţie şi le pune în faţa lor. Perfec O De
dăruire, bine organizat, în ţionarea aplicării noului me U.U.M.R. CRIŞCIOll, modelăria in lemn. Maistrul Ştefan Surda, împreună cu un grup de timplari inodeiori, execută lirr
© Dr
ordine şi disciplină, minerii de canism economico-financiar, un model unic, necesar fierăstraielor de Ia laminoarele C.S. Hunedoara. Foto: VIRGIL ONOIU © Me
ia Certej şi-au creat în pri sporirea nivelului producţiei ier
mii trei ani din acest cinci nete pe seama reducerii 15.20 Ser bă
nal un avans apreciabil în 16.00 Film
cheltuielilor materiale, întă Pe şantierul de locuinţe Orăştie
Pagar
îndeplinirea obiectivelor sta rirea autogestiunii şi auto- 17.00 Fotba
bilite prin planul de stat. A- conducerii muncitoreşti, creş reşti
mintim succint realizările lor terea mai accentuată a pro (Urmare din pag. 1) trebuie, pentru a ne înde Constantin Mocanu, B!og marea la întrecere socialis re (d
din cel de-al treilea an al ductivităţii muncii prin apli plini zilnic planul. Vom Csabo, Muller Martin, tă adresată tuturor con za a
cincinalului : 104,87 la sută la carea şi extinderea mecani lite. Avem certitudinea că recupera în cel mai scurt Gheorghe Oprea, Dragostin structorilor de locuinţe din 17,50 Cutez;
producţia globală, 103,11 la anul acesta*ne vom înde timp rămânerile în urmă, Negru şi mulţi alţii sînt judeţ. Terminarea cu 90 de 19.00 — em
Telcjii
sută la producţia marfă fa zării, realizarea ritmică a plini exemplar sarcinile de ne vom încadra mereu în constructori care zi de zi zile mai devreme a canti 19.20 30 ele
bricată, 112,80 la sută la pro planului sortimental — sint plan“. graficele de lucru stabilite“. îşi aduc o contribuţie în nei liceului chimic, preda ră soi
ducţia netă, minereu extras cîteva dintre direcţiile în 19.40 Cîntec
Stan Ciubotarii, şeful for
Şi prelucrat — 101,29 la sută, care comitetul de partid, maţiei de dulgheri : „Toţi L-am întrebat pe tovară semnată la îndeplinirea rea cu 10 zile in avans a 20,35' J'ilm
productivitatea muncii a consiliul oamenilor muncii şul Aurel Dănescu, cum se sarcinilor noastre. Dar a- cel puţin 10 apartamente, nul";
dxouri
crescut cu 1,53 la sută pe acţionează cu prioritate, con- oamenii sînt la lucru. Am acţionează pe linia întări vem şi cîţiva care nesoco concomitent cu econoinisi- france
fiecare lucrător, cheltuielile siderîndu-le ca pîrghii de ba lucrători harnici, silitori. rii disciplinei în muncă, tesc regulile disciplinei. ■»•rea a 25 tone ciment, 7 to 22,35 Teleju
materiale la 1 000 lei pro ză în vederea îndeplinirii De fapt, sîntem meseriaşi... ştiut fiind că disciplina Vasile Miron, Iuliu Vorodi, ne fier-beton, 10 metri cubi LUNI,
ducţie marfă au scăzut sub ritmice a planului şi a an universali, nu numai dul este un element de seamă Nicolae Cioancă, Iosif Si- cherestea — sînt cîteva 16.00 Telex
cifra planificată iniţial, indi gajamentelor asumate în în gheri. Noi facem fundaţii, în realizarea planului de monti, loan Bibart, Ionel dintre obiectivele angaja 16.05 Emisii
cele de utilizare a fondu trecerea socialistă. La produc turnăm betoane, montăm construcţie. Giurgiu, Vasile Olteanu, mentului asumat de con gliiară
lui dc timp s-a îmbunătăţit, ţia netă, în luna ianuarie s-a 18.15 Dobro
prefabricate, executăm tîm- — Mai sînt probleme de • Ilie Rusu, Fulop Andrei, structorii din Orăştie. aur
iar consumurile specifice de realizat un procent de 111,6 plăria, parchetul. Cu oa Iosif Flora fac multe ab 19.20 1001 tl
lemn de mină, energie elec la sută, iar în februarie 108 meni destoinici ca Nagy rezolvat pe această linie. senţe de la lucru, după înţelegem că de la şan 19.30 Teleju
trică şi explozivi s-au re la sută. Productivitatea mun Ştefan, Petru Radoni, La- Dintre cei aproape 400 de retribuţie nu vin la muncă tierul de locuinţe din O- 20.00 Panor;
dus. Mina a dat suplimentar cii s-a îndeplinit în procent constructori, marea majori ră.ştie a fost lansată che 20.20 Mciori
Romai
20.30
însemnate cantităţi de plumb, de 102,5 la sută — în ianua zăr Bogdan, din echipa tate sînt harnici, corecţi, zile în şir, ne fac mari marea spre redresare pen dark«
zinc, cupru şi alte produse. rie, 108,5 la sută — în fe mea facem numai lucrări punctuali la lucru, oameni greutăţi. tru toate şantierele de lo 21,25 Orizon
Toate aceste succese mun bruarie. Brigăzile de mineri de calitate“. de nădejde, care acţionea Să menţionăm, în înche cuinţe din judeţ. Ne vom tific
citoreşti sînt urmarea fireas conduse de Petru Mariciuc, Nîcolae Rada, şef de e- ză cu dăruire şi devota iere, un eveniment de continua raidurile pe şan 21,55 Cadrai
Teleju
22.15
că a asigurării de către co Emil Răuţiu, Marton Fe- chipă : „Astăzi montăm ment. Stan Ciubotaru. An laudă, de angajare, pornit tiere pentru a vedea cum
mitetul de partid, consiliul renez, Toth Alexandru — de planşee, turnăm betoane. ton Solomon, Nicolae Rada, de la constructorii comu prinde viaţă practic che iu^ mu&s
1
oamenilor muncii, organizaţi la sectorul I, Alexandru Ian- Oamenii muncesc bine. A- Heinrich Gheorghe, Walter nişti, de la colectivul şan marea pornită de la Orăş
ile dc sindicat şi de tineret cău, Emilian Poenar — sec vem asigurat tot ce ne Helmuth, Pândele Popcscu, tierului din Orăştie : Che tie. MM
a unui cadru politico-organi- torul II, Gheorghe Colişar,
zatoric adecvat, menit să Damian Alexă — mina Boc BUCURE*
mobilizeze şi să stimuleze e- şa, Traian Căsălean, Mircea X¿a Silvas di o jurnal;
forturile în vederea soluţio Căsălean, Anghel Nan — mi > sei; 7,45 I
nării tuturor problemelor şi na Vorţa, precum şi echipele rutieră; 8,0<
satelor; 9,3
situaţiilor ridicate de proce conduse de Mihail Cîmpean (Urmare din pag 1) ni cal; 12,00
sul zilnic de producţie, ex — dc la atelier, Nicolae Crai toţi; 13,00 J
primă'materializarea efortu nic — funicular, Petru Crai luni de pildă, am acumulat Microrevisti
rilor depuse de întregul co nic şi Sabin Cîmpeanu — u- un avans de peste 6 500 i lap Unda vesel
o floare
lectiv dc muncă. Tot ca ur zina dc preparare Certej, Au te la onorarea prevederilor 14.00 Mcdal
mare a desfăşurării unei in rel Igna — uzina de prepa contractuale. — Radu Ş
tense munci polilico-educati- rare Zam, Gheorghe Caceu Pentru a spori producţia 6 — interp
ve în rîndurile personalului — cariera Gurasada, toate e- vegetală, pe cele 250 ha cul popular; 14
naţiolor; 15
muncitor de la mină, a im videnţiate în muncă pe anul tivate cu cereale păioase am zică; 18,50
plicării ferme a organizaţi trecut, au raportat primele administrat suplimentar în nin. Finala
ilor de partid în conducerea succese în întrecerea socialis grăşăminte chimice, iar pe a- nici; 19,30
proape 50 de hectare desti
activităţii economice, procen tă şi în lunile ianuarie şi fe nate cartofilor şi porumbu ale Orchc
tul de timp de lucru neuti bruarie din acest an. lui s-au transportat îngrăşă populară a
nii; 20,00 E
lizat a scăzut cu 8,03 la su Există la E.M. Certej o minte organice. De aseme Oaspeţi de
tă anul trecut faţă dc 1977, atmosferă bună de muncă, o nea, se lucrează intens la cu Consemnări
învoirile şi concediile fără atmosferă de deplină anga răţatul pajiştilor naturale, iar cu romai
retribuţie — cu 5,45 la sută, jare comunistă, pentru ca a- pe unele suprafeţe slab pro ei : Ioana
Moldovan i
iar absenţele nemotivate de cest ai patrulea an al cinci ductive vom planta 4 500 22.00 Radio,
la lucru — cu 38,6 la sută. nalului — anul Congresului pomi în această primăvară. noramic sp
Sînt cifre grăitoare, care do al Xll-lea al partidului nos Puternic stimulaţi de Ho- de dans; 2
vedesc creşterea răspunderii tărirea Plenarei C.C. al P.C.R. ştiri; 0,05
muzical no
în muncă, dezvoltarea simţu tru şi al celei de a 35-a a- din 1 februarie a.c., ţăranii
niversări a eliberării patriei
lui datoriei muncitoreşti. cooperatori şi mecanizatorii
Acest al patrulea an din — să fie un an de noi şi din Silvaş sint ferm hotărîţi
actualul cincinal minerii Cer importante împliniri în mun să obţină producţii superioa
că.
tejului l-au început cu hotă- re la hectar şi în sectorul
zootehnic, să asigure înde
rirea fermă de a-şi face cu IOAN SIMiON plinirea exemplară a planu DEVA : I-
C. S. HUNEDOARA — atelierul de reparat maşini electrice. Comunistul Kcnyeres Iu
şi mai multă abnegaţie da tehnician principal la liu, şef de echipă lăcătuşi (al doilea din dreapta), este fruntaş în producţie, împreună cu lui şi a angajamentului asu să (Patria)
toria, să-şi realizeze sarcini echipa sa. In prezenţa maistrului comunist Kcn Iuliu, asamblează un dispozitiv de ridicare mat în întrecerea socialistă cătura de
HUNEDOAI
le mult sporite pe care 1979 C.M. DEVA frinare a electrozilor pentru oţelăria electrică nr. 2. Foto : N. NEGRU pe acest an. mintirilor,
că'" ' • st<
v
(A. ./; De
(Cdhstructc
In sală erau prezenţi S-au înscris mulţi la dis ŞANI: T
(Uni',
bal
membrii organizaţiei de Viaţa personală sie aparţine, DAR il PUTEM ABDICA cuţii — vreo 16 — dintre ■din insulă
bază nr. 1 — sediu, din ca care marea majoritate au Al treilea
drul I.R.E. Deva, iar pe vorbit ca şi cei din cuvîn I-II (Repub
ordinea de zi a adunării DE LA NORMELE ETICîl §1 ECHITĂŢII SOCIALIST! tul cărora am spicuit. Doar Cascadorii
trate
cu
generale se afla înscris un 7 cîteva glasuri au încercat (Muncitoresc
singur punct: discutarea a- să „înmoaie“ acuzaţiile a- cei blester
clat (Mun-
baterilor săvârşite de Petru discuţie tovărăşească. Dar secretarul organizaţiei de Cătănoiu, cum ştim cu .toţii, munceşte şi la serviciu şi duse celui discutat în adu NEA : Oam
Cătănoiu, lucrător al sus- şi cu acest prilej, P. Cătă bază i-a invitat pe cei este oam uşuratic în viaţa acasă şi nu-i e deloc uşor. narea generală. Nici aceste meni (iMin
amintitei unităţi. noiu n-a înţeles nimic din prezenţi să-şi spună păre personală. Altfel nu-mi Ceea ce mă miră este cum voci însă nu l-au scutit pe LA : Zbor
Aici se cuvine să- des sfaturile ce i s-au dat, a rea. Au fost cîteva mo explic cum şi-a părăsit fa Petru Cătănoiu a părăsit o P.C. cînd a fost vorba să-i citoresc); de i
înainte
chidem o paranteză pentru dovedit că nu cunoaşte — mente de ezitare apoi milia de atîtea ori, iar de asemenea familie în favoa arate viciile. Astfel, în nota citoresc) ;
a face cîteva precizări. In sau se face că nu cunoaş mîini tot mai multe au în curînd şi-a abandonat-o şi rea concubinajului“. Vic dominantă a adunării, s-a Pelerina ro
brie) ; BRA1
ultima lună a anului tre te — principiile Codului e- ceput să se înalţe... I s-a trăieşte în concubinaj“. Ni- toria Popa: „Petru Cătă propus şi aprobat sancţio munţi (Ster
cut, ziarul nostru a publi ticii şi echităţii socialiste noiu a greşit profund faţă narea lui Petru Cătănoiu RABAEZA :
cat articolul „Două fetiţe cate trebuie'să stea la ba de morala noastră, faţă de cu vot de blam cu avertis sub clar <
rul);
ORA
îşi aştepată tatăl“ în care ra comportării oricărui legile familiei, sfidîn’du-le ment. In final, i s-a dat din şi culoarea
se arăta că P. Cătănoiu, membru al partidului. Cît Revenim asupra unui caz relatat prin traiul în concubinaj, nou cuvîntul lui P.C. tria); Trai
după mai multe „evadări“ priveşte temeinicia fapte fenomen ce . trebuie să fie — O să mă gîndesc la preş, seriile
GEOAGIU-E
din familie, şi-a părăsit că lor pentru care a fost cri în ziarul nostru străin societăţii socialiste“. mine şi la viaţa mea, a zis periculoasă,
minul încă o dată, lăsîn- ticat, aceasta nu a putut fi Ion Haţeganu: „Comporta el. Şi o să încerc să-mi or sa de cultu
du-şi soţia şi cele două infirmată. Aici închidem rea Iui Petru Cătănoiu este donez modul cum trăiesc. Zbor mort
BRAZI : T
fetiţe, mutîndu-se în casa paranteza şi revenim la a- cu atît mai gravă cu cît Faţă de cele spuse în a- LAN : Albii
părinţilor, unde trăia în dunarea generală cu care dat mai întâi cuvîntul ce colae Podeleanu : „Am dis fetiţele sînt la vîrsta cînd dunarea generală de către (Casa Uc ci
concubinaj cu prima lui începe acest articol. lui în cauză. cutat adeseori cu Petru Că au foarte mare nevoie de cei ce au luat cuvîntul, cu soare pierdt
(11 Iunie);
nevastă, de care divorţase Cînd s-a dat citire mate — Eu îmi fac datoria la tănoiu şi de fiecare dată căldura şi afecţiunea am vintele lui P.C. au fost gada spec
cu mulţi ani în urmă. După rialului întocmit de biroul locul de muncă — a spus am rămas cu un gust a- bilor părinţi. Sigur, nimeni mult prea vagi. Cei ce ILIA : Col
apariţia articolului, P.C. a organizaţiei de bază în sa în esenţă P.C. —, îmi iu mar, căci Petru a respins nu-i poate obliga pe doi le-au auzit nu s-au decla (Lumina); „A
ţiunea
venit la redacţie cu învi lă s-a făcut o linişte adîn- besc fetiţele, însă nu mă orice sfat. L-am auzit zi- oameni să trăiască împreu rat satisfăcuţi de ele, după nerul); GHi
nuirea că rîndurile publica că şi cuvintele referatului pot împăca cu soţia. Nu eînd că doar pe el îl in nă, dar atunci cînd e vorba ce au încercat să-i arate, tul, pilot dc
te sînt o ofensă la adresa cădeau grele. Oamenii, în pot şi gata. Mă mir că am teresează cum trăieşte, cum de copii, oamenii trebuie timp de 2 ore şi jumătate, torese).
persoanei sale şi un ames majoritate, îşi plecaseră fost pus în discuţie. In îşi organizează viaţa. Nu să se gîndească foarte a- ce a greşit şi unde. în ori
tec nepermis în viaţa sa privirile, ruşinaţi de cele fond, fiecare om dispune e deloc aşa, fiindcă — cum dînc. Or, după părerea ce caz — am vrea să cre
personală. Mai apoi a tri ce le era dat să audă, mai de viaţa sa şi poate să şi-o precizează Codul principi mea, acest lucru nu l-a fă dem astfel — Petru Cătă ^ R E
mis o scrisoare Comitetu ales fiindcă faptele aparţi trăiască aşa cum crede. ilor eticii şi echităţii socia cut Petru Cătănoiu. Cînd noiu va ţine seama de ce
lui judeţean de partid în neau unui membru de Ari urmat apoi la cuvînt liste — un comunist tre eşti părinte, viaţa nu-ţi a- i-au spus comuniştii, cole Timpul pi
care susţinea că a fost jig partid, unui coleg de mun cei din sală. buie să fie exemplu atît parţine numai ţie, ci şi lor, gii de muncă şi — inter 1 martie : V
ţine frumoa
nit şi cerea să se facă lu că, care face parte din- Dumitru Mihalache: „Ca în muncă, cît şi în fami cu atît mai mult cu cît fie pretând sancţiunea ca un a- cerul variat
mină în cazul lui. In urma tr-un colectiv demn, meri zul Cătănoiu e cunoscut în lie şi societate“. Ilie Di- care părinte este obligat, jutor sincer, tovărăşesc — sufla slab. '
acestei scrisori a fost invi tuos, alcătuit din oameni toată întreprinderea de noiu : „Petru Cătănoiu are în societatea noastră socia îşi va corecta comportarea fi cuprinsă
minus 2 şi 3
tat, împreună cu directo cu conduită dreaptă în mulţi ani şi socot că ambii două fetiţe foarte drăguţe, listă, să acorde o maximă în ce priveşte familia. între G şi 3
rul I.RJE. şi secretarul or muncă şi în societate. Du soţi sînt vinovaţi cînd o iar Veronica, nevastă-sa, grijă creşterii şi educării locală seara
ganizaţiei de bază, la o pă expunerea referatului, familie se destramă. Petru este o femeie harnică, ce copiilor“. • TRAIAN BONDOR
