Page 2 - Drumul_socialismului_1979_03
P. 2

Pag. 2                                                                                                                                  DRUMUL SOCIALISMULUI NH. t


               Plenara lărgită a Comitetului                      Răspundere şi disciplină in muncă - cerinţe puse in faţa


                     judeţean al femeilor                                                                                                                               17,01) Telex
                                                                               fiecărui constructor, a întregului colectiv                                              17,03 Teleşcoali
                                                                                                                                                                        17,23 Cura de )
         Ieri,  a  avut  loc  la  Deva   rirea  zilei  de  8  martie  şi  a                                                                                             17.« Ansamblu
       plenara  lărgită  a  Comitetu­  „Anului  internaţional  al  co­                                                                                                  18,05Reportaj
                                                                                                                                                                            Mozambic
       lui  judeţean  al  femeilor,  la   pilului“,  precum  şi  unele                                                                                                  18,25 Consultat!
       care  au  participat  membre­  măsuri organizatorice.    Incepînd  cu  darea  de   de  învăţăminte.  Şantierul  I   luţii  pentru  toate  proble­  Ing. Ioan Cimpeanu,  18,15 Marele p
       le  comitetului  judeţean,  ale   Numeroasele   participante   seamă,  continuînd  cu  cu­  —  uzină  va  trebui  să‘pre­  mele  care  se  mai  ridică  pe   directorul  I.E.  Haţeg,  bene­  rituri cu
                                                                                                                                                                            la Engcit
       comisiilor   pe   probleme,   la  discuţiile  asupra  proble­  prinzătorul   plan   de   mă­  dea  anul  acesta  primele  o-   amenajare.  Chiar  dacă  pla­  ficiar  :  „Constructorul  are   13,20 1001 de s
       preşedintele   comitetelor   melor  aflate  la  ordinea  de   suri,  cu  mobilizatorul  anga­  bieetive  la  montaj.  Deci  a-   nul  acestui  an  este  mai   posibilităţi   să   intensifice   19,30Telejurna
       municipale,   orăşeneşti   şi   zi  au  analizat  cu  deosebit   jament  asumat  în  întrece­  vem  datoria  să  asigurăm   mare  faţă  de  1978  —  exca­  ritmurile  de  lucru  la  toate   20,00 Ora tincr
       comunale  ale  femeilor,  pre­  simţ  de  răspundere  aotivi-   rea  socialistă,  adunarea  ge­  front  de  lucru  montorilor.   vaţii  la  suprafaţă  mai  mari   obiectivele.  In  acelaşi  timp   20,53Dc la pr
                                                                                                                                                                            tiv# acrii
       cum  şi  alte  activiste  ob­  tatea   proprie   desfăşurată   nerală   a   reprezentanţilor   în   această   direcţie   sânt   de  1,01  ori,  excavaţii  în   să  ţină  mai  mult  cont  de   Industrie
       şteşti.                    în  ultima  perioadă,.  făcinti   oamenilor   muncii   de   pe   concentrate   toate   puterile   subteran  de  2,6  ori,  betona-   calitatea   lucrărilor.   în   ce   21,10 Mărţfşoari
         La  ordinea  de  zi  s-au  a-   propuneri   de   îmbunătăţire   marele  şantier  din  Retezat   de  care  dispunem.  Noi,  ca­  rea  în  subteran  de  14,9  ori,   ne  priveşte,  noi  vom  spri­  21,50 Tezaurul
                                                                                                                                                                        22,15 Telejurna
       flat  următoarele  puncte  :   atît  a  activităţii  femeilor  în   s-a   caracterizat-   printr-o   drele  tehnice  sîntem  90  la   umpluturi  în  baraj  de  3,3   jini   mai   mult   eforturile
       Informare  cu  privire  la  ac­  general,  cit  şi  a  stilului   înaltă  exigenţă  şi  autoexi­  sută  din  timp  la  fronturile   ori  etc.  —  sîntem  pregătiţi   constructorului,   vom   con­
       tivitatea  Comitetului  jude­  propriu .de muncă.     genţă  faţă  "de.  activitatea   de lucru, rezolvăm la faţa  să-l realizăm. De acum,  lucra mai activ“.       It ADI
       ţean  al  femeilor,  a  comite­  Din  întreaga  desfăşurare   proprie.                                                                   Ing.   Gheorghe   Sălă-
       telor  şi  comisiilor  de  femei   a  plenarei  s-a  desprins  cu   Pentru  a  susţine  afirma­                                       gean,   directorul   Trustului
       referitoare  la  îmbunătăţirea   pregnanţă  hotărîrea  şi  an­  ţia  de  mai.  sus,  vom  sinte­  ADUNAREA GENERALA A OAMENILOR       de  construcţii  hidroenerge­  BUCUREŞTI
       continuă  a  stilului  şi  meto­  gajarea   participantelor   la   tiza  din  cuvântul  'cîtorva                                      tice  Bucureşti:  „Cit  •  aţi   dioprogramul
                                                                                                                                                                        Radiojurnal;
       delor  de  muncă,  în  confor­  lucrări,  în  numele  tuturor   din  participanţii  la  dezba­  MUNCII DE PE AMENAJAREA               realizat  în  1978  sînt  con­  presei; 8,10 C
       mitate  cu  prevederile  hotă-   femeilor  din  judeţ,  de  a  fa­  teri.                                                             vins  că  nu  vă  mulţumeşte.   diilor; 9,00 Bu
       rîrii   Conferinţei   naţionale   ce  şi  în  viitor  totul  pentru   Ing.   Aurel   Dan,   şeful   HIDROENERGETICĂ RÎU MARE—RETEZAT  Colectivul  de  muncă  poate   9.05 Răspunde:
                                                                                                                                                                        lor; 10,00 Bul
       a  femeilor  ;  Informare  cu   a  se  ridica  la  înălţimea  în­  şan-terului  111  —  baraj  :                                      mai  mult.  Dotarea  pe  care   10.05   Radioma;
       privire  la  situaţia  contului   crederii  şi  aprecierii  pe  ca­  „La   nerealizările   grupului                                   o  aveţi  obligă  la  realizări   lor; 10,35 Intc
       Comitetului;  judeţean  al  fe­  re  conducerea  de  partid  şi   de  şantiere  a  contribuit  şi   locului  problemele  care  se   răspunderea  apasă  integral   mai  mari.  La  nivelul  trus­  gărului  roman
                                                                                                                                                                        Drăghici; 10,4!
       meilor   la   31   decembrie   de  stat  le  acordă  muncii  şi   şantierul  pe  care-1  conduc.   ivesc.  înţelegem  că  planul   pe  umerii  noştri.  Lucrul  a-   tului  vom  rezolva  operativ   clori.c: 11,00 Bl
       1978  ;  Aprobarea  planurilor   activităţii  femeilor,  din  ţara   Cauzele  sînt  multe  şi  nu  le   este  lege  şi-l  vom  respec­  cesta  trebuie  să-l  înţelegem   toate  problemele  care  apar,   11.05 E  primă
       de măsuri privind sărbăto-  noastră.                  vom  înşira  aici.  Nici  n-ar   ta“.                cu  toţii.  Să  fim  exigenţi  cu   vom  asigura  tot  ce  are  ne­  mea; 11,20
                                                                                                                                                                        Kadio-TV.;  12,
                                                             avea   rost.   Ne   preocupă   Ing.   Iosif   Kover,   şe­  noi,  apoi  cu  cei  care  nu-şi   voie  şantierul.  De  la  dum­  ştiri;  12,05
                                                                                                                                                        aşteptăm
                                                                                                                                                                  pre­
                                                                                                                                             neavoastră
              Din activitatea comitetelor                    ceea  ce  avem  de  făcut  anul   ful  şantierului  II  —  adu-c-   fac  datoria.  Vom  ajunge  în   ocupare  şi  străduinţă  în  ve­  folclorului  nos
                                                                                                                                                                        pere  interpret:
                                                             acesta  şi  în  continuare.  Ne   ţiunea  principală  :  „Colec­  scurtă  vreme  la  2  300  de   derea urgentării lucrărilor“.  la 1 la 3; 15,0C
                                                             .cunoaştem  sarcinile.  Le-am   tivul   nostru   şi-a  analizat   muncitori.  Cu  această  for­  Adunarea  generală  a  oa­  16,70 Itadiojurr
                  şi comisiilor de femei                     defalcat  pe  loturi  şi  forma­  activitatea  cu  exigenţă,  cu   ţă   umană,   cu   mijloacele   menilor  muncii  a  cerut  şi   ni  că  şi  «rgani
                                                                                                                                                                        cuîturv; 16,40
                                                             ţii  de  lucru,  urmărim  în­  spirit  de  răspundere.  Pu­  mecanice  din  dotare,  lunar   a  stabilit  să  se  acţioneze   de  nnizică  pi
                                                             deaproape   realizarea   lor.   tem  realiza  în  plus  anul  a-   sîntem  obligaţi  să  realizăm   cu  mai  multă  exigenţă  şi   Buletin  de  şti
         O ACŢIUNE REUŞITA        cium,  care  au.  întreţinut  at­  Avem  în  vedere  în  mod   cesta  cel  puţin  4  kilometri   un  volum  de  lucrări  în  va­      versul  familiei
                                  mosfera cu cînteeele lor.  deosebit   stadiile   fizice.   de  galcx-ii  subterane  şi  2   loare  de  peste  25  milioane   fermitate  pentru  întronarea   tanee  solistice
         Reluînd  şi  lărgind  un  vechi   ÎNTRUNIRE                                    kilometri  de  galerii  beto­  lei.  Numai  în  acest  ritm   unei  riguroase  discipline  în   scrii; 20,00 Inţi
       obicei  al  serilor  de  iarnă  in   TOVĂRĂŞEASCA     Cîteva  lucrări  de  mare  în­                                                  realizarea  planului  fizic,  să   tecului  popula
       satele  noastre,  comitetul  co­                      semnătate  au  termene  sca­  nate.  Lunar,  pe  aducţiunea   vom  reuşi  îndeplinirea  pla­  se  abordeze  cu  mai  multă   flexele  timpul
                                                                                                                                                                        denţe  sonore;
       munal  al  femeilor  din  Sîntă-   Simbătă  după-amiază,  la   dente  peste  cîteva  luni.  Ac­  principală  vom  merge  în-   nului aferent acestui an“.  răspundere  problemele  con­  tr-o oră; 23,00
       măria-Orlea  a  organizat  zile­  Casa  de  cultură  din  Orăştie,   ţionăm  hotărît  pentru  a  le   tr-un  ritm  de  100  metri  li­  Ioan  Pop,  miner  şef  de   ducerii  activităţii  economi­  24.00   Buletin t
       le  trecute',  la  căminul  cultu­  comitetul orăşenesc al femei­  finaliza,  deoarece  ele  con­  niari.  în  acest  sens  am  or­  brigadă:  „Cu  brigada  mea   ce.  Subliniind  însemnătatea   5.00 Nou stop
       ral  din  satul  Bucium,  o  fru­  lor  din  oraş,  sprijinit  de  co­  diţionează  începerea  depu­  ganizat   echipe   compacte,   am  hotărît  să  dublăm  rea­  turn.
       moasă  şezătoare  la  care  au   mitetul  orăşenesc  de  partid,   nerii  argilei  în  baraj,  lu­  cu  oameni  calificaţi  la  noi.   lizările  lunare,  să  ajungem   economică  şi  socială  a  res­  TIMIŞOARA
       participat  peste  60  do  locui­  organizează o atractivă întru­  crarea noastră cheie“.  întărind  în  continuare  or­              pectării  termenului  de  pu­  litatea  radio;
       tori din Bucium şi Subcetate.   nire  tovărăşească  cu  tombo­                   dinea  şi  disciplina  munci­  la  peste  2  000  metri  cufoi   nere  în  funcţiune  a  hidro­  azi; 18,15 Mur
                                                                                                                                                                        18,30 Inscripţii
       Femeile  s-au  întrecut  la  lu­  lă.  Pe  lingă  partea  distracti­  Ing.   Tiberiu   Mica,   şe­         excavaţi  pe  lună.  în  felul   centralei,  s-a  hotărît  în  u-   tării  :  30  de  a
       cru  de  mină,  iar  voia  bună,   vă  a  acţiunii  menţionăm  şi   ful  şantierului  I  —  uzină  :   torească,  ne  vom  realiza  şi   acesta  suprastructura  cen­  nanimitate  să  fie  mobiliza­  nara  C.C.  al  I
       risul  şi  glumele  au  dominat   faptul  că  sumele  obţinute  (pe   „Adunarea  noastră  este  un   depăşi sarcinile“.  tralei  subterane  o  vom  fi­  te  toate  forţele  în  vederea   martie 1949, p
       întreaga  desfăşurare  a  reuşi­  invitaţii  şi  tombolă)  vor  fi   prilej  de  critică  şi  autocri­  Ing.   Viorel   Dănilă,   di­  naliza  înainte  de  termen.   respectării   graficelor   de   ratlvizarea  agi
       tei  şezători.  De  menţionat  şi   depuse  în  contul  Comitetului   tică  a  cauzelor  nerealizări-   rectorul  Grupului  de  şan­  Am  ajuns  în  situaţia  cînd   Medalion  mu
       aportul fluieraşilor din Bu-  judeţean al femeilor.                                                                                   lucru, devansarea acestora.  Marcel ; 19,00
                                                             lor  cu  care  am  încheiat  a-   tiere   Rîu   Mare-Retezat:   nu  mai  avem  ce  cere.  A-               conomice   ’Ti
                                                             nul 1978. Dar şi un prilej  „La ora de faţă avem so­  cum noi trebuie să dăm“.              GH. I. NEGREA  pentru realiza:
                   REZULTATELE ÎNTRECERII ÎNTRE                                                                                                                         lor  Plenarei  <
                COMITETELE MUNICIPALE, ORĂŞENEŞTI                                                                                                                       din 1 februari
                                                                                                                                                                        20.00 Radioma
               ŞI COMUNALE ALE FEMEILOR PE ANUL 1978
         Analizîndu-se   rezultatele   ŞE  :  I  —  Vulcan,  II  —  Ha­  Harnice,  conştiincioase,  bine
       întrecerii declanşate anul tre­  ţeg,  III  —  Orăştie  ;  COMU­  pregătite profesional — aşa sint   Preocupări deosebite în domeniu! mecanizării                  el! INE
       cut  la  nivel  de  judeţ,  între   NE  COOPERATIVIZATE  :  I   caracterizate  la  U.U.M.K.  Criş-
       comitetele  municipale,  orăşe­  —  Ilia,  II  —  Romos,  III  —
       neşti  şi  comunale  ale  femei­  Unirea  ;  COMUNE  NECOO-   cior  bobinatoarele  Elena  Fain. 1    şi modernizării tehnologiilor de lucru                        DEVA  :  Poli
       lor.  s-a  stabilit  următoarea   PERATIVIZATE  :  I  —  Văli-   şi  Otilia  Goga,  surprinse  în                                                                să  (Patria);  C
       clasificare  :  MUNICIPII  :  Lo­                     timpul  lucrului  Ia  rebobinarea   (Uimare din pag. I)  policalificare,  care  în  cadrul   fost  dotată  cu  un  complex   Gătura  do  pli
       cui  I  —  Petroşani,  II  —  De­  şoara,  II  —  Vorţa,  III  —  Ani-   unui motor.                        întreprinderii  noastre  au  fost   mecanizat  de  înaintare  în   HUNEDOARA
       va, III — Hunedoara ; ORA­  noasa.                                                                          permanentizate.  Avem  în  ve­  steril,  primul  de  acest  fel   minUrilor,  ser
                                                                                                                                                                        căra);  Acel  t
                                                                  Foto: VIRGIL ONOIU
                                                                                        înlocuirea  unui  număr  mai   dere  formarea  unei  formaţii   din  ţară,  la  care  vom  repar­  blindat   (Art;
                                                                                        mare  de  transportoare,  reor­  „service“  care  să  acţioneze   tiza  cadre  foarte  bine  pregă­  Poenaru   (O
                                                                                        ganizarea  lucrărilor  miniere   operativ   şi   competent   la   tite,  care  să  realizeze  randa­  PETROŞANI  :
                                                                                                                                                                               (Uuir
                                                                                                                                                                        fotbal
                                                                                        pe  fluxul  de  transport  şi  a   executarea  reviziilor  şi  a  u-   mente  înalte  cu  acest  utilaj   din  insulă  (7
                                                                                        galeriilor  de  acces  la  gaba­  nor  defecţiuni  ce  ar  conduce   modern, de maro tehnicitate.  Â1  treilea  jui
                                                                                        rite  corespunzătoare  pentru   la  stagnări  în  producţie.  De   Fiind  conştienţi  de  com­  I-II  (Republic
                                                                                        montarea  şi  întreţinerea  u-   asemenea,  împrumutînd  din   plexitatea  şi  volumul  mare   Cascadorii  (Ci
                                                                                        nor  utilaje  de  dimensiuni  şi   experienţa  bună  a  minei  Lu­  de  lucrări  necesare  introdu­  CAN  :  Visul
                                                                                        capacităţi mari.           peni,  ne  străduim  să  asigu­  cerii  în  subteran  şi  punerii   rcsc);   LONî
                                                                                                                                                                        te-ţi  de  mii
                                                                                         Aplicarea  unor  tehnologii   răm  şi  noi  implicarea  mai  e-   în  funcţie  a  complexelor  me­  PETRILA  :  Si
                                                                                        noi  şi  introducerea  în  subte­  nergică  a  cadrelor  tehnico-   canizate  au  fost  formate  co­  iul  lacului  (
                                                                                        ran  a  unor  utilaje  de  mare   inginereşti  în  munca  efecti­  lective  pe  probleme,  cu  res­  ANINOASA  :
                                                                                        complexitate  au  impus  şi  la   vă  din  abataje,  să-i  ajute  di­  ponsabilităţi  precise,  în  sco­  (Muncitoresc) J
                                                                                        mina  Uricani,  aşa  cum  s-a   rect  în  muncă  pe  mineri,  să   pul  demarării  tuturor  lucră­  Beethovcn,  J
                                                                                                                                                                        (7  Noiembrie)
                                                                                        întîmplat  la  timpul  potrivit   facă  front  comun  în  realiza­  rilor  ce  se  impun  in  acest   serios  (Steau:
                                                                                        la  I.M.  Lupeni,  aplicarea  u-   rea  ritmică  a  producţiei  de   sens  ;  vom  întreprinde  şi  alte   RABARZA  :  l
                                                                                        nor  măsuri  tehnice  şi  orga­  cărbune.            măsuri prin care să asigurăm   ncrul);  ORAŞ
                                                                                        nizatorice,  de  pregătire  te­  O altă problemă ce stă în   o  mai  temeinică  organizare  a   şi  culoarea  f
                                                                                        meinică  a  personalului  din   atenţia întregului colectiv al   muncii  în  abataje,  conjuga­  tria);   Trans
                                                                                        subteran.  Acest  lucru  a  fost   minei noastre este deschide­  rea  mai  fermă  a  eforturilor   preş.  seriile  1
                                                                                                                                                                        GEf
                                                                                                                                                                               ‘■'-BA
                                                                                        realizat  prin  instruirea  spe­  rea orizonului 400, orizont ia '   cadrelor  de  conducere  şi  ale   oca   a   bgJ
                                                                                        cială  a  formaţiilor  de  lucru   care se va concentra întrea­  minerilor,  care  să  asigure  e-   cult   a);   H
                                                                                        ce  deservesc  aceste  insţalaţii,   ga producţie. Pentru realiza­  ficienţă   maximă   producţiei   l >îzKe  (Popul
                                                                                        prin cursuri de calificare şi  rea acestui obiectiv, mina a.  de cărbune.          •dcarui;  C
                                                                                                                                                                        te  J  (Casa  i
                                                                                                                                                                        Hamlet,  seriil
                                                                                                                                                                        nie);   SIME:
                                                                                                                                                                        bărbaţilor  (Mi
         Din  iniţiativa  secţiei  de                                                                                                         adaus  din  partea  altora.  Aici   Principiul  do;
       propagandă a Comitetului ju­  La jumătatea ara ului de studiu se impun                                                                se  evidenţiază  latura  forma­  mina);  GHEL
       deţean  de  partid  şi  cu  spri­                                                                                                      lă  a  unei  metode  bune  utili-   Dulsky (Mure
       jinul  Comitetului  orăşenesc                                                                                                         zate  de  unii  propagandişti  —
       de  partid  Orăştie,  a  fost  or­           îmbunătăţiri şi perfecţionări                                                            conducerea prin lideri de dez­
       ganizat  un  control  asupra                                                                                                           bateri.  Adică,  2-3  cursanţi  se   ¡»ROM?
       modului  în  caro  se  desfăşoa­                                                                                                      pregătesc în mod special pen­
       ră  învăţămîntul  de  partid  în   propagandistului. De pildă, la                                           deci,  toate  elementele  care   tru  cîte  o  idee,  prezentînd-o   Rezultatele,
                                                                                                                                              ca
                                                                                                                                                 început
                                                                                                                                                             dezbatere.
                                                                                                                                                          de
       întreprinderea   chimică   O-   cursul  condus  de  inginerul   ■li vipmXmê S :          f ©«p«             recomandă  biroului  organiza­  Ideal  este  ca  această  prezen­  februarie 1379
       răştie.  Cu  acest  prilej,  un   Cornel Răsădeanu, de la ma­  Ntva #                                       ţiei  de  bază  să  supună  aten­  tare  să  nu  se  transforme  in­  Extr; I :
       număr  de  15  lectori  ai  comi­  se  plastice,  toată  lumea  are                                         ţiei  unei  adunări  generale   tr-un  scop  în  sine,  ci  să  de­  11. 2.
                                            v
                                  caiet cu conspecte,- mai mult
                                                                                                                                                                          Extr. a H-a
       tetelor  judeţean  şi  orăşenesc                                                                           modul  in  care  se  desfăşoară   clanşeze  un  schimb  viu,  an­  29. 6.
       de  partid  au  asistat  recent  ia   sau  mai  puţin  complete.  Şti­                                     învăţămîntul   politico-ideolo-   trenant  de  idei,  cu  o  largă   Fond total
                                  ind acest lucru, propagandis­
                                                                                                                  gic.
       dezbaterile  ce  au  avut  loc  în   tul  practică  metoda  sublinie­                                                                 participare,  in  care  să  se  ve­  1 09 6 222 lei, d
       17 cursuri.                                                                                                                                                      75 406 ici.
                                  rii  ideilor  principale  ale  te­  Ce a arătat un control îo 17 cursori                                   hiculeze  multe faţete ale  pro­
         Ce  au  arătat  aceste  dez­  mei,  pe  care  cursanţii  şi  Ic                                               CÎTEVA CUVINTE        blemei  aflate  în  discuţie.  Din
       bateri ?
                                  notează,  astfel  incit  şi  cei                     ........ -...<■■■■■ ■■ ■■■■T*.-.«rid                  păcate  aici  s-a  înţeles  unila­  Vreu
                                  care  n-au  studiat  suficient                                                     DESPRE O DEZBATERE      teral  metoda  de  lucru,  rezu-
                                  rămîn  cu  cîte  ceva.  Aceasta   de  acelaşi  profil:  materialis­  altora,  ori  pur  şi  simplu  „re-   mîndu-se  în  esenţă  la  acele
        PREZENŢA,     EVIDENŢA,   înlocuieşte  însă  numai  în   mul  dialectic  şi  istoric.  Din   porţericeşte“.                          prezentări.  Biroul  organiza­  Timpul  pre
                                  parte studiul individual.  nu  "se  ştie  ce  motive  în  acea   Condiţii  foarte  bune  de   în  sfera  controlului  a  intrat   ţiei  de  bază  ar  putea  da  un   ziua  de  I  m:
       CAIETE DE CONSPECTE...      La  cursul  din  organizaţia   zi au fost   comasate două  desfăşurare  a  activităţii  co­  şi  cursul  de  materialism  dia­  sprijin  substanţial  propagan­  în  încălzire  i;
                                  de  bază  Jacătuşi,  condus  de   cursuri pentru dezbaterea te­  lective  are  cursul  de  la  ser­  lectic  şi  istoric  de  la  servici­  distului  în  realizarea  unor   rui  mai  mult
                                                                                                                                                                        cădea  prccipr
                                  inginerul  Valentin  Cruceru,   mei  stabilite.  S-au  adunat   viciul  administrativ,  condus   ile  tehnice,  condus  de  pro­  dezbateri  reuşite,  insistind  ca   cale  sub  forr
         Au'  fost  cerute  propagan­  din  58  de  cursanţi,  au  fost   astfel  70  de  oameni  din  88   de  propagandistul  Nicolae  Fi-   pagandistul   Ionel'   Colh'on.   toţi  cursanţii  să  studieze  şt   fţv  lapoviţă  ş
       diştilor  caietele  de  evidenţă   prezenţi  45  (4  în  concediu,  7           limon.  Numai  că  aceste  con­  Aici  sint  încadrate  cadre  ca­               tul vă sufla
                                                            cîţi cuprind cele două cursuri.                       re  lucrează  în  serviciile  de   să  participe  şusţinut  la  acti­
       a  cursanţilor,  precum  şi  celo   pe  alte  schimburi  etc.).  O   Evident că   propagandistul,  diţii  nu  reprezintă  mare  lu­   vitatea colectivă.         intensificări  i
                                                                                                                                                                        porăi'e  dc  40-
       cu  conspectele  şi  notiţele  de   bună  parte  dintre  cursanţi   ing.  Mihail  Bozdoc,  a  fost   cru  dacă  învăţămîntul  nu   producţie,  organizare,  control   Va  predomin
       la  pregătire.  Toţi  propagan­  n-au  caiete  de  notiţe  şi  con­  pus  în  dificultate.  Ce  dezba­  este  tratat  cu  toată  seriozita­  tehnic,  plan,  investiţii,  pro­  *  Temperatura
       diştii  au  aceste  caiete.  Pre­  specte  nici  nu  s-ar  putea  fa­  tere  se  putea  desfăşura  şi  la   tea.  Mai  intii,  că  din  48  de   iectare,  cercetare,  pregătirea   tea,  între  mir
       zenţa  medie  a  fost  de  88—92   ce  de  vreme  ce  cam  o  trei­  ce  nivel  ?  Cursanţii  vin  fă­  cursanţi au fost prezenţi doar   fabricaţiei,  deci  tovarăşi  cu   Colectivul  Câre  a  realizat   de, iar ziua,
                                                                                                                                                                        1  st G grade
                                                                                       30.  Apoi,  doar  unii  au  caiete,
       la  sută.  Mai  bună  este  la   me  din  oaipeni  stau.  în  pi­  ră caiete.   cea  mai  mare  parte  notîn-   un  bun  nivel  de  cunoaştere,   controlul  a  prezentat  comite­  Timpul pri
       mase  plastice  finisaj,  cursu­  cioare.  La  dezbafere-au  par­  Asemănător  s-au  petrecut   du-şi  cite  ceva  pe  foi  volan­  începuseră discuţiile. Finei pe  tului  do  partid  din  întreprin­  2 şi 3 martie:
                                                                                                                                                                         bătoare, cu
       rile  de  la  tehnic,  comercial-   ticipat  şi  tovarăşii  Nicolae   lucrurile şi la sculărie. Şi aici   te.  Propagandistul  se  dove­  r nc  _ teyorăşi prezintă  dere  principalele  constatări,   Vor cădea p
                                                                                                                   ' l
       transporturi.  Pînă  aici  totul   Hanciu,  secretarul  comitetu­  au   fost   comasate   două   deşte  bine  pregătit.  A  enun­  două.-^Tjj  idei  din  structura   acordindu-i  astfel  un  sprijin   formă de lap<
                                                                                                                                                                          La  munte,
       este  în  regulă.  Cind  insă  a   lui  de  partid  din  secţie  şi   cursuri, însumînd peste 60 de   ţat  tema,,  precum  şi  cîteva   temei.  Din  loc  în  loc  intervi­  consistent în cunoaşterea mo­  câlzire,  cu  ci
                                  Dorel  Ştef,  secretarul  orga­
                                                             oameni,  din  fiecare  lipsind
       fost  vorba  despre  caietele  de                                               puncte  de  sprijin,  realizind   ne^  şi  opagandistul  accen-   dului  în  care  se  desfăşoară
                                  nizaţiei' de bază lăcătuşi.                                                                                                            cădea  ninsori
       conspecte  ale  cursanţilor  lu­  O situaţie necorespunzătoa-   cîte  5  tovarăşi.  Şi  aici,  o  bu­  astfel o deschidere a dezbate­  tuînd  sau  subliniind  cîte  o   învăţămîntul   polilico-ideolo-   Vîntul va su£
       crurile  s-au  schimbat.  Potri­                      nă  parte  stau  în  picioare,  se   rilor.  Dar  dezbaterea  n-a  mai   hiee.  Astfel  se  ajunge  la  ca­  gie.  fale de 70—9C
                                  re  s-a  intilnit  la  organizaţia   iau  notiţe  pe  corpurile  maşi­  avut  loc,  cu  toate  insistente­                             colind zăpads
       vit gradului de exigenţă a  de bază de la mecanicui-şef,  nilor, sau unii pe spatele  le propagandistului. Există,  pătul  temei.  Tot  co  se  spu­  CORNEL ARMEANU
                                                                                                                  ne e bun spus, fără nici un
   1   2   3   4   5   6   7