Page 17 - Drumul_socialismului_1979_03
P. 17
V----------------------
Proletari din toate ţările, uniţi-vâ !
A NUL XXXI
NR. car»
MARŢI,
6 MARTIE
1979
JUOtrui HUNEDOARA
4 pagini — 3fl bani
Sn prezenţa tovarăşului N1COIÀE CIAUŞiSCU,
ieri au început în Capitalâ
LUCRĂRILE CONSFĂTUIRII
CU CADRELE DE CONDUCERE
DIN INDUSTRIE, CONSTRUCT«,
TRANSPORTURI Şl AGRICULTURĂ
Ta... prezenta tovarăşului le două mari domenii ale e- Paul Niculescu, Gheorghe
Nicolao Ceauşescu, secretar conomiei naţionale : indus Radul eseu, Iosif Uglar, Mihai
general ai Partidului Comu trie, construcţii şi transpor Gere, Nicolae Giosan, Mihai
nist Român, preşedintele Re turi — la Sala Palatului Telescu, Marin Vasile, Angelo
publicii Socialiste România, Sporturilor şi Culturii — şi Miculescu, viceprim-ministru, Hărnicie şl conştiinciozitate in muncă, constante depăşiri de plan — aşa poate fl
preşedintele Consiliului Na agricultură — la Sala Pala ministrul agriculturii şi in caracterizată echipa condusă de Aurel Miheţ, din sectorul III Musariu, dc la I.M. Barza.
ţional al Oamenilor Muncii, tului Republicii. dustriei alimentare. In pre Iată-1 (primul din stingă) alături de ortacii săi Constantin Pavcliuc şi Constantin Bărbft-
caru, după ieşirea dintr-un nou şut fructuos.
Foto : VIItGII, ONOW
luni dimineaţa au început în Tovarăşul Nicolae Ceauşescu zidiu au" luat loc, de aseme
Capitală lucrările Consfătuirii a participat la lucrările Con nea reprezentanţi ai condu
cu cadrele de conducere din sfătuirii cu cadrele de con cerilor unor ministere, or
industrie, construcţii, trans ducere. din industrie, construc gane judeţene de partid, di Experienţa dobîndită în abataje-
porturi şi agricultură. ţii şi transporturi. La sosirea recţii agricole judeţene,
Organizată din iniţiativa to în sala care a găzduit aceste I.A.S.. S.M.A. şi cooperative
varăşului Nicolae Ceauşescu, lucrări, secretarul general al agricole de producţie, oa temeinc însuşită şi aplicată
Consfătuirea reprezintă o partidului a fost înlîmpinat meni ai muncii din agricul
nouă şi elocventă expresie a cu multă căldură şi însu tură.
practicii profund democratice fleţire, cu îndelungi aplauze, La lucrările Consfătuirii Sectorul VI, care exploa cut la tăierea cu combina cantitate de cărbune ex
a partidului nostru de a se ovaţii şi urate de cei pre iau parte membri ai C.C. al tează stratul 13, cu o grosi şi susţinerea metalică, apoi trasă de sectorul VI al I.M.
consulta permanent cu acti zenţi. Miile de participanţi me ce variază între 2,5—3,2 la susţinerea cu grinzi pă-
vul de bază do partid şi de au scandat cu înflăcărare P.C.R. şi ai guvernului, pri m, este al doilea ca pon şitoare şi tăierea cu com Lupeni în cei 3 ani ai ac
stat, cu toţi oamenii muncii, „Ceauşescu-P.C.R.“, expri- mii secretari, secretarii cu tualului'cincinal, 98 la.sută
in scopul stabilirii celor mai mind sentimentele de fierbin problemele economice şi de dere în producţia minei bina. a fost realizată prin tăiere
eficiente căi ' şi modalităţi te dragoste, de înaltă stimă agricultură ai comitetelor ju Lupeni. Dezvoltarea stratu Cerinţele mereu sporite mecanică. în acest an, în
pentru transpunerea neabă şi preţuire faţă de secretarul deţene de partid, directori lui a permis pregătirea a- de cărbune, indicaţiile se- treaga producţie o vom ex
tută în viaţă a Programului general al partidului. trage prin această metodă.
de edificare a societăţii so împreună cu tovarăşul generali ai centralelor indus Sigur că procesul meca
cialiste multilateral dezvoltate" Nicolae Ceauşescu, în prezi triale, preşedinţi, prim-vice- nizării este vast şi presu
Sn patria noastră. Eveniment diul Consfătuirii cu cadrele preşedinti ai consiliilor oame
dc o mare importantă în din industrie, construcţii şi nilor muncii din întreprin pune un ansamblu de mă
viaţa politică a ţării, Consfă transporturi au luat loc to deri industriale, de construc suri tehnice şi organizatori
tuirea este chemată să anali varăşii Cornel Burtică, Vir- ţii şi transporturi, directori ce pentru a da rezultatele
zeze realizările obţinute, pre gii Cazacu, Gheorghe Cioară, generali ai direcţiilor agricole scontate. Aşa am procedat
cum şi deficientele manifes Lina Ciobanu, Constantin şi noi. Astfel, avînd în ve
tate în activitatea desfăşu Dăscălescţi, Ion Dincă, Emil judeţene, directori ai trustu dere că fluxul de benzi, are
rată în perioada 1976—1978 de Drăgăncscu, Jânos Fazekas, rilor I.A.S. şi S.M.A., direc o lungime de 1150 m, pen
organele de conducere colec Ion Ioniţă, Gheorghe Oprea, tori de întreprinderi agricole
tivă ale ministerelor, centra Gheorghe Pană, fon Păţan, de stat, preşedinţii, prim-vl- batajelor frontale, prin me cretarului general al parti tru eliminarea opririlor
lelor, întreprinderilor şi uni Dumitru Popescu, Virgil Tro- cepreşedinţii, ingineri şefi al toda stîlpilor lungi pe di dului, tovarăşul Nicolae cauzate de blocurile supra-
tăţilor agricole, de organele fin, llie Verdet, Teodor Co- Consiliilor unice agroindus gabarit de cărbune, am
si organizaţiile de partid, să man, Ludovic Fazekas, Ion triale de stat şi cooperatiste, recţie şi înclinare, căulînd Ceauşescu, de a mecaniza montat un concasor axial
jaloneze, pe această bază, di Iliescu. Ştefan Mocuţa, Vasi- în permanenţă reducerea la mai repede şi în mai mare în apropierea abatajului,
recţiile de acţiune pentru re le Patilineţ, Ion Ursu, Richard preşedinţi ai cooperativelor minimum a. pilierilor şi măsură lucrările din aba rezolvînd astfel problema.
cuperarea tuturor restantelor Winter. în prezidiu au luat agricole de producţie, cadre crearea unui cîmp de aba taje au determinat intro Cînd ni s-a spus că vom
şi îndeplinirea integrală a loc, de asemenea, reprezen din proiectare şi cercetare, taj corespunzător. De ase ducerea şi în sectorul nos
sarcinilor planificate pe anii tanţi ai conducerilor unor conducerea ministerelor şi tru a unui complex meca primi un complex mecani
3979—1980, a prevederilor ministere, organe judeţene organelor centrale, activişti menea, ţinind cont de ca zat, în cursul anului tre
planului cincinal şi a Progra de partid, centrale şi între de partid, ai organizaţiile«: de racteristicile stratului, am nizat de susţinere, echipat cut, am început un amplu
mului suplimentar de dez prinderi. masă şi obşteşti. putut începe mecanizarea cu combină de tăiere şi cu program de or egali re. Mai
voltare . economico-socială a La Consfătuirea cu cadrele lucrărilor, primele încer transportor de construcţie Ing. IGNAT DANE
României. din agricultură, în prezidiu Lucrările . Consfătuirii cu indigenă, cu care. realizării î şeful sectorului VI,
în prima zi, Consfătuirea au luat loc tovarăşii Ma cări de mecanizare datînd I. M. Lupeni
s-a desfăşurat separat pe ce- nca Mănescu, Emil Bobu, (Continuare în pag. a 4-a) din anul 1972, cînd am tre- randamente superioare, pro-
docţii sporite de cărbune.
Menţionez că- din întreaga (Continuare în pag. a 2-n)
PE AGENDA CONSILIILOR UNICE AGROINDUSTRIALE Şl A CONSILIILOR POPULARE
Astăzi, în jurul orei 11,30, posturile de radio
şi televiziune vor transmite direct şedinţa de
Mobilizare Sargo a cetăţenilor ia închidere a Consfătuirii cu cadrele de condu-
î
lucrările de mbunătăţiri funciare cere din industrie, construc ii, transporturi şi
agricultură.
Pentru ridicarea potenţia varea a peste 50 mc pămint, nală auto, care au participat tini doar pe citiva — la am
lului productiv al pămintului, curăţarea unei suprafeţe de. la lucrări de igienă şi ferti plificarea realizărilor la lu
lucrătorii ogoarelor hunedo- 300 ha păşuni şi fineţe şi lizare. Printre participanţi crările de îmbunătăţiri fun
rene sint confruntaţi cu sar fertilizarea a 100 ha pajişti. i-am notat pe Ştefan Ciobă ciare. Interlocutorul ne-a
cina dc a efectua în acest an Sîmbătă, 3 martie a.c., pe nel, Liviu Tămaş, Gheorghe precizat că organizarea unor
— aşa cum este prevăzut in păşunea „Şedeasca“ a C.A.P. Dănilă, Petru Suciu, Virgil asemenea acţiuni, va fi con
programul judeţean de îmbu Ilia am întilnit citcva sule Dehcleanu, Victor Fodor, Ion tinuată şi în zilele următoa
nătăţiri funciare —. lucrări de cetăţeni din localitate — Dimperiu şi Livia Marian. re fiind posibil să fie depăşi
de creştere a suprafeţei ara ţărani ' cooperatori, personal De asemenea, merită eviden te simţitor prevederile din
bile cu 400 ha, desecări pe muncitor- de la ocolul silvic, ţiată şi contribuţia elevilor. programul de îmbunătăţiri Fazele judeţene ale festivalului
950 ha, combaterea eroziunii C.L.F., spital, coloana I.T.A., Mirela Madoşa. Emil Mure- funciare. Dealtfel, la unele
solului pe 28 000 ha, defrişări poştă, complexul de ţesut co şan. Irina Holdean, Aurişa lucrări — combaterea bălti
pe 7 000 ha, fertilizări şi cu voare, elevi de la liceul agro Gro.şan. Alexandru Ciul, Ti- rilor, refaceri de diguri şi dc-
răţiri do pajişti naturale pe industrial şi şcoala profesio beriu Semciuc — să-i amin- colmatări — s-au îndeplinit in prim-planul întrecerii
55 500 şi respectiv 63 000 ha. in totalitate sarcinile şi an
în consiliile unice agroin gajamentul asumat în între calitatea artistica
dustriale şi comunele unde '% \ ’ '.-CvV-V cerea socialistă.
organizaţiile de partid, consi ' ’ X :«v. |. :. .4 » < «>.. i O largă mobilizare la efec Casa de cultură din Hune re organizatoric, întrecerea
liile populare şi conducerile ’ ' -S, Vi. %■ , tuarea lucrărilor de îmbună doara a găzduit duminică în de la Hunedoara a demon
unităţilor agricole se pre tăţiri s-a făcut duminică şi trecerea pionierilor şi şcola strat că şi la casa de cultu
ocupă cu răspundere de ma in satele comunei Geoagiu, rilor din faza judeţeană a co ră spectacolele sau concursu
terializarea obiectivelor ce unde mai mult de 500 cetă rurilor grupurilor vocale, co rile pot fi organizate aşa
Jţe revin, ş-a asigurat o largă ţeni au lucrat ia curăţarea rurilor de cameră, grupurilor cum se cuvine, cu actori şi
mobilizare a cetăţenilor ia e- de muşuroaie şi vegetaţie camerale, folk şi fanfarelor. spectatori disciplinaţi, cu li
fectuarea lucrărilor de îmbu lemnoasă a 150 ha pajişti na La fdl'.ca şi ia întrecerile niştea şi climatul necesar ac
nătăţiri funciare. turale şi la fertilizarea a 30 celor „mari“, s-a impus şi tului artistic.
Un exemplu demn dc ur ha. Primarul comunei, Aurel de această dată prezenta ma ■Reuşita eaHietivă a acestei
mat îl oferă, în acest sens, Doboş, a ţinut să remarce a- sivă a formaliilor din muni faze judeţene lasă să se în
locuitorii comunei Ilia. Sim- portul cetăţenilor din satele cipiile Hunedoara şi Petro trevadă noi succese in fazele
bătă şi duminică, mai mult Aurel Vlaicu, Cigmău, Gel- şani, dovadă a preocupărilor superioare ale festivalului.
de 1 000 de cetăţeni din loca mar, Renghet şi Bozeş, unde asidue existente in aceste lo ★
lităţile Ilia, Brîznic, Bretea s-au obţinut rezultate mai calităţi, şi a dorinţei prezen Simbătă, Ia sala ..Arta“ din
Mureşană şi Sirbi au parii ci - bune. tării la înalt nivel şi în a- Deva s-a desfăşurat faza ju
pat la refacerea şi"îfit?eţiae- Efe.-asemenea, tot duminică, ce'ăstă a doua ediţie a mare deţeană a formaţiilor instru
rea digurilor, curăţirea şi fer în comuna ’Tntcştl peste 200 lui festival naţional. Alături mentale şi vocale, solişlilor
tilizarea păşunilor, canalizări cetăţeni au lucrat la curăţa de acestea şi celelalte repre de muzică cultă rezervată e-
de văi şi alte acţiuni. Fă- rea de arborete a 3 ha, nive zentative venite din satele şi levilor din şcolile de muzică.
cînd bilanţul orelor de mun larea muşuroaielor pe 53 ha oraşele judeţului au lăsat o Au participat la întrecere u-
că’ patriotică, secretarul co- şi fertilizarea a 40 ha pajişti impresie deosebita. nitătile şcolare de profil din
"miletului comunal de partid cu îngrăşăminte organice şi A surprins in mod plăcut Deva, Hunedoara şi Petro
şi primarul comunei, tovară chimice. Vicepreşedintele con- seriozitatea cu care s-au pre şani precum şi clasele da
şul Teodor Vasiu, ne-a spus N. TÎRCOB gătit şi evoluat finalistele fa C. DROZD
că activitatea din cele două zei judeţene, calitatea inter-
zile se concretizează în e.scn- A «im* fît Ta Mir&t.atul nftsiinii ..Sedeajsc a M a C.A.P- Ilia. (Continuare în ncia a 2-al nrelârii Ditr minat rin An*rip~ IConlinuarft în naa. a -4
