Page 2 - Drumul_socialismului_1979_03
P. 2
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NH. t
Plenara lărgită a Comitetului Răspundere şi disciplină in muncă - cerinţe puse in faţa
judeţean al femeilor 17,01) Telex
fiecărui constructor, a întregului colectiv 17,03 Teleşcoali
17,23 Cura de )
Ieri, a avut loc la Deva rirea zilei de 8 martie şi a 17.« Ansamblu
plenara lărgită a Comitetu „Anului internaţional al co 18,05Reportaj
Mozambic
lui judeţean al femeilor, la pilului“, precum şi unele 18,25 Consultat!
care au participat membre măsuri organizatorice. Incepînd cu darea de de învăţăminte. Şantierul I luţii pentru toate proble Ing. Ioan Cimpeanu, 18,15 Marele p
le comitetului judeţean, ale Numeroasele participante seamă, continuînd cu cu — uzină va trebui să‘pre mele care se mai ridică pe directorul I.E. Haţeg, bene rituri cu
la Engcit
comisiilor pe probleme, la discuţiile asupra proble prinzătorul plan de mă dea anul acesta primele o- amenajare. Chiar dacă pla ficiar : „Constructorul are 13,20 1001 de s
preşedintele comitetelor melor aflate la ordinea de suri, cu mobilizatorul anga bieetive la montaj. Deci a- nul acestui an este mai posibilităţi să intensifice 19,30Telejurna
municipale, orăşeneşti şi zi au analizat cu deosebit jament asumat în întrece vem datoria să asigurăm mare faţă de 1978 — exca ritmurile de lucru la toate 20,00 Ora tincr
comunale ale femeilor, pre simţ de răspundere aotivi- rea socialistă, adunarea ge front de lucru montorilor. vaţii la suprafaţă mai mari obiectivele. In acelaşi timp 20,53Dc la pr
tiv# acrii
cum şi alte activiste ob tatea proprie desfăşurată nerală a reprezentanţilor în această direcţie sânt de 1,01 ori, excavaţii în să ţină mai mult cont de Industrie
şteşti. în ultima perioadă,. făcinti oamenilor muncii de pe concentrate toate puterile subteran de 2,6 ori, betona- calitatea lucrărilor. în ce 21,10 Mărţfşoari
La ordinea de zi s-au a- propuneri de îmbunătăţire marele şantier din Retezat de care dispunem. Noi, ca rea în subteran de 14,9 ori, ne priveşte, noi vom spri 21,50 Tezaurul
22,15 Telejurna
flat următoarele puncte : atît a activităţii femeilor în s-a caracterizat- printr-o drele tehnice sîntem 90 la umpluturi în baraj de 3,3 jini mai mult eforturile
Informare cu privire la ac general, cit şi a stilului înaltă exigenţă şi autoexi sută din timp la fronturile ori etc. — sîntem pregătiţi constructorului, vom con
tivitatea Comitetului jude propriu .de muncă. genţă faţă "de. activitatea de lucru, rezolvăm la faţa să-l realizăm. De acum, lucra mai activ“. It ADI
ţean al femeilor, a comite Din întreaga desfăşurare proprie. Ing. Gheorghe Sălă-
telor şi comisiilor de femei a plenarei s-a desprins cu Pentru a susţine afirma gean, directorul Trustului
referitoare la îmbunătăţirea pregnanţă hotărîrea şi an ţia de mai. sus, vom sinte ADUNAREA GENERALA A OAMENILOR de construcţii hidroenerge BUCUREŞTI
continuă a stilului şi meto gajarea participantelor la tiza din cuvântul 'cîtorva tice Bucureşti: „Cit • aţi dioprogramul
Radiojurnal;
delor de muncă, în confor lucrări, în numele tuturor din participanţii la dezba MUNCII DE PE AMENAJAREA realizat în 1978 sînt con presei; 8,10 C
mitate cu prevederile hotă- femeilor din judeţ, de a fa teri. vins că nu vă mulţumeşte. diilor; 9,00 Bu
rîrii Conferinţei naţionale ce şi în viitor totul pentru Ing. Aurel Dan, şeful HIDROENERGETICĂ RÎU MARE—RETEZAT Colectivul de muncă poate 9.05 Răspunde:
lor; 10,00 Bul
a femeilor ; Informare cu a se ridica la înălţimea în şan-terului 111 — baraj : mai mult. Dotarea pe care 10.05 Radioma;
privire la situaţia contului crederii şi aprecierii pe ca „La nerealizările grupului o aveţi obligă la realizări lor; 10,35 Intc
Comitetului; judeţean al fe re conducerea de partid şi de şantiere a contribuit şi locului problemele care se răspunderea apasă integral mai mari. La nivelul trus gărului roman
Drăghici; 10,4!
meilor la 31 decembrie de stat le acordă muncii şi şantierul pe care-1 conduc. ivesc. înţelegem că planul pe umerii noştri. Lucrul a- tului vom rezolva operativ clori.c: 11,00 Bl
1978 ; Aprobarea planurilor activităţii femeilor, din ţara Cauzele sînt multe şi nu le este lege şi-l vom respec cesta trebuie să-l înţelegem toate problemele care apar, 11.05 E primă
de măsuri privind sărbăto- noastră. vom înşira aici. Nici n-ar ta“. cu toţii. Să fim exigenţi cu vom asigura tot ce are ne mea; 11,20
Kadio-TV.; 12,
avea rost. Ne preocupă Ing. Iosif Kover, şe noi, apoi cu cei care nu-şi voie şantierul. De la dum ştiri; 12,05
aşteptăm
pre
neavoastră
Din activitatea comitetelor ceea ce avem de făcut anul ful şantierului II — adu-c- fac datoria. Vom ajunge în ocupare şi străduinţă în ve folclorului nos
pere interpret:
acesta şi în continuare. Ne ţiunea principală : „Colec scurtă vreme la 2 300 de derea urgentării lucrărilor“. la 1 la 3; 15,0C
.cunoaştem sarcinile. Le-am tivul nostru şi-a analizat muncitori. Cu această for Adunarea generală a oa 16,70 Itadiojurr
şi comisiilor de femei defalcat pe loturi şi forma activitatea cu exigenţă, cu ţă umană, cu mijloacele menilor muncii a cerut şi ni că şi «rgani
cuîturv; 16,40
ţii de lucru, urmărim în spirit de răspundere. Pu mecanice din dotare, lunar a stabilit să se acţioneze de nnizică pi
deaproape realizarea lor. tem realiza în plus anul a- sîntem obligaţi să realizăm cu mai multă exigenţă şi Buletin de şti
O ACŢIUNE REUŞITA cium, care au. întreţinut at Avem în vedere în mod cesta cel puţin 4 kilometri un volum de lucrări în va versul familiei
mosfera cu cînteeele lor. deosebit stadiile fizice. de galcx-ii subterane şi 2 loare de peste 25 milioane fermitate pentru întronarea tanee solistice
Reluînd şi lărgind un vechi ÎNTRUNIRE kilometri de galerii beto lei. Numai în acest ritm unei riguroase discipline în scrii; 20,00 Inţi
obicei al serilor de iarnă in TOVĂRĂŞEASCA Cîteva lucrări de mare în realizarea planului fizic, să tecului popula
satele noastre, comitetul co semnătate au termene sca nate. Lunar, pe aducţiunea vom reuşi îndeplinirea pla se abordeze cu mai multă flexele timpul
denţe sonore;
munal al femeilor din Sîntă- Simbătă după-amiază, la dente peste cîteva luni. Ac principală vom merge în- nului aferent acestui an“. răspundere problemele con tr-o oră; 23,00
măria-Orlea a organizat zile Casa de cultură din Orăştie, ţionăm hotărît pentru a le tr-un ritm de 100 metri li Ioan Pop, miner şef de ducerii activităţii economi 24.00 Buletin t
le trecute', la căminul cultu comitetul orăşenesc al femei finaliza, deoarece ele con niari. în acest sens am or brigadă: „Cu brigada mea ce. Subliniind însemnătatea 5.00 Nou stop
ral din satul Bucium, o fru lor din oraş, sprijinit de co diţionează începerea depu ganizat echipe compacte, am hotărît să dublăm rea turn.
moasă şezătoare la care au mitetul orăşenesc de partid, nerii argilei în baraj, lu cu oameni calificaţi la noi. lizările lunare, să ajungem economică şi socială a res TIMIŞOARA
participat peste 60 do locui organizează o atractivă întru crarea noastră cheie“. întărind în continuare or pectării termenului de pu litatea radio;
tori din Bucium şi Subcetate. nire tovărăşească cu tombo dinea şi disciplina munci la peste 2 000 metri cufoi nere în funcţiune a hidro azi; 18,15 Mur
18,30 Inscripţii
Femeile s-au întrecut la lu lă. Pe lingă partea distracti Ing. Tiberiu Mica, şe excavaţi pe lună. în felul centralei, s-a hotărît în u- tării : 30 de a
cru de mină, iar voia bună, vă a acţiunii menţionăm şi ful şantierului I — uzină : torească, ne vom realiza şi acesta suprastructura cen nanimitate să fie mobiliza nara C.C. al I
risul şi glumele au dominat faptul că sumele obţinute (pe „Adunarea noastră este un depăşi sarcinile“. tralei subterane o vom fi te toate forţele în vederea martie 1949, p
întreaga desfăşurare a reuşi invitaţii şi tombolă) vor fi prilej de critică şi autocri Ing. Viorel Dănilă, di naliza înainte de termen. respectării graficelor de ratlvizarea agi
tei şezători. De menţionat şi depuse în contul Comitetului tică a cauzelor nerealizări- rectorul Grupului de şan Am ajuns în situaţia cînd Medalion mu
aportul fluieraşilor din Bu- judeţean al femeilor. lucru, devansarea acestora. Marcel ; 19,00
lor cu care am încheiat a- tiere Rîu Mare-Retezat: nu mai avem ce cere. A- conomice ’Ti
nul 1978. Dar şi un prilej „La ora de faţă avem so cum noi trebuie să dăm“. GH. I. NEGREA pentru realiza:
REZULTATELE ÎNTRECERII ÎNTRE lor Plenarei <
COMITETELE MUNICIPALE, ORĂŞENEŞTI din 1 februari
20.00 Radioma
ŞI COMUNALE ALE FEMEILOR PE ANUL 1978
Analizîndu-se rezultatele ŞE : I — Vulcan, II — Ha Harnice, conştiincioase, bine
întrecerii declanşate anul tre ţeg, III — Orăştie ; COMU pregătite profesional — aşa sint Preocupări deosebite în domeniu! mecanizării el! INE
cut la nivel de judeţ, între NE COOPERATIVIZATE : I caracterizate la U.U.M.K. Criş-
comitetele municipale, orăşe — Ilia, II — Romos, III —
neşti şi comunale ale femei Unirea ; COMUNE NECOO- cior bobinatoarele Elena Fain. 1 şi modernizării tehnologiilor de lucru DEVA : Poli
lor. s-a stabilit următoarea PERATIVIZATE : I — Văli- şi Otilia Goga, surprinse în să (Patria); C
clasificare : MUNICIPII : Lo timpul lucrului Ia rebobinarea (Uimare din pag. I) policalificare, care în cadrul fost dotată cu un complex Gătura do pli
cui I — Petroşani, II — De şoara, II — Vorţa, III — Ani- unui motor. întreprinderii noastre au fost mecanizat de înaintare în HUNEDOARA
va, III — Hunedoara ; ORA noasa. permanentizate. Avem în ve steril, primul de acest fel minUrilor, ser
căra); Acel t
Foto: VIRGIL ONOIU
înlocuirea unui număr mai dere formarea unei formaţii din ţară, la care vom repar blindat (Art;
mare de transportoare, reor „service“ care să acţioneze tiza cadre foarte bine pregă Poenaru (O
ganizarea lucrărilor miniere operativ şi competent la tite, care să realizeze randa PETROŞANI :
(Uuir
fotbal
pe fluxul de transport şi a executarea reviziilor şi a u- mente înalte cu acest utilaj din insulă (7
galeriilor de acces la gaba nor defecţiuni ce ar conduce modern, de maro tehnicitate. Â1 treilea jui
rite corespunzătoare pentru la stagnări în producţie. De Fiind conştienţi de com I-II (Republic
montarea şi întreţinerea u- asemenea, împrumutînd din plexitatea şi volumul mare Cascadorii (Ci
nor utilaje de dimensiuni şi experienţa bună a minei Lu de lucrări necesare introdu CAN : Visul
capacităţi mari. peni, ne străduim să asigu cerii în subteran şi punerii rcsc); LONî
te-ţi de mii
Aplicarea unor tehnologii răm şi noi implicarea mai e- în funcţie a complexelor me PETRILA : Si
noi şi introducerea în subte nergică a cadrelor tehnico- canizate au fost formate co iul lacului (
ran a unor utilaje de mare inginereşti în munca efecti lective pe probleme, cu res ANINOASA :
complexitate au impus şi la vă din abataje, să-i ajute di ponsabilităţi precise, în sco (Muncitoresc) J
mina Uricani, aşa cum s-a rect în muncă pe mineri, să pul demarării tuturor lucră Beethovcn, J
(7 Noiembrie)
întîmplat la timpul potrivit facă front comun în realiza rilor ce se impun in acest serios (Steau:
la I.M. Lupeni, aplicarea u- rea ritmică a producţiei de sens ; vom întreprinde şi alte RABARZA : l
nor măsuri tehnice şi orga cărbune. măsuri prin care să asigurăm ncrul); ORAŞ
nizatorice, de pregătire te O altă problemă ce stă în o mai temeinică organizare a şi culoarea f
meinică a personalului din atenţia întregului colectiv al muncii în abataje, conjuga tria); Trans
subteran. Acest lucru a fost minei noastre este deschide rea mai fermă a eforturilor preş. seriile 1
GEf
‘■'-BA
realizat prin instruirea spe rea orizonului 400, orizont ia ' cadrelor de conducere şi ale oca a bgJ
cială a formaţiilor de lucru care se va concentra întrea minerilor, care să asigure e- cult a); H
ce deservesc aceste insţalaţii, ga producţie. Pentru realiza ficienţă maximă producţiei l >îzKe (Popul
prin cursuri de calificare şi rea acestui obiectiv, mina a. de cărbune. •dcarui; C
te J (Casa i
Hamlet, seriil
nie); SIME:
bărbaţilor (Mi
Din iniţiativa secţiei de adaus din partea altora. Aici Principiul do;
propagandă a Comitetului ju La jumătatea ara ului de studiu se impun se evidenţiază latura forma mina); GHEL
deţean de partid şi cu spri lă a unei metode bune utili- Dulsky (Mure
jinul Comitetului orăşenesc zate de unii propagandişti —
de partid Orăştie, a fost or îmbunătăţiri şi perfecţionări conducerea prin lideri de dez
ganizat un control asupra bateri. Adică, 2-3 cursanţi se ¡»ROM?
modului în caro se desfăşoa pregătesc în mod special pen
ră învăţămîntul de partid în propagandistului. De pildă, la deci, toate elementele care tru cîte o idee, prezentînd-o Rezultatele,
ca
început
dezbatere.
de
întreprinderea chimică O- cursul condus de inginerul ■li vipmXmê S : f ©«p« recomandă biroului organiza Ideal este ca această prezen februarie 1379
răştie. Cu acest prilej, un Cornel Răsădeanu, de la ma Ntva # ţiei de bază să supună aten tare să nu se transforme in Extr; I :
număr de 15 lectori ai comi se plastice, toată lumea are ţiei unei adunări generale tr-un scop în sine, ci să de 11. 2.
v
caiet cu conspecte,- mai mult
Extr. a H-a
tetelor judeţean şi orăşenesc modul in care se desfăşoară clanşeze un schimb viu, an 29. 6.
de partid au asistat recent ia sau mai puţin complete. Şti învăţămîntul politico-ideolo- trenant de idei, cu o largă Fond total
ind acest lucru, propagandis
gic.
dezbaterile ce au avut loc în tul practică metoda sublinie participare, in care să se ve 1 09 6 222 lei, d
17 cursuri. 75 406 ici.
rii ideilor principale ale te Ce a arătat un control îo 17 cursori hiculeze multe faţete ale pro
Ce au arătat aceste dez mei, pe care cursanţii şi Ic CÎTEVA CUVINTE blemei aflate în discuţie. Din
bateri ?
notează, astfel incit şi cei ........ -...<■■■■■ ■■ ■■■■T*.-.«rid păcate aici s-a înţeles unila Vreu
care n-au studiat suficient DESPRE O DEZBATERE teral metoda de lucru, rezu-
rămîn cu cîte ceva. Aceasta de acelaşi profil: materialis altora, ori pur şi simplu „re- mîndu-se în esenţă la acele
PREZENŢA, EVIDENŢA, înlocuieşte însă numai în mul dialectic şi istoric. Din porţericeşte“. prezentări. Biroul organiza Timpul pre
parte studiul individual. nu "se ştie ce motive în acea Condiţii foarte bune de în sfera controlului a intrat ţiei de bază ar putea da un ziua de I m:
CAIETE DE CONSPECTE... La cursul din organizaţia zi au fost comasate două desfăşurare a activităţii co şi cursul de materialism dia sprijin substanţial propagan în încălzire i;
de bază Jacătuşi, condus de cursuri pentru dezbaterea te lective are cursul de la ser lectic şi istoric de la servici distului în realizarea unor rui mai mult
cădea prccipr
inginerul Valentin Cruceru, mei stabilite. S-au adunat viciul administrativ, condus ile tehnice, condus de pro dezbateri reuşite, insistind ca cale sub forr
Au' fost cerute propagan din 58 de cursanţi, au fost astfel 70 de oameni din 88 de propagandistul Nicolae Fi- pagandistul Ionel' Colh'on. toţi cursanţii să studieze şt fţv lapoviţă ş
diştilor caietele de evidenţă prezenţi 45 (4 în concediu, 7 limon. Numai că aceste con Aici sint încadrate cadre ca tul vă sufla
cîţi cuprind cele două cursuri. re lucrează în serviciile de să participe şusţinut la acti
a cursanţilor, precum şi celo pe alte schimburi etc.). O Evident că propagandistul, diţii nu reprezintă mare lu vitatea colectivă. intensificări i
porăi'e dc 40-
cu conspectele şi notiţele de bună parte dintre cursanţi ing. Mihail Bozdoc, a fost cru dacă învăţămîntul nu producţie, organizare, control Va predomin
la pregătire. Toţi propagan n-au caiete de notiţe şi con pus în dificultate. Ce dezba este tratat cu toată seriozita tehnic, plan, investiţii, pro * Temperatura
diştii au aceste caiete. Pre specte nici nu s-ar putea fa tere se putea desfăşura şi la tea. Mai intii, că din 48 de iectare, cercetare, pregătirea tea, între mir
zenţa medie a fost de 88—92 ce de vreme ce cam o trei ce nivel ? Cursanţii vin fă cursanţi au fost prezenţi doar fabricaţiei, deci tovarăşi cu Colectivul Câre a realizat de, iar ziua,
1 st G grade
30. Apoi, doar unii au caiete,
la sută. Mai bună este la me din oaipeni stau. în pi ră caiete. cea mai mare parte notîn- un bun nivel de cunoaştere, controlul a prezentat comite Timpul pri
mase plastice finisaj, cursu cioare. La dezbafere-au par Asemănător s-au petrecut du-şi cite ceva pe foi volan începuseră discuţiile. Finei pe tului do partid din întreprin 2 şi 3 martie:
bătoare, cu
rile de la tehnic, comercial- ticipat şi tovarăşii Nicolae lucrurile şi la sculărie. Şi aici te. Propagandistul se dove r nc _ teyorăşi prezintă dere principalele constatări, Vor cădea p
' l
transporturi. Pînă aici totul Hanciu, secretarul comitetu au fost comasate două deşte bine pregătit. A enun două.-^Tjj idei din structura acordindu-i astfel un sprijin formă de lap<
La munte,
este în regulă. Cind insă a lui de partid din secţie şi cursuri, însumînd peste 60 de ţat tema,, precum şi cîteva temei. Din loc în loc intervi consistent în cunoaşterea mo câlzire, cu ci
Dorel Ştef, secretarul orga
oameni, din fiecare lipsind
fost vorba despre caietele de puncte de sprijin, realizind ne^ şi opagandistul accen- dului în care se desfăşoară
nizaţiei' de bază lăcătuşi. cădea ninsori
conspecte ale cursanţilor lu O situaţie necorespunzătoa- cîte 5 tovarăşi. Şi aici, o bu astfel o deschidere a dezbate tuînd sau subliniind cîte o învăţămîntul polilico-ideolo- Vîntul va su£
crurile s-au schimbat. Potri nă parte stau în picioare, se rilor. Dar dezbaterea n-a mai hiee. Astfel se ajunge la ca gie. fale de 70—9C
re s-a intilnit la organizaţia iau notiţe pe corpurile maşi avut loc, cu toate insistente colind zăpads
vit gradului de exigenţă a de bază de la mecanicui-şef, nilor, sau unii pe spatele le propagandistului. Există, pătul temei. Tot co se spu CORNEL ARMEANU
ne e bun spus, fără nici un