Page 18 - Drumul_socialismului_1979_03

6 Martie 1945 •A.
In întîmpinarea In prim-planul întrecerii-
13
31 de ani de la instaurarea primului guvern zilei de 8 Martie calitatea artistică 9,00 Ti

O FEMEIE DEMNĂ (Urmare din pag. 1) n-ara nici o sansă. Cit despre 10.00 dî Ri
de largă concentrare democratică din istoria tării Margareta Munteanu este muzică de la Liceul pedago­ spectacolul devenilor („Cit de 10.55 M
DE TOATĂ ÎNCREDEREA
di
multe ştie strada") acesta a
lă
o temele în plină putere de gic din Deva. Apreciind ca­ fost destul de firav si n-a In juri
muncă, cu multă dragoste litatea artistică a formaţi- reuşit să pună in valoare ta­ m
începutul anului 1945 ilus­ oare să se preocupe de inte­ trecut de la instaurarea pri­ faţă de meseria ce şi-a a- lentul demonstrat si recunos­ di
tra pregnant avintul pe ca- resele muncitorimii“. mului guvern democratic, les-o. Cu clţiva ani în ur­ ilor si soliştilor participanţi, cut al interpreţilor, al echi­ Ci
re-1 căpătase lupta maselor In satele hunedorene, comi­ România a parcurs mai mul­ mă, a preluat funcţia de este notabil faptul că pen­ pei in general. d<
populare în noua etapă, inau­ tetele ţărăneşti, create de te etape de dezvoltare. Socia­ responsabilă a secţiei foto tru prima dată in contextul di
gurată de insurecţia naţiona­ Frontul Plugarilor la îndem­ lismul a triumfat pe deplin, a Cooperativei meşteşugă­ generos al Festivalului naţio­ Prezenţa acestei formaţii tr
reşti „Retezatul“ din Ha­
ci
nal „Cintarea Romăniei" se
lă armată antifascistă şi anti- nul P.C.R., îmbinau lupta societatea noastră a intrat in­ ţeg, secţie care nu stătea (cu resurse insuficient valo­ 17.00 Ti
imperialistă din august 1944. pentru lichidarea rămăşiţe­ tr-o fază superioară, de dez­ prea bine In acea perioadă. organizează o fază judeţeană rificate) in etapa interjude­ 17,05 Ti
Poporul român păşea cu ne­ lor feudale, cu lupta pentru voltare socialistă multilatera­ Deşi în secţie este singura separată pentru şcolile de ţeană se impune a fi pregă­ 17,25 Ci
artă.
tită la cote mult mai înalte
abătută încredere pe calea a- alungarea elementelor reac­ lă. In acest cadru a avut loc femeie, ca a ştiut să se im­ 17.45 C<
rătată de Partidul Comunist ţionare din cadrul organelor o puternică creştere a avu­ pună, să introducă ordinea Juriul concursului, prezidat de calitate, în spiritul bunu­ 18,10 Di
Român, calea unor profunde administrative. ţiei naţionale, a bunăstării şi disciplina, reuşind să de cunoscutul muzicolog Li- lui renume de care se bucu­ 18.20 cr ÏA
ră estrada hunedoreană in
scoată secţia de sub plan,
prefaceri revoluţionare, me­ O deosebită însemnătate a materiale şi spirituale a ce­ allnilnd-o In rîndul frunta­ viu Comes, a apreciat diver­ ţară, 18.45 Di
nite să deschidă drum larg avut lupta pentru înlăturarea lor ce muncesc. Perspective şelor. Ca o apreciere a sitatea repertorială a forma­ 19.00 Ti
progresului ţării, împlinirii prefectului reacţionar al ju­ însufleţiloare ale unei înain­ muncii sale, a eforturilor ţiilor şi soliştilor, nivelul si APLAUZE PENTRU 19.20 10«
năzuinţelor sale de dreptate deţului Hunedoara. In ziua tări şi mai rapide pe calea pro­ depuse, adunarea generală sensibilitatea interpretativă, 19.30 T<
şi libertate naţională si so­ de 26 noiembrie 1944, din i- gresului economic şi social a organizaţiei de partid a precum $i condiţiile tehnico- STUDENŢII HUNEDORENI 20.30 Si
cială. niţiativa organizaţiei judeţe­ au fost deschise de hotărîri- primit-o nu demult în rln- organizatorice ale fazei. te;
M
durile comuniştilor, fiind a-
Răspunzînd chemării parti­ ne a Partidului Comunist le Congresului al Xl-lea şi leasă în acelaşi timp şi La Timişoara, duminică au m
dului „Totul pentru front, Român a avut loc în oraşul Conferinţei Naţionale ale preşedintă a comisiei de fe­ O PREZENŢA FIRAVA avut loc întrecerile din ca­ 21.55 Pc
rn;
totul pentru victorie clasa Deva o impresionantă adu­ partidului. mei din cadrul cooperati­ drul fazei zonale a Festiva­ 22,15 Tc
vei. 1 (N. SBUCHEA, ziarist
muncitoare lupta din răspu­ nare, la care au participat întreg drumul parcurs de­ colaborator). Simbătă seara, la Deva ş-a lului naţional al artei stu­
teri pentru refacerea econo­ peste 15 000 de oameni, híla­ monstrează justeţea politicii desfăşurat întrecerea din ca­ denţeşti. Au participat for­
mică a ţării pustiită de răz­ sele cereau cu insistentă a- Partidului Comunist Român, MOMENTE drul fazei judeţene a Festi­ maţiile artistica din centrele
universitare Reşiţa, Hunedoa­
boi. Organizarea comitetelor lungarea prefectului profas­ — forţa conducătoare a în­ INSUFLETTTOARE valului naţional „Cintarea ra şi Timişoara.
muncitoreşti şi instituirea cist „care refuză să se înca­ tregii naţiuni în lupta pentru Duminică, 4 martie, sala României“ rezervată formaţi­ «ba»
dreze spiritului nou care tre­
controlului clasei muncitoa­ buie să domnească în viaţa progres, independenţă şi bu­ „Arta“ din Deva a găzduit ilor de estradă. De fapt, dis­ Prezentindu-se la înălţimea
puta de pe scena casei dc
BUCI
re în întreprinderi, formarea publică“ şi instalarea noului năstare. Strîns unit în jurul un reuşit spectacol pregătit cultură s-a rezumat la două aşteptărilor shidenţii Institu­ dioprog
tului de subingineri din Hu­
comitetelor ţărăneşti, care prefect democrat. La 30 no­ partidului, a secretarului său cu grupele de şoimi ai pa­ formaţii : cea a ceferiştilor nedoara au obţinut locul I Kadioju
preluaseră sub controlul lor iembrie, o delegaţie a F.N.D., general, tovarăşul Nicolae triei de la Grădiniţa cu simerieni si cea a gazdelor. cu brigada artistică (instruc­ presei ;
program prelungit nr. 2
satele, confiscarea şi împăr­ Ceauşescu, poporul român îşi Deva (director Gabrlela Rezultatul este deja cunos­ I aiâiîc
ţirea pămînturilor moşiereşti compusă din 30 de persoane, consacră întreaga energie şi Oană), închinat zilei de 8 cut : a cistigat formaţia de tor Alexandru Stânei), grupuz. 9.00 Bli
s-a prezentat din nou la
feminin
vocal
(instructor
de către ţărănime cu spriji­ prefectură, unde, „în urma forţă creatoare transpunerii Martie şi „Anului interna­ estradă a Casei de cultură Ştefan Radul), obiceiul fol­ •Răspun Bl
10.00
nul muncitorilor, luarea cu în viaţă a Programului P.C.R. ţional al copilului“.
atitudinii hotărîte a acesto­ din Deva. cloric „Strigarea peste sat“ Opereta
Apreciind această iniţiati­
asalt a prefecturilor şi pri­ ra“, subprefectul semnează de făurire a societăţii socia­ vă, precum şi participarea Formaţia din Simeria, cu (instructori Vasile Chevere- Filaret
măriilor, uriaşul şuvoi al de­ actele de predare a prefec­ liste multilateral dezvoltate şi a numeroşi părinţi, se cu­ „Acceleratul veseliei“ a jucat şan şi Vasile Molodeţ) şi 10,25 Di
monstraţiilor populare au dus turii. In aceeaşi zi, noul pre­ înaintare a României spre co­ vin cuvinte de sinceră lau­ obosită ca un... mărfar, si, pe grupul vocal instrumental se folk
munism.
la crearea unei situaţii carac­ fect şi-a luat postul în pri­ dă pentru munca şi dărui­ lingă unele momente reuşite, „Sonor 5“. De asemenea, vistă d
clor ; 1
terizate prin aceea că în timp mire. Prof. ION FRĂTILĂ rea colectivului didactic al a înclinat spre brigadă artis­ pentru faza finală a festi­ 11,20 A
grădiniţei, pentru emoţio­
ce guvernul era dominat de Marile bătălii sociale pur­ nantele momente create de tică. Păcat că această ini­ valului s-au mai calificat in­ tv. ; 12.
reprezentanţii forţelor reac­ tate de masele largi populare DEVA micii artişti. moasă echipă a urcat în sce­ terpreţii da muzică foile Vio- 12,05 Di
ţionare, în tară puterea tre­ împotriva forţelor reacţiunii nă resemnată la ghidul că rel Dobrotă şi Petru Popa. lui nosî
cuse efectiv în mîinile mase­ interne şi externe, au adus terpreta
lor populare conduse da la putere, la 6 martie 1945, la 3 ; :
lor ; 1«,
Partidul Comunist Român. guvernul de largă concentra­ Coordor
Pentru unirea tuturor for­ re democratică, condus de dr. Reiultatele obţinute la faza judeţeană Hora n
ţelor într-un singur şuvoi Petru Groza. „Instaurarea muzică
lctin dc
revoluţionar, la iniţiativa primului guvern din isto­ şi te <
Partidului Comunist Român ria ţării în care clasa mun­ a formaţiilor artistice din şcoli progran
s-a constituit Frontul Natio­ citoare arc rolul conducă­ mele ei
nal Democratic, din care fă­ tor — arăta secretarul ge­ ŞCOLI DE MUZICA 17,50 Ni
muzică
ceau parte P.C.R., P.S.D., neral al partidului nos­ serii ; J
Sindicatele Unice, Uniunea tru tovarăşul Nicolae CORURI. Locul I : Şcoala de muzică Deva. românei
Patrioţilor, Frontul Plugari­ ORCHESTRE. Locul I : Şcoala de muzică Hunedoara. peisaj i
SOLIŞTI INSTRUMENTIŞTI. Vioară, ci. I—IV. Locul I :
lor, Madoszul, organizaţiile Ceauşescu — a constituit o Sorin Moldovan (Şcoala de muzică Hunedoara); cl. V—VIII, ran ; 20
de tineret, femei şi alte or­ marea victorie a luptei re­ locul I : Mircea Dimoiu (Şcoala de muzică Deva) şi Valeriu tului ro
tin de
ganizaţii politice. Constituirea voluţionare din România, a- Stoica (Şcoala de muzică Petroşani); Violoncel, locul I : Vio­ sonore ;
Frontului National Democrat sigurînd dezvoltarea demo­ rica Cetină (Şcoala dc muzică Deva); pian, cl. I—IV, locul I : oră : 23
a însemnat un mare succes cratică şi progresistă a so­ Radu Trilon (Şcoala de muzică Deva); cl. V—VIII, locul-1 : . muzical
în-lupta pentru unirea forţe­ cietăţii noastre". Această Gabriela Grecu (Şcoala de muzică Deva) şl Alina Ardeleanu
(Şcoala de muzică Hunedoara); Cvartet, locul I : Liceul peda­
lor democratice. cucerire a deschis drum li­ gogic Deva (clasele dc'muzică). Trio, locul I: Liceul peda­
In cadrul a numeroase mi­ ber unor profunde transfor­ gogic Deva (clasele de muzică); ORCHESTRE DE COARDE, LV
tinguri şi adunări, alături de mări revoluţionare în viaţa locul I : Liceul pedagogic Deva (clasele de muzică); Solo
clarinet, locul I : Emil Sein (Liceul pedagogic Deva).
oamenii muncii din întreaga economică şi social-politlcă a
ţară, masele populare din ju­ Romăniei, permiţînd folosirea ŞCOLI GENERALE DEVA
deţul Hunedoara, au răspuns puterii de stat în interesul (Patria)
cu entuziasm chemării P.C.R., transformării revoluţionare, CORURI. Locul I : Şcolile generale nr. 8 Hunedoara (cu ta) ; HI
manifeslîndu-şi adeziunea la democratice. în toate aceste drept de participare la faza interjudeţeană), nr. 10 Hunedoa­ cu mase
Star —
platforma Frontului Naţional bătălii de clasă şl mişcări re­ ra şi nr. 5 Petroşani (cl. II—IV). Nimeni
CORURI DE CAMERA. Locul I : Şcoala generală nr. V
Democrat şi hotărîrea de a voluţionare de masă, Parti­ Hunedoara. (Constri
lupta fără încetare pentru în­ dul Comunist Român s-a a- GRUPURI VOCALE, Locul I : Şcoala generală nr. io Hu­ ŞANI :
făptuirea prevederilor ei. firmat ca cea mai puternică nedoara (Premiul special al Consiliului judeţean al Organi­ (Unirea)
Astfel, la 15 octombrie 1944, forţă politică din România, zaţiei pionierilor : Casa de copii din Baia de Cri?). timp (7
muchac)
TROMPETIŞTl ŞI TOBOŞARI. Locul I : Liceul „Aurel
peste 10 000 de muncitori au îndeplinindu-şi misiunea de Vlaicu“ Orăştie. (Premiul special al juriului ; Grupul vocal LUPENI
organizat la Lupeni o mare organizator şi conducător al de muzică uşoară al Şcolii generale nr. 7 din Hunedoara). (Cultura
demonstraţie de protest îm­ clasei muncitotare, al între­ dat (M>
potriva terorii menţinute în gului popor, în lupta pentru LICEE CAN : ■.
(Munciţi
Valea Jiului de elementele constituirea orinduirii socia­ Visul rc
CORURI. Locul I : Liceul pedagogic Deva (Premiul spe­
fasciste, cerînd instaurarea u- liste in ţara noastră. cial al Comitetului judeţean Hunedoara al U.T.C. : grupul dc TRILA :
nui „guvern larg, democratic, In cei 34 de ani care au Fabrica de tricotaje Petroşani. Confccţionera Livia Negru muzică folk al Liceului industrial „Avram Iancu“ din Brad. eitorcsc)
îşi depăşeşte lună de lună planul, realizind totodată şi o La toate categoriile de formaţii şi şcoli s-au acordat, dc ducul c
bună calitate. asemenea, numeroase locuri II, III şi menţiuni. (Munciţi
Minerii din Paroşeni - oaspeţi gini în
şic) ; OI
> I-I
ai staţiunii Geoagiu-i (Urmare din pag. 1) tele, să ne facem lună de transportoarele ori combi­ deja un asemenea curs cu
26 de muncitori —, de com­
na, se mai rup lanţurile,
lună
planul.
Brigada
lui
întîi am stabilit panoul cu Kacso Ioan, care lucrează banda, se mai blochează u- pletarea studiilor de cultu­
cele mai bune condiţii, a- cu complexul din 10 august neori concasorul, fiecare ră generală a minerilor. A-
' (Tn ultimul timp tot mai mod excelent de a folosi poi am început lucrările 1978, a extras suplimentar, grevînd, într-o măsură mai cordăm atenţia cuvenită a-
imulţi mineri din Valea util şi plăcut sfîrşitul unei pregătitoare, în abataj, am pînă la finele anului tre­ mică sau mai mare, fluxul provizionării corespunză­
Jiului îşi petrec sfîrşitul săptămîni de muncă în format o echipă „service", cut, peste 9 000 tone de căr­ cărbunelui spre ziuă. Alte­ toare cu materiale şi cu
de săptămînă în staţiunea subteran, pentru refacerea bune, iar de la începutul a- ori, în cîmpul abatajului a- piese de schimb, îmbună­
¡balneoclimaterică Geoagiu- forţelor. care trebuia să monteze u- par unele sărituri şi zone tăţirii calităţii reviziilor şi în o,
tilajul; precum şi brigada
Rogvien,
Băi, unde se bucură de o In acest grup de mineri, ce urma să lucreze cu com­ cestui an 8 600 de tone. reparaţiilor utilajelor, per­ TELIUC
primire călduroasă şi unde care a fost însoţit de tova­ plexul, am trecut la pregă­ Cunoştinţele acumulate de steril chiar şi de 6—8 fecţionării fluxului de
Hi se asigură condiţii din răşii Mihail Stancu, secre­ tirea teoretică şi practică a de oameni şi dăruirea lor m, care diminuează consi­ transport.
cele mai bune pentru a-şi tar adjunct cu probleme de tuturor acelora care aveau în muncă au fost dublate derabil viteza de avansare Prin toate aceste, preocu­
petrece într-un chip cît propagandă al comitetului răspunderi în această ches­ pări şi măsuri am reuşit,
mai util şi plăcut timpul de partid al întreprinderii tiune deosebit de importan­ cum spuneam, să realizăm
Timpu
Hor liber. In zilele de 3 şi şi Ioan Beserman, inginerul tă pentru activitatea secto­ randamente de 10, 13 şi g martie
4 martie a.c., un grup de şef, se aflau şefii de bri­ rului nostru. Ne-am pregă­ Experienţa dobtndită în chiar 15 tone pe post la ţine in
60 de mineri de' la I.M. gadă Ilie Filiche, Nicolae tit oamenii „la rece“, pe un complexul lui Kacso, să cer vf
Paroşeni, împreună cu so- Brutu, Alexandru Laszlo, cadru montat în incinta extragem suplimentar în ploi loc:
moderat
: ţiile lor, au fost oaspeţii a- abataje - temeinic însuşită cele două luni ale anului cări loc;
.cestei staţiuni. Vasile Cercezan, Kalman minei noastre, apoi „la din est
Geza, Gheorghe Popa IV, cald“, într-un abataj la I.M. peste 8 600 tone de cărbu­ ratura v
' Ei au fost cazaţi la ho­ şef de schimb în brigada Paroşeni, pe un complex ne cu acest utilaj de mare tea ini
telul Doina şi în complexul lui Fazaftaş Francisc, maiş­ similar, aflat de mai multă şi aplicată productivitate şi să reali­ iar ziua
La nv
Germisara. Au avut la dis­ trii Petru Manea şi Ioan vreme în funcţiune. Monta­ zăm o avansare la zi de a- cu cer
poziţie piscina şi bazinele Ciuru, inginerul Zeno Bar, rea complexului, în blocul proape 95 m. Vom acţiona ploi loc
închise pentru băi cu ape şeful formaţiei „service", VI, stratul 13, au efeoţila- cu aceeaşi stăruinţă şi răs­ geaţă fr
termale. Fiecare zi s-a_ în­ care au adus o contribuţie t-d formaţia noastră „ser­ pundere şi la montarea
cheiat eu o masă ' tovără­ deosebită la cele 1 500 to­ vice“ şi brigada căreia i s-a Îif-UfinilURenÎI ds sprijinul •-¿J complexului, deci dimi- următoarelor două comple-
şească, cu muzică şi dans. încredinţat complexul să lu­ competent dat în abataj nuăâZÎ f reducţia căi-. wz •mecanizate, prevăzute,
Timpul petrecut aici, con­ ne de cărbune extrase peste creze cu el. Este vorba de­ de cadrele noastre tehnico- bune. pentru trimestrele II şi III
diţiile de cazare, hrană şi plan iii primele două luni inginereşti. La începutul Pentru rezolvarea opera­
distracţie, constituie uri ale anului 1979. spre brigada condusă de fiecărui schimb, maistrul tivă a problemelor care a.c. Dar noi am devansat Rezult
--,------------ ^ JKacso Ioan, unul dintre minier stabileşte concret mai apar, noi am format o timpul. Din 15 martie a.c., Dinamo
din 4
niinerii noştri cei mai buni., programul de lucru al oa­ .brigadă de 5 lăcătuşi şi 4 vom începe introducerea A.S.A. 7
Mobilizare largă a cetăţenilor la cei mai capabili. In prima menilor, se îngrijeşte ca ei combainieri, care, împreu­ celui de-al doilea, în stra­ Sport
săptămînă de activitate, un să aibă tot ce le trebuie, nă eu brigada de produc­ tul 13, blocul VI, iar peste Jiul Fel
S.C. 1
lucrările de îmbunătăţiri funciare miner specialist de la I.M. puhş efCQtiY umărul la ţie, sub conducerea unui 2 luni îl vom introduce pe *,U“ Cra
al treilea. Materializăm sşt-
cu,
Paroşeni
Poliţe
instruit
i-a
' "treabă şi împreună cu mi­ inginer electromecanic, răs­ Corvinu’-
friare grijă ge oiin^lf noş­ nerii rezolvă operativ toate pund pe fiecare schimb d.e f.Ci Irorinţa fermă a între­ F.C. Ar
(Urmare din pag. ii iârgâ â cetăţenilor la lucră­ tri de pe licoare schimb, asigurarea bunei fun«ţio- gului colectiv al sectorului Rimiî
rile de îmbunătăţiri funciare, problemele care mai apar. F.C. BiJ
să fie întreprinse în toate lucrurile mergînd /din zi în Aşa procedează maiştrii SăTÎ a lulîiFur utilajelor din VI de a creşte continuu F.C. Oii
eiliului popular comunal, consiliile unice agroindustria­ zi mai bine. Apoi, oamenii mineri Gheorghe Hreşcari', abataj. Totodată, ne preo­ producţia de cărbune cocsi- 9H». Tir
Moise Micloşoni, a ţinut să-i le, în toate comunele jude­ noştri au continuat să în­ ficabil a minei Lupeni în- Glori-
evidenţieze pe Trandafir Lă- ţului nostru, la sate existînd Gheorghe Puşcaşu, Petre cupăm de ridicarea nivelu­ acest an şi. in C6ritiiVuare, Atalanti
zăroni, Clara Lada, Gaşpar suficiente forţe disponibile veţe utilajul „pe viu“, în Ceauşu. lui de pregătire profesiona­ Avelllnc
Ştefoni, Iustin Lăpăduş, A- care pot şi trebuie să parti­ timpul funcţionării, avînd Sigup că nu merge în lă a întregului personal de a Se 'situa în rîndul în­ Florcntl
xente Viţionescu, Victoria Mă- cipe la înfăptuirea prevederi­ mare grijă să nu-1 defec­ permanenţă totul „şnur“. muncitor al sectorului, de treprinderilor miniere frun­ Interna?
Fond
iăeştcan şl alţii. teze. Aşa am reuşit să creş­ Mai intervin unele greu­ policalificarea celor de la taşe din Valea ¿Jiului şi din Ici.
liste de aşteptat ca aseme­ lor programului judeţean de tem permanent randamen- tăţi ; se mai defectează complex — se desfăşoară ţară.
nea acţiunii cu participarea îmbunătăţiri funciare. _______