Page 21 - Drumul_socialismului_1979_03
P. 21
Proletari din toate tarile, uniţi-vâ !
ANUI) XXXI
NR. 6 636
MIERCURI,
7 MARTIE
1979
4 pagini — 30 bani
în prezenta tovarăşului CEAUŞESCU, ieri s-au încheiat
LUCRĂRILE CONSFĂTUIRII CU CADRELE
DE CONDUCERE DIN INDUSTRIE, CONSTRUCŢII, JURNALUL ÎNTRECERII
SOCIALISTE
TRANSPORTURI Şl AGRICULTURĂ b Ianuarie — februarie 1979 m
Rezultatele bune obţinute trebuie
în prezenţa tovarăşului a reunit pe cei peste 6 000 Ştefan Mocuţa, Vasile Pa- ţionare a conducerii pe loa
Nicolao Ceauşescu, secretar de participanţi. tilineţ, Mihai Telescu, Ion ze ştiinţifice a societăţii amplificate continuu în toate
general al Partidului Co Sosirea tovarăşului Ursu, Richard Winter, Ma româneşti. Acest sfat al
munist Român, preşedinte Nicolae Ceauşescu, a celor rin Vasile, Angelo Mi,cu- clasei muncitoare şi ţără unităţile din industria judeţului
le Republicii Socialiste lalţi tovarăşi diin conduce lescu, viceprim-mimistru, nimii întruchipează eloc
(România, preşedintele Con rea partidului şi statului în ministrul agriculturii şi in vent, prin amploarea parti
siliului Naţional al Oame Sala Palatului Sporturilor dustriei alii-.entarc, precum cipării şi caracterul pro Rezultatele bune pe care ţile care au cele mai bune
nilor Muncii, la 6 martie, şi Culturii, care a găzduit şi reprezentanţi ai condu blematicii dezbaterilor, rod industria judeţului nostru rezultate la producţia fizi
că, cit şi acelea unde mai
le-a înregistrat în luna fe
s-au încheiat lucrările Con marţi lucrările în plen ale cerilor unor ministere, or nicia politicii economico- bruarie a.c., superioare ce prezintă rămîneri în urmă
sfătuirii cu cadrele de con Consfătuirii, a fost întâm gane judeţene de partid, sociale a partidului nostru, lor din luna ianuarie, au la acest principal indicator
ducere din industrie, con pinată, ca şi în ziua prece centrale şi întreprinderi, elaborată şi transpusă în conturat un bilanţ fructuos al planului economic, de
strucţii, transporturi şi a- dentă, cu multă căldură şl direcţii judeţene agricole, practică sub conducerea în pe primele două luni din curg în acelaşi timp şi ob
gricultură. însufleţire. Minute în şir, Ï.A.S., S.M.A. şi cooperative ţeleaptă a tovarăşului acest an, ceea ce atestă ca ligaţiile ce revin în con
Prin amploarea partici miile de participanţi ova agricole de producţie. Nicolae Ceauşescu. pacitatea de mobilizare şi tinuare tuturor colectivelor
pării .şi importanţa proble ţionează puternic, aclamă Lucrările şedinţei au fast Este marele merit al de acţiune a tuturor colec do muncă din judeţ. Dealt
melor analizate, Consfătui- cu înflăcărare „Ceauşescu deschise de tovarăşul Ma conducătorului partidului tivelor de muncă hunedo- fel, aceste obligaţii menite
a-ea organizată din iniţia — P.C.R.“, „Ceauşescu şi nea Mănescu, membru al şi statului nostru, care a rene, hotărîrca lor fermă să conducă la recuperarea
cît mai grabnică a tuturor
de a obţine realizări din
tiva tovarăşului Nicolae poporul“, reafirmînd, şi cu Comitetului Politic Execu adus o inestimabilă contri tre colo mai bune în acest restanţelor, îndeplinirea rit
Ceauşescu, s-a înscris ca acest prilej, sentimentele tiv al C.C. al P.C.R.,,prim- buţie la adîncirea şi dez al patrulea an al cincinalu mică a prevederilor de plan
un eveniment de profundă de neţărmurită dragoste şi ministru al guvernului, ca voltarea democraţiei socia lui revoluţiei tehnico-ştiin- şi a angajamentelor asu
însemnătate în viaţa poli recunoştinţă pe care toţi re a spus : liste, de atragere a mase ţifice. Sporurile de produc mate in întrecerea socialis
tică a ţării, menit să de oamenii muncii — români, Vă rog să-mi permiteţi lor largi de oameni ai ţie dobîndite în cele două tă, să asigure o înaltă efi
termine, prin concluziile şi maghiari, germani şi de ca în numele dumneavoas muncii la adoptarea decizi luni ale anului — îndeo cienţă întregii activităţi e-
hotărîrile sale, un salt im alte naţionalităţi —• de la tră, să salutăm cu deosebi ilor în toate domeniile de sebi la producţia fizică, conomice, au fost reliefate
sortimentală — ridică pro
ax claritate şi justeţe de
portant în perfecţionarea oraşe şi sate le nutresc tă căldură, respect şi înal activitate, de participare ducţia industrială realizată către secretarul general al
continuă a formelor şi me pentru partid şi secretarul tă consideraţie, prezenţa activă a întregului popor suplimentar de judeţul nos partidului, tovarăşul Nicolae
todelor de organizare şi său general. la lucrările Consfătuirii, a în măreaţa operă de edifi tru în lunile ianuarie şi fe Ceauşescu, la Consfătuirea
conducere a întregii activi-, împreună cu tovarăşul secreta'rului general al care a societăţii socialiste bruarie la 58,6 milioane cu cadrele de condu ;re din
taţi economice, pentru tre Nicolae Ceauşescu, în pre Partidului Comunist Ro multilateral dezvoltate pe lei, reflectată în mari can industrie, construcţii trans
cerea la o calitate nouă, su zidiul Consfătuirii au luat mân, preşedintele Republi pămîntul României. tităţi de produse fizice puse porturi şi agricultură, din
5—6 martie a.c. Ampla şi
peste plan la dispoziţia e-
perioară în industrie şi a- loc tovarăşii: Manea Mă- cii Socialiste România, to în continuarea dezbateri conomiei naţionale. interesanta cuvîntare a se
grieultură, în toate dome nescu, Emil Bobu, Cornel varăşul Nicolae Ceauşescu. lor generale au luat cuvîn- Este îmbucurător să no cretarului general al parti
niile, valorificarea în cel Burtică, Virgil Cazacu, Li Consfătuirea noastră, am tul tovarăşii : Gheorghe tăm că în luna februarie dului — document de ines
mai înalt grad a tuturor re na Ciobanu, Constantin plă manifestare naţională, Pană, prim-secretar al Co cele mai multe întreprin timabilă valoare teoretică şi
surselor materiale şi uma Dăscălescu, Ion Dincă, E- organizată din iniţiati mitetului municipal Bucu deri şi-au amplificat reali practică pentru dezvoltarea
ne, în vederea dezvoltării mil Drăgănescu, Janos Fa- va tovarăşului Nicolae reşti al P.C.R., Alexandru zările în producţie, iar alte economico-socială a ţării
în ritm susţinut a econo zckas, Ion Ioniţă, Petre Ceauşescu, evidenţiază cu Bitang, directorul între le au recuperat sensibil din noastre în acest an — va
miei naţionale, ridicării Lupu, Paul Niculescu, deosebită pregnanţă meto prinderii constructoare de restanţele înregistrate în ia trebui să constituie un pro
nuarie, că s-au obţinut re
gram zilnic de lucru pen
per'fnanente a nivelului de Gheorghc Oprea, Gheorghe dele de muncă ale partidu maşini din Reşiţa, Dan zultate bune şi în privinţa tru toate cadrele de condu
trai al celor ce mUncesc, Pană, Ion Păţan, Dumitru lui nostru, strălucita acti Surulescu, directorul între producţiei nete şi a produc cere din industrie, construc
înfăptuirii măreţului Pro Popescu, Gheorghe Rădu- vitate revoluţionară a se prinderii miniere Lupeni, tivităţii muncii, a diminuă ţii, transporturi şi agricul
gram de edificare a socie lescu, Leonte Răutu, Virgil' cretarului său general, care, Cornel Elefterescu, preşe rii cheltuielilor de produc tură, pentru toţi cei ce
tăţii socialiste multilateral Trofin, Iosif Uriar, Ilie prin viziunea sa politică, dintele Consiliului unic a- ţie şi îndeosebi a celor muncesc, pentru a asigura
dezvoltate în patria noastră. Verdeţ, Ştefan Voitec, Şte patriotică, prin energia şi groindustrial de stat şi coo materiale. ritmuri tot mai accelerate
VTarţi dimineaţa, în ulti fan Andrei, Ion Coman, gîndirea sa creatoare a ini peratist Coeora, judeţul Ia Din „clasamentul hărni de progres şi dezvoltare a
ma zi a Consfătuirii, lu Teodor Coman, Ludovic ţiat şi condus nemijlocit e- lomiţa, Rozalia Togor, se- ciei“, pe care îl publicăm patriei socialiste.
în pagina a doua a ziaru
crările au fost reluate în- Fazekaş, Mihai Gere, Nico laborarea şi aplicarea tu lui reies cu claritate unită (Continuare în pag. a 2-a)
tr-o şedinţă comună, care lae Giosan, Ion Iliescu, turor măsurilor de perfec (Continuare în pag, a 4-a)
In întîmpinarea
zilei de 8 Martie
SPRIJIN DIRECT producţie netă superioară cu
ÎN MUNCA 12,S la sută celei planificate,
SIDERURGIŞTILOR a sporit cu 1G,5 la sută pro
ductivitatea muncii. S-a rea
De aproape două decenii, lizat peste planul celor două
Amalia Deleanu munceşte la luni din an : G tone smin
I.V. Călan. La început i-a tind, X 364 bl lapte de con
fost încredinţată biblioteca sum, o tonă de frişcă, 19 tone
tehnică a întreprinderii. Du iaurt, două tone brînză
pă absolvirea şcolii tehnice proaspătă, 10 tone îngheţată
de laboranţi o găsim în la şi alte produse.
boratorul turnătoriei de cilin
dri, contribuind efectiv, ală
turi de turnători, la îmbună FLORĂRIE „CODLEA“
tăţirea calităţii acestor impor LA DEVA
tante piese pentru laminoare- în localul' renovat al floră
le ţării. Pasionată de cerceta
re, este încadrată apoi Ia riei din centrul municipiului
serviciul tehnic, avînd în răs Deva, se deschide astăzi flo
pundere editarea periodică a răria „Codlea“ a întreprinde
rii de sere din Codlea. Poar
buletinului de informare teh- te bine aprovizionată, în ve
nico-economică, buletin care derea sărbătorii de la 8 Mar
pune Ia îndemîna specialiş
tilor soluţii în multe proble tie, noua florărie pune astăzi C 't T-E \ H ev , a '? Iint ' a ' Camera de comandă a grupurilor 1-2 unde lucrează operatorul cazane Lucia Arhire si operatorul
me de furnale, turnătorii, în vînzare peste 5 000 de flori: ! IOnel Herbei< Foto : VIRGIL ONOIU
cocserii, prelucrări mecanice, garoafe, trandafiri, cale, fre-
zii, gerbera, crini, precum şi
energetică, tratamente termi peste 400 de ghivece din mai
ce şi altele. Prin munca sa
de fiecare zi, Amalia Delea multe sortimente. Orarul ma DUPĂ 25 DE ANI tural-educativă dedicată frun IN INTERIORUL
nu este un sprijin direct în gazinului este 7—14, 15—20 DE ACTIVITATE taşilor în muncă. A fost pre
zilnic, iar duminica 8—14,
munca siderurgiştilor de la Sala dc festivităţi a O.S.M. I mmm zent cel mai vîrstnic turnă
Călan. (AL. TUZA, ziarist co tor, Anton Cimpoeş, ca şl ti ZIARULUI :
din C.S. Hunedoara a găz
laborator) . FEMEIA ÎN duit, zilele trecute, momentul Pa cr/fccy I nerii turnători, încadraţi doar
LITERATURA ROMÂNA I ieşirii Ia pensie a topitorului de citeva zile în muncă, E- • Un colectiv s-a anga
O FABRICA CU OAMENI ŞI UNIVERSALĂ 1 loan Ilie, care şi-a petrecut lena Voina şi loan Ciocade,
tineri de la cursul de califi
HARNICI CA ALBINELE In comuna Gcoagiu s-a or l 25 de ani din viaţă muncind crete, s-au făcut o serie de care pentru meseria dc tur jat să îndeplinească
Colectivul fabricii de pro ganizat, de către comitetul .' pe platformă. Deşi făcea na- propuneri valoroase vizind nător. în cinstea fruntaşilor cincinalul in 3 ani si
duse lactate de la Livezeni comunal al femeilor, o şeză V veta din zona Iliei, în aceşti modernizarea unor fluxuri in muncă, a fost prezentat un 11 luni
este compus în majoritate din toare literară cu tema : „Fe 1 ani el nu a avut nici o în- tehnologice, aplicarea unor bogat program artistic.
femei. Sînt soţii sau fiice de meia în literatura română şi | tirziere sau nemotivată. tehnologii de lucru moderne, © în sprijinul lectorilor
mineri. Aici, ele prepară pro universală“. Despre acest su automatizarea unor procese şi propagandiştilor, al
dusele lactate pentru popu biect au vorbit celor peste \ SIMPOZION de fabricaţie — toate vizind SECŢIE DE PRESTĂRI
laţia întregului municipiu, ba 70 de femei prezente la a- creşterea productivităţii mun PENTRU POPULAŢIE celor care prezintă in
chiar şi pentru alte localităţi ecastă manifestare tovarăşele \ PE TEME TEHNICE cii şi îmbunătăţirea calităţii Cooperativa dc consum co formarea politică
din judeţ. Şi nu orice fel de Maria Alcman, Silvia Mcza şi L La XJ.U.M.R. Crişcior a fost produselor. munală Crişcior, a deschis © Sport
produse, ci produse de ca Gabricla Munleanu. I organizat un interesant sim- recent, la centrul de reşedin
litate, realizate cu respect fa Şezătoarea s-a Încheiat cu l pozion pe teme ale creaţiei ţă, o secţie de ceasornicărie.
ţă de consumator. Şl sînt un fyumos program artistic, I ştiinţifico-tchnice din uzină. SEARA FRUNTAŞILOR Ea va avea şi puncte de lu ® Suprapreţul şi dezor
deosebit de harnice fetele de susţinut de călre formaţiile I Au fost prezentate şi s-au IN MUNCA cru în zilele dc piaţă : mier dinea din acte în
la fabrica din Livezeni. Pe căminului cultural din loca J dezbătut cu exigenţă şi res- Colectivul de muncă de la curea la Baia de Cris si Vi groaşă venitul ne-
primele două luni din an, co litate. (SIMXNA SAMOILES- l ponsabilitatc unele soluţii a- secţia turnătorie I a LV. Că nerea Ia Vaţa de Jos. ' (ION muncit al celor certaţi
lectivul fabricii a realizat : o CU, ziarist-colaborator). I plicate şi rezultatele ior con- lan, a organizat o seară cul- COŢOI, ziarist colaborator). cu cinstea
