Page 15 - Drumul_socialismului_1979_03
P. 15
i DUMINICA, 4 MARTIE 1979
Pag. 3
Concursul de poezie Una pe săptămină
ZIUNE Un glas a! ţării ai Editurii Facla ASPRU CRITICATĂ \ )
INDISCIPLINA —
zări surprinzătoare în toate ’
ICA, domeniile“. ţ Continuîndu-şi preocupările Tot mai puţine, dar mai }
TIE \ Consemnări „Chipuri româneşti“ este i do promovare a tinerelor ta sini abateri disciplinare şi 1
la domiciliu titlul unui interesant arii- 1 lente şi de stimulare a crea la E.M. Certej. întirzieri 4
k * \ col — un portret, de fapt — l ţiei lirice care, prin mesajul
riei şi ţinuta artistică, exprimă la program, părăsirea lo- 1
pentru co- i Despre revista „L’Indé care, pornind de la foto- J cului de muncă, venirea 1
ii misterioa- pendance Roumaine“, edita grafia tovarăşului Nicolae ţ realităţile contemporane şi la lucru în stare de ebrie- 4
ul 2 tă la Louvain de distinsul Ceauşescu la vîrsta de 11 l contribuie la educarea citito tate — sint abaterile de l
ui poet român Michel Steria- ani, realizează in cele din ¡ rilor in spiritul ideilor nobi
ninul ilum- de, stabilit in Belpia, s-a urmă un emoţionant profil 4 le ale umanismului socialist, care s-au făcut vinovaţi >
mai scris în ziarul nostru. moral al preşedintelui Romă- i Editura Facla Timişoara printre alţii Aianasic Ba- \
nuzicii. Re- instituie un concurs pentru dea, Liviu Slanciu, Adam ^
islav Richter Revenim acum inirucît, re nici de azi. Revista mai cu- 1
patriei cent, revista amintită a a- prinde o relatare asupra i debut în poezie în cadrul Popa, Dorel Moise. Oria
părut intr-un număr spe invăţămîniului preşcolar din Festivalului naţional „Cin-ta- , cii lor le-au spus-o verde \
ninical : cial dedicat în întregime A- România, un reportaj — nu \ rea României“. 4 in faţă : încadraţi-vă in
muzică nului internaţional al copi lipsit de un discret lirism i Concursul este deschis ti
îiniaturi, de- lului. E fără îndoială un — al lui Michel Steriade 1 : rlnd cu noi, ori...
imate, fol- nerilor poeţi care au domici
izică uşoară succes acest număr iar ini privind vizita sa din 1975 4 liul în judeţele Timiş, Ca-
i audiţie şi ţiativa poetului Michel Ste- în ţară, un articol in ne- ! raş-Severin, Arad, Bihor, Hu
riade, emanaţie a fastei erlandeză privind aciivita- ] nedoara, care nu au publi
animate : O- conjuncţii dintre umanism tea de traducătoare din ro- f cat un volum de poezie.
. r îs ului fi patriotism, se cuvine re măneşle a doamnei Jeanne )
i europene marcată fără rezerve, cu Vandervorst-Buylaert, care, i Manuscrisele ' vor fi expe
româneşti de ceva din entuziasmul pro în acest număr, traduce în 1 diate pe adresa editurii în
e azi două exemplare dactilogra
zăpezii priu copilăriei. neerlandeză o seamă de 4 fiate, pînă la data de 30 a-
1 : Viaţa lui Acest număr special stă poezii ale unor copii ro- . prilie 1979, cu menţiunea Tovarăşul Marin Marin, l
Episodul 3 sub semnul luminos al unui mâni. Nu sînt dealtfel sin- \ „Pentru concursul de debut IDEI „ORIGINALE“
namo Bucu- binecunoscut citat dintr-o gurele traduceri. Poeziile preşedintele unei asociaţii }
1
C. Baia Ma- alocuţiune a preşedintelui copiilor români traduse în I al Editurii Facla“ şi vor pur de locatari din cartierul f
A). Repri- ta un motto. Acelaşi motto va micro 6 al Hunedoarei, ne >
Nicolae Ceauşescu : „în ca franceză de Michel Steria- l fi reprodus pe un plic închis
spre viitor litate de prieten al tinerei de, reproducerile de desena / ce va conţine numele auto i ! spunea cu amărăciune : \
e concurs generaţii, propun o alianţă ale unor copii din Romă- ţ rului, adresa, locul de mun — Da mai mulţi ani se- l
intre tineretul român şi ti nia, precum şi excelentele 1 că şi cîteva date biografice ^ sizez că la subsolul blocu- /
ie agricultu- neretul american, o alianţă fotografii care ilustrează * Colţul.., filantropului i lui F 1, strada Batiz, nr. \
tă între tinerii din lume pen paginile revistei, dau între- 4 (plicul urmînd a se deschide
goar^AV numai după stabilirea opţiu 1 4, unele instalaţii — de 1
ic''* ilO- tru pace şi colaborare“. gului număr o notă parti- ! nilor juriului privind publi 1 termoficare, sanitare ele. }
u^, 'Uu- Un amplu editorial intitu culară de prospeţime şi op- ţ carea volumelor de debut). ! ) ' — sint defecte, subsolul }
engleze şi lat „O voce autorizată“, timism, atît de necesare şi i
semnat de poetul Michel de binevenite intr-un veac / Juriul va acorda două pre Cafeaua cea de toate zilele y este mereu inundat cu apă 7
Steriade, se constituie in născător de profunde ne- 4 mii eonstind în publicarea I 1 urit mirositoare. Locatarii 1
J «-V. t-c mu GOHGW/ U, J-VUblittW 11 M
MARTIE tr-un generos comentariu a- linişti. i volumelor şi plata drepturi * l îşi manifestă nemulţumiri- i
supra condiţiilor optime pe Purtînd ca pe o deviză, i lor de autor, în funcţie de / le, noi sesizăm la I.G.C.L. t
n limba ma care România de azi, sub pe frontispiciu, versurile i valoarea lucrărilor, conform I J Hunedoara, dar nu se re- <
directa îndrumare şi veghe testamentare ale Văcărescu- ? legislaţiei în vigoare. De a- MOTTO : Foaie verde şi-o cafea, *
in chenar de i zolvă nimic. Oare ce-i de \
a preşedintelui ţării, le asi lui, revista „L’Independance \ semenea, juriul va putea a- } făcut ? l
ri gură copilăriei. „Vitalitatea Roumaine“ dovedeşte încă I corda menţiuni pentru un n-o mai măcinaţi aşa ! , » j Asta-i întrebăm şi noi J
— scrie Michel Steriade — o dată — dacă mai era ne- J volum eoleotiv. j
imaginaţia, neastîmpărul şi voie — că poetul adevărat, l Rezultatele concursului vor ţ pe cei ce au în răspunde- \
pul are aspiraţia spre tonurile ma oriunde în lume s-ar afla, ! s i re buna îngrijire a fon- ^
ileton : „Pol- jore ale vieţii de care dau rămîne întotdeauna al pa- } fi publicate în presă pînă la Consumul de cafea, în adevăr, s dului locativ, prevenirea
pisodul 2 data de 1 noiembrie 1979.
tehnico-ştiin- dovadă copiii României ne triei sale. E, probabil, cel i Manuscrisele vor fi trimi ^ deteriorării lu s
conferă certitudinea că mai ales elogiu ce i se poa- J se pe adresa editurii : 1900 e-n creştere, dar altul e păcatul :
ondial poporul român va rămîne te aduce. ţ Timişoara, Bv. 23 August, ^ OSPĂTĂRIE ÎNSEAMNĂ i
L mereu tînăr, viguros, între RADU CIOBANU j nr. 8. exislă-n unităţi, dar măcinatul \ DOI MICI? y
prinzător, capabil de reali-
te face singur să te tragi de păr. J In autogara din Haţeg i
j există o unitate de aii- ]
Maşina de rîşnit e vinovatul (! ?) : L mentaţie publică pe a că- ţ
rpi Urmii nerip „Ospăta- ţ
I : 7,00 Ra- rei firmă scrie „ .
Revista pre- I \ rie". Ce înseamnă ospăta- a
inica meieo- ori s-a stricat, ori macină-n răspăr.
.dioprogramul ; \ rie ne-a spus un specia- V
agaziii dumi- Probabil speră c-o să mă dezbar i list în arta culinară : „U- l
toate pentru ţ nitale de categoria a 111-a, i
0 jurnal; 13,15
igăreîor; 13,30 şi o să las cafeaua, ca fumatul... ţ care trebuie să pună zii- I.
Lin zîmbet şi i niq la dispoziţia consuma- ţ
itru fiecare ; — Umblaţi, măi oameni, la maşinărie, / lorilor o diversitate de l
componistic
in; 14,15 Top ) ciorbe, supe, preparate pe ’
ai cîntecului să macine cafeaua precum scrie 1 bază de carne, legume, ţ
Clubul pasio- 1 peşte şi pasăre, minuturi, 4
Sport şi mu- în cartea tehnică ! Doar ştiţi toţi carte ! i băuturi răcoritoare, toate /
ăndbal femi-
Cupei Româ- ţ la preţuri accesibile". )
1 înregistrări Să bem şi noi cafeaua cu-ncintare I Ce găseşti în ospătăria 4
;i de muzică haţegană ? Mici. Atît ! [
iadioteleviziu-
ojurnal; 20,15 precum o bei mata, gestionare 1 ! Spaţiu pentru o bucălă- 1
tminică; 21*30 rioară este, şeful unităţii |
îl,35 întîlnire şi şefii dumitale ce-ţi ţin parte 1 i i e, priceput şi ar vrea să i
şi interpreţii
du, Angela l facă treabă, condiţii sînt, J
Ion Luican; / consumatorii aşteaptă. Să ţ
lai; 22,10 Pa- OMUL DE PE STRADĂ ) vedem cum îi ajută con- l
v; 22,30 Ring
Buletin de Dansul tematic „Sintem aici de peste 2050 de ani“, ai Şcolii generale nr. 0 Lupeni, a ducerea I.C.S. mixtă Că- )
00 Non stop cîştigat, la faza judeţeană a întrecerilor de gen, din cadrul Festivalului naţional „Cintarea ) lan. ţ
:n. României“, locul I. Un loc meritat pe deplin. Foto: A. LICIU
S29
m ş
PANORAMIC ŞTIINŢIFIC ■ PANORAMIC ŞTIINŢIFIC
ia este învin-
ianuria şi pi-
aie (Arta);
: Lanţul a-
ile I-II (Fia-’ De aproximativ Tloi ani şi prafaţa marţiană au fost
seriiie . X-II jumătate, navele spaţiale „Vi Ce ştim pînă acum create, cu milioane de ani în
•ul Peenaru ilealisâri româneşti king“, lansate de N.A.S.A. urmă, de inundaţii uriaşe (nu
; PETRO- pentru studierea planetei se cunoaşte însă de unde a
pentru lot- Marte, continuă să transmită despre Marte provenit apa şi nici unde a
; Corsarul informaţii diverse, dar a- dispărut aceasta); aproape
Noiembrie) ; TEHNOLOGII ORIGINALE DE RECUPERARE ceastă „longevitate neaştep
Smînt, seriile tată“ (ele trebuiau să „tră lor. Imaginile şi datele ştiin fără a se depăşi, totuşi, zero cert, calota nordică a plane
i); LUPENI : A METALELOR DEFICITARE ŞI RARE iască“ numai trei luni) a a- ţifice recepţionate fac din grade Celsius. Fluxul de in tei • este apă îngheţată, deşi
iltural); Ilus- vut ca efect nu elucidarea Marte o planetă de o diver formaţii neîntrerupt, a căror iarna ea este acoperită, a-
ri de cîmp misterelor marţiene, ci, mai sitate extremă. Suprafaţa ei interpretare va mai dura ani proape pe întreaga sa supra
VULCAN: A- Preocuparea specialiştilor extinderea sa la nivelul în degrabă, sporirea numărului variază de la calotele polare de zile, va detalia şi mai faţă, de un strat de bioxid
tren blin- Institutului de chimie din tregului stoc de catalizatori acestora. „Marte ne apare a- gigantice, permanent îngheţa mult acest tablou — apre de carbon îngheţat; polul su
resc) ; LO- Cluj-Napoca în direcţia re uzaţi, metoda va asigura re cum într-o lumină mult mai te, şi zone întinse, asemănă ciază experţii de la „Jet Pro dic al planetei este acoperit,'
1 rămîn oa- cuperării metalelor nobile ducerea importului de va clară, dar numărul semnelor toare deşerturiior terestre, la pulsion Laboratory“. la rîndul său, de gheaţă, dar
il) ; PETRI- utilizate în diverse procese nadiu cu circa 10 milioane de întrebare a crescut la rîn- canioane lungi de mii de Oamenii de ştiinţă au ajuns compoziţia sa este mai puţin
lortal (Mun- kilometri şi la conuri vulca pînă acum la următoarele sigură; atmosfera marţiană,
I N O A S A : industriale s-a materializat, lei valută pe an. dul său“ — declară Bruce nice înalte de 25 km (de la concluzii privind specificul foarte rarefiată, este formată
Murray, directorul laborato
icere (Mun- în ultima vreme, în elabo Un alt procedeu pus la rului de Ia Pasadena care se suprafaţa planetei). Variaţiile planetei Marte : canalele şi în proporţie de 38 la sută din
R I C A N I : rarea unor tehnologii origi punct de specialiştii insti ocupă de prelucrarea date- de temperatură sînt enorme, canioanele ce brăzdează su- bioxid de carbon.
(1 Noiem- nala, de mare valoare eco tutului se referă la recupe
Capeana din nomică. O astfel de meto
roşie); GU- dă, cu ajutorul căreia se rarea şi valorificarea altor
Impuşcături metale rare — platina şi In ultimii ani, într-un şir te : „Copiii domnului“, „Bi tuturor bolilor. „Biserica de
lună (Mine- recuperează vanadiul din rodiuj. — din reziduurile de de ţări occidentale se con serica de unificare“, „Biseri unificare“, condusă de „re
IE : Gustul catalizatorii uzaţi, proveniţi Eclipsele anului stată o puternică recrudes ca scientologică“, „Martorii verendul“ de origine sud-r;
ricirii (Pa- din unele instalaţii chimice negru de rodiu, provenite cenţă a obscurantismului, o lui Iehova“, cultul „Fiilor lui coreeană Moon, răspîndită în
merica Ex au oferit cercetătorii clu din unele procese de pro
il (Flacăra); jeni, cu şase luni mai de ducţie. Eficienţa sa este 1979 intensificare fără precedent a Dumnezeu“, „Sekai Mahikari S.U.A. şi în unele state vest
: Urmărire vreme decît era prevăzut, ilustrată de economiile rea activităţii diferitelor secte, o Bunmei Kyodan“, „Misiunea europene, care practică, prin
:iile I-II (Ca- La 28 februarie s-a înre galopantă proliferare a astro divină“ ş.a. tre altele, un intens trafic i-ţ
; HAŢEG : Combinatului chimic de la lizate — peste 2,5 milioane gistrat prima eclipsă a a- logilor, ghicitorilor şi a tot Gama acestor secte este cit legal de arme, se ridică im-; ;
(Popular) ; Craiova, unde se aplică la lei — prin aplicarea în la nului 1379. Este vorba de o felul de neguţători de false potriva a tot ce este moral,' i
tacule; CĂ- scară semiindustrială. Prin boratoarele proprii. eclipsă totală de Soare ca iluzii. Constituie o dramatică se poate de variată. „Copiii împotriva muncii în folosul
re s-a produs Intre orele
e sălbatice
u'ă); O scri- 18,48 şi 21,03 — ora Bucu- realitate faptul că, în condi colectivităţii, pe care secta
seriile I-II METODE MEDICALE NOI reştiului. Fenomenul invizi ţiile actualelor cuceriri în cu le denumeşte „acţiuni sata
ilERIA : Bri- bil în ţara noastră — a fost noaştere ale spiritului uman, Sectele—formă nice“.
5 (Mureşul); observat în America dc ale progresului ştiinţei şi Adunările membrilor unora
:1 în rezervă Este cunoscut faptul că, globul ocular. Astfel pre Nord, Oceanul Atlantic, tehnicii contemporane, prac modernă de din aceste „secte“ in locuri
ELIUC : Ac- pentru a fi extras, un corp gătit, ochiul este radiogra nord-estul Oceanului Paci ticile obscurantiste persistă; special alese, respectiv in be
3buzul“ (Mi- străin pătruns în ochi tre fiat din două poziţii, obţi- fic, Peninsula Iberică, Ma
mi : Poliţis- buie mai întîi localizat, ceea nîndu-se limitele fixe în rca Britanie şi sudul Gro îmbrăcînd adesea forme din vrăjitorie ciuri insalubre, case părăsite;.
ursc (Munci- ce permite operatorului să funcţie de care se calculea enlandei oferind condiţii ce în ce mai monstruoase. poduri de clădiri, ingerarea 1
pentru interesante observa
de substanţe halucinogene;,
Fenomenul de masă cel
execute intervenţia exact la ză cu precizie poziţia cor ţii astronomice. mai uluitor din Occidentul practicarea unor ritualuri -
Pînă Ia sfîrşitul anului
locul respectiv. Această o- pului străin. După radiogra vor mai avea loc o eclipsă contemporan — scria în acest domnului“ de pildă, îşi în sălbatice, sint justificate ca :
EArlIII peraţie prealabilă a fost fie, inelul se detaşează şi se inelară de Soare, la 22 au sens revista franceză „Paris deamnă adepţii să redevină fiind „cerinţe divine“. Se ştie '
că oricare dintre secte, irtdi-, ■
intervenţia.
prunci. Sub pretextai reve
Noua
rezolvată de medicul Petre începe
Match“ — îl constituie răs-
gust şi o eclipsă totală dc
Vlad de la Spitalul jude metodă prezintă un avantaj Lună, la G septembrie, in pîndirea fără precedent a nirii la „nevinovăţia“ prun ferent de titulatură, precepte
abil pentru ţean Buzău într-un mod o- deosebit datorită faptului că vizibile în ţara noastră. sectelor. Evul mediu a avut cilor, adepţii sînt îndemnaţi sau ritualuri, trăieşte sub le
mea se men- riginal şi eficace. El folo o serie de cazuri care pînă Pe teritoriul României va parte de vrăjitorie, dar a-, să nu mai înveţe, să nu se gea draconică a cite unui li
şi caldă, cu seşte, în acest scop, un inel în prezent erau trimise la vi vizibilă, în schimb, e- ceasta nu era decît o activi mai cultive, să abandoneze der. care • profită de toate
VSntul va clinici de specialitate pot fi clipsa parţială de Ltmă ca tate marginală. In prezent toate normele convieţuirii so avantajele poziţiei sale privi
mperatura va de mărimea corneei, con re va avea loc in noaptea ciale, să-şi dea frîu liber in legiate. Averea jefuită din
>aptea între fecţionat din slrmă de cupru acum rezolvate in spitalele de 13 spre 14 martie, fe sectele, formă modernă de buzunarele sectanţilor de că
rade, iar ziua de 1—2 mm, pe care după teritoriale, folosindu-se a- nomen care, in faza sa vrăjitorie, de ademenire a stinctelor. „Biserica sciento
grade. Ceaţă ce-l sterilizează îl aşează pe ceastă metodă. maximă, va umbri 0,858 Ia conştiinţelor, păşesc într-un logică“ garantează adepţilor tre şefii acestor biserici se
i dimineaţa. sută din suprafaţa discului adevărat marş triumfal. A- daruri supraomeneşti, între ridică la zeci şi zeci de mi-f
lunar. lioane de dolari.
mintim cîteva din aceste sec care... imunizare împotriva
