Page 22 - Drumul_socialismului_1979_03
P. 22
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 63
•- ■ - V)
1976Î A NG AJÂ NOSTRU m [jflffl
5.MILIARDE LEI gi 11 nf 1 ni 111 f iyr< r »11 ţ oH 9,(H) Teleşc
10.00 Tealrt
tind 1
cea E
CE AŢI ÎNTREPRINS • CUM: ACŢIONA ji • tARE SÎNT- ÎREZULTATEI.Ei • f a colectiv s-o angajat 11,25 Şoimi; TclCX
11.35
Fotbal
\ 16.00 Iaşi -
Jurnalul întrecerii socialiste si îndeplinească cincinalul Trans:
Craioi
dc la
In pa
* Tel
REALIZAREA PRODUCŢIEI FIZICE LA PRINCIPALELE in 3 ani si 11 luni • Jte/
specia
SORTIMENTE PE DOUĂ LUNI 17,50 Gala
b silvan
18,45 Telccr
UNITĂŢI CU REZULTATE BUNE Colectivul muncitoresc de gul unei titulaturi noi, ci ni cri
la întreprinderea mecanică pentru o reflectare veridică 19.00 Itincr;
— Toi
(Urmare dîrv pag. ţ) I.M. BARZA Orăştie se defineşte ca un a unei realităţi noi. S-o 19,20 1001 d
• * % colectiv care, prin tot ce mai subliniem cu citcva c- 19,30 Tclcju
— zinc în concentrate iqo,6
C.S. HUNEDOARA — cupru în concentrate îoo face, ştie să meargă înain lemente. La începutul cin 20.00 La or
— plumb în concentrate 100 tea timpului. Simte la timp cinalului pe care îl străba conon:
— COCS 101.7 I.M. HUNEDOARA stadiile următoare, cerinţele tem, construcţiile şi confec 20,10 8 Mar
— fontă 102 *— fier în minereu 100,2 şi exigenţele acestora. Cu ţiile metalice deţineau o dicată
— oţel 100,0 I.E. DEVA 10—15 ani în urmă, nucleul pondere de 75 la sută din 20.35 TelccL
cim care aliat şi aliat superior 107.3 — energie electrică 107,2 „Mari
— laminate 101.8 I.U.M. PETROŞANI comunist de aici a înţeles volumul producţiei, astăzi, săptăn
— utilaje pentru metalurgie 103.7 — maşini şi utilaje miniere 115,3 că nu se poate opri la nişte acestea îşi împart pe din — Prc
l.V. CAL AN „MARMURA“ SIMERIA ateliere, in care se făceau două ponderea cu construc Copro«
— fontă 103.8 — placaj din marmură 105,7 de toate şi că tendinţa şi ţia de maşini. Intr-un viitor rilor c
li a
— maşini pentru metalurgie 114.3 — dale mozaicate 115 Fabrica dc încălţăminte Hu viitorul este metalurgia, nu prea îndepărtat construc £2.20 Tclcju
— utilaje pentru turnare 100.3 I.C. ORAŞTIE nedoara, croitorul feţe Marin concepută şi desfăşurată pe ţia de maşini va deveni do
— semicocs 103.0 — produse din mase plastice 101,7 Gros este o muncitoare cu scară industrială, cu tehno minantă. vioara întîi a u-
— corpuri de încălzit din fontă 101.3 I.P.L. DEVA care se mindreşte întregul co logii de maximă valorifi nităţii. în trei ani din cin
I.M. PETRILA — uşi-ferestre 100,6 lectiv unde lucrează. care a potenţialului mate cinal, gradul de valorificare
— cărbune brut 107.0 — mobilier din lemn 101,0 rial şi uman. Acesta a fost a kilogramului de metal a
ŢESATORIA DE MATAŞE DEVA
I.M. LUPENI — ţesături 300,1 Foto : VJKGIL ONOIU o vreme un ideal, care s-a crescut de la 12 lei la 102
— cărbimc brut 106,2 ÎNTREPRINDEREA DE TRICOTAJE transformat şi continuă să lei.
I.M. URICANI HUNEDOARA se transforme într-o reali Aceştia sînt doar cîţiva BUCURE?
— cărbune brut 101.4 — tricotaje 106,3 tate plauzibilă. dioprogram
I.M. PAKOŞENI ÎNTREPRINDEREA DE TRICOTAJE piloni ai unei platforme Radiojurnal
— cărbune brut 101.2 PETROŞANI La panoul — Am realizat mutaţii solide de pe care colecti
I.M. DÎLJA — tricotaje 105,8 consistente — ne spune in vul întreprinderii a lansat presei; 8,10
ginerul Ioan Cîndea, direc
I.M.M.R. SIMERIA
— cărbune brut 100.5 — osii montate 106,2 torul fostei fabrici de in angajamentul îndeplinirii diilor; 9,00
UNITĂŢI APARŢIN ATOARF I.P.A. „VÎS COZ A“ LUPENI fruntaşilor dustrie locală, azi între sarcinilor din actualul cin 9.05 Răspur.
DIRECT DE C.M. DEVA — fire de vîscoză 100 cinal în numai 3 ani si 11 lor ; 10,00 1
ÎNTREPRINDEREA DE BERE prinderea mecanică. Am luni. Cu alte cuvinte, la 10.05 Muzic;
— zinc în concentrate 91.1 HAŢEG trecut de la o mulţime de sfîrşilul lunii noiembrie,
— cupru in concentrate 102,5 — bere 100,1 Lucrătorii secţiei .con produse mărunte, de valori aici se va sărbători reve Buletin dc
* plumb în concentrate 85.1 I.IM.L.F. HAŢEG fecţii metalice, din ca ficare modestă a materia lionul cincinalului 1976— crofomU pi
— utilaje miniere 100,3 — conserve din legume 156 drul cooperativei meşte lelor, la produse de mare Avanpremie
1980. Este voinţa întregului
\ şugăreşti „Retezatul“, însemnătate pentru econo colectiv şi ea va deveni rea 12.00 Buletii
\ UNITĂŢI RESTĂNTIEIIE LA PRODUCŢIA FIZICĂ SORTIMENTALA din Haţeg, secţie condu mie. Făceam prese de 6 şi litate cu toată certitudinea, Din como
10 tone, azi facem de 16—25
\ l.M.C, DEVA — lemn de mină 67 să de mai mulţi ani de tone, cu o valoare triplă, Va fi aşa pentru că aici lu nostru ; 12,*
colectiv
un
crează
care
Dumitru
tovarăşul
mâne ; 12,4
Ba-
prin creşterea complexităţii
\ — panouri mari % — lemn pentru celuloză 68,8 lintoni, constituie un co lor. Am făcut strunguri mici ştie să-şi onoreze cuvintul pretative ;
69,4
I.L. DEVA
— produse clin b.c.a. armat 95,5 — ciment 64,2 lectiv fruntaş în muncă. pentru şcoală, azi facem dat. O dovedeşte cu priso 3 ; 15,00 CI
— materiale de construcţii I.II.I.U.M. PETROŞANI Clientela secţiei, în con sinţă şi faptul că sarcinile O literaturi
din mase plastice ei — maşini şi utilaje miniere 89,8 S.N. 320X1000. Şi azi con cincinalului precedent au
I.F.E.T. DEVA ÎNTREPRINDEREA de tinuă creştere, are cu struim strunguri mici, dar fost îndeplinite în 3 ani şi cei mici ;
— cherestea total 86.1 ÎNCĂLŢĂMINTE 1IU NEDOARA vinte dc laudă la adre mult mai complexe, strun 6 luni şi 20 de zile. nut cu mii
— buşteni 85 — încălţăminte 69,8 sa promptitudinii şi ca guri pentru nave marine şi scrii ; 20,00
Angajamentul va fi înde
lităţii muncii lucrători oceanice. Făceam, de ase plinit pentru că aici acţio românesc ;
REALIZĂRILE LA PRODUCŢIA TOTALĂ INDUSTRIALĂ lor de la confecţii meta menea, utilaj pentru prelu nează o organizaţie dc spiritul legi
crarea lemnului, azi produ
lice. Se remarcă zilnic partid viguroasă, cu oameni ţc sonore ;
ALE ALTOR UNITĂŢI DIN JUDEŢ în muncă Ion Petrescu, cem cutii de viteze pentru de nădejde. tr-o oră ;
instalaţii de trefilat sîrmă.
I.P.I.C.C.F. DEVA 112,9 TIPOGRAFIA DEVA 104,1 Ionel Adam, Aurel Mar- Iată doar un segment din- Evoluţii, salturi, acumulări stop muzica
„REFRACTARA“ BAtlU 108,3 U.U.M.R. CRIŞCIOIt 101,8 dan, Băiuţ Vîrtopeanu, tr-un proces transformator, şi iarăşi salturi, toate rea
I.P.N.C. ORASTIE 110,9 O.J.T. DEVA 101,7 Laurenţiu Alimpescu, nu prea îndelungat în timp. lizate în timp record. Este TIMIŞ O AII
I.M. ORAŞTIE 107,5 l.V.V. DEVA 101,1 dar deosebit de intens şi modul în care ştie să se li tai ca radi-
IJ..T.C.C. 107,3 F.P.N.C. MINTIA 101,1 Tiberiu Neieoni şi alţii. profund. In mijlocul lui s-a exprime un colectiv. nia azi; 18.
U.J.C.M. 106,5 „VIDRA" ORAŞTIE 100,3 (N. Sbuchca, ziarist co 18,30 Emisie
„PLAFAR“ ORAŞTIE 106 I.M.P. DEVA 100,2 laborator). schimbat şi denumirea uni CORNEL ARMEANU tc : Consilii
in confrunt?
tăţii şi aceasta nu de dra
-U vele campai
EIcsbdi.ikbi imam ....... primăvară -
cfmp şi re
şi solarii;
Cerinţe stringente dării deficienţelor, urmă de trai al întregului nostru Bilanţ revelator în j cliestra de i
rind u-se în mod sistematic, popor. Pe aceste coordona dirijată de
cu maximum de eficienţă, te se înscrie organic Decre 19.00 Emisiui
în anul calităţii momentul aplicării tualitâţi clin
folosirea întregului poten tul privind majorarea alo scriitori eoni
şi eficienţei ţial tehnic, pe grupe de uti caţiei de stat pentru copii, «nor noi măsuri ţeni : Atighe
laje. S-au formulat exige n- publicat sîmbătă în presă. Prezintă Al.
ţe superioare faţă de orga Penu-u a se asigura o dc librărie
După cum se ştie, în a- nizarea muncii, aprovizio circulaţie bănească sănă revoluţionare aur : Tudor
20.00
Ritmuri
eest an s-ă generalizat in narea tehnico - materială, toasă în continuare, Comi i fonul dvs.
întreaga economie noul me pregătirea şi perfecţionarea tetul Politic Executiv a ce S-au împlinit 30 de ani
canism economico - finan forţei de muncă, întărirea rut ministerelor, centrale de la Plenara din 3—5 mar ep
ciar, mecanism care arc disciplinei în muncă, asi lor şi întreprinderilor eco tie 1949 a partidului, care *
în centrul său ca genera gurarea pieselor de schimb, nomice să persevereze pen a pus bazele transformării
tor de muncă vie rodnică îmbunătăţirea calităţii pro tru perfecţionarea calităţii socialiste a agriculturii în §5
producţia fizică şi valoa ducţiei şi a reparaţiilor. produselor şi serviciilor că România. La trei decenii dc
rea producţiei nete, ca e- Toate unităţile productive tre populaţie, pentru lărgi la acea istorică plenară, triv.,
talon al contribuţiei fiecă — se spune în comunicatul rea gamei de sortimente şi partidul. întregul nostru HUN
rui colectiv la formarea şi şedinţei — trebuie să sta- aprovizionarea în cele mai popor, fac bilanţul unor Tenesess, sei
căra); Al tre
dezvoltarea venitului naţio transformări revoluţionare, seriile I-II
nal. Sintetizînd efortul pe cît de profunde în eco nu aleargă
propriu, aceşti indicatori nomia agrară, pe atît de structorui) ;
Poliţia este
au menirea de a mobiliza Cronica''- evenimentelor săpiămmiî ample în viaţa politico-so- nirca) ; Ţii
şi stimula cercetarea, pro cială şi culturală a satului timp (7 Noi«
iectarea şi producţia spre românesc. muchachos
LUPENI : P<
creaţie materială superioa Printr-o coincidenţă feri (Cultural) ;
ră, în condiţii de economi in sprijinul lectorilor şi cită acest bilanţ se îm dat (Munciţi
citate sporită —, cerinţe de bină armonios cu trece CAN ; Totul
(Muncitoresc
maximă acuitate pentru o rea la aplicarea în via Albinele sălb
economie modernă, dina ţă a altor măsuri sta PETRILA : 1
mică, în plină dezvoltare. ropagandiştilor, al celor care bilite de partid care vizea albe (Muncit
NOASA : Ha
■în acest context, şedinţa ză ridicarea pe o treaptă ca stelele
Comitetului Politic Execu calitativ superioară a orga URICANI: C.
(7 Noiembrie
tiv al C.C. al P.C.R. a irezintă informarea politică nizării, planificării şi con
Depoul coordonator C.F.R. Simeria. In fotografie : meca ducerii economiei agrare mortal (Stea
nicul Uc locomotivă Diesel, Ghcorghe Susan. El Remorcă tre analizat marţi, 27 februa RABARZA :
nuri accelerate şi personale ; întreţine locomotiva în cea rie a.c., coordonate esen — reflex firesc al saltului New-York -
mai perfectă stare de funcţionare ; nu a avut evenimente de ţiale ale producţiei nete. calitativ ce se realizează în (Minerul); O
— seriile I-J.I
circulaţie din 19G5 de cind lucrează ca mecanic. In primul rînd, analiza a . bilească măsuri concrete bune condiţiuni cu produ relaţiile agrare româneşti. ma cină (FI?
vizat gradul de folosire a care să ducă la sporirea se alimentare şi industriale Etapa formării consiliilor GIU-BAI : I
(Casa de cult
maşinilor, utilajelor şi in continuă a gradului de u- a industriei şi populaţiei. unice agroindustriale a tre Beethovcn,
Utecistii se întrec în muncă stalaţiilor, ca mijloc efi tilizare a întregului parc In aceeaşi şedinţă, Comi cut rapid, acestea trecînd (Popular) ; E
* cient de creştere a produc de maşini şi utilaje din do tetul Politic Executiv a e- cu maximă operativitate la na clin mur.
Ghinionistul
ţiei fizice. Se obţin rezul tare, prin preluarea lucru xaminat şi alte probleme realizarea efectivă a sarci
Uteciştii de la depoul dc la îndeplinirea ritmică a sar tate mai bune în sporirea lui la mai multe maşini, privind aplicarea unor pre nilor ce le stau în faţă în tură) ; SIME
Diesele, din cadrul uzinei nr. cinilor de producţie, cit şi în măsură care asigură intro vederi alo Legii retribuirii, acest an şi într-o perspec seriile I-II (IV
Din nou lini
7. din C.S. Hunedoara au or acţiunile de muncă patrioti gradului de încărcare a u- tivă mai largă. TEL1UC : Gli
ganizat o amplă acţiune de că. Aceasta a făcut ca şi- tilajelor, în introducerea în ducerea în circuitul econo după cantitatea şi calitatea Şi în judeţul nostru -con
muncă patriotică. Timp de 8 clasamentul celor mai har circuitul productiv a agre mic a tuturor maşinilor, u- muncii, îmbunătăţirea în
ore cei 42 dc uteci.şti din sec nice organizaţii U.T.C. pe gatelor nefolosite, în utili tilajelor şi instalaţiilor ne- drumării de către partid a siliile unice sînt aliniate
ţie au reparat in afara gra anul 1978 să fie foarte greu zarea mai raţională a spa iolosite pînă acum. activităţii organelor de cu toată energia acestor
ficelor două locomotive, au de întocmit. Pc baza celor ţiilor de producţie. Conco In strînsă legătură cu a- securitate şi de miliţie, a- preocupări de primă însem
recondiţionat piese de schimb mai bune rezultate obţinute, mitent însă, se constată eeste probleme majore ale plicarea Hotărîrii C.C. al nătate, ele înscriindu-se cu
în valoare dc peste 6 000 ici locul întîi a fost atribuit or încă unele neajunsuri în a- economiei, Comitetul Poli P.C.R. referitoare la scriso toată forţa în efortul gene Timpul p.
şi au adunat 30 tone fier ganizaţiei U.T.C. de la ener tic Executiv a constatat că rile şi audienţele oameni ral al întregului nostru 7 martie : V/
vechi. S-au evidenţiat în mod getic, locul 2 a fost ocupat ceste direcţii, ce privesc o popor pentru a face din cerul noros. 1
deosebit tinerii Ghcorghe de organizaţiile de tineret de mare parte a ramurilor datorită dezvoltării în ritm lor muncii. Tovarăşul ultimii doi ani ai cincina slabe tempor«:
sufla în gene.
Vaidoş. Atilla Salai. Doi'in la laminorul de benzi şi uzi productive, între care şi susţinut a tuturor ramuri Nicolae Ceauşescu, secretar peraturile v
Birz, Mihai Bobilcă, Virgil na nr. 7, iar locul trei a re metalurgia, transporturile lor economiei, măsurilor general al partidului, pre lului ani de maximă pro între 0 şi 5 j
Vochcscu, Firicel Ccrcelaru şi venit organizaţiei de la uzi şi baza tehnică din agri luate de conducerea parti şedintele Republicii, a pre ducţie şi de maximă rod şi 7 la 12 gra«
alţii. na nr. 1 şi de la secţia re cultură, care deţin o pon dului şi statului, s-a asigu zentat o informare privind nicie şi eficienţă economi ţă locală dlmj
Asemenea acţiuni au loc în paraţii siderurgice. Anul a- dere însemnată şi în eco rat stabilitatea preţurilor, vizita de prietenie pe care că cu efecte dintre cele La munte : v
tot mai multe secţii din com ceşta, întrecerea utccistă in nomia judeţului nostru. Co o circulaţie bănească sănă a întreprins-o, împreună cu mai sănătoase asupra dez bătoare cu c.
noros. Vor eă‘
binat. Alături de virstnici. muncă. la.C. S. Hunedoara, mitetul Politic Executiv a toasă, înfăptuirea consec tovarăşa Elena Ceauşescu, voltării şi înfloririi gene ţii sub formă
continuă la parametri tot mai
tinerii siderurgişti îşi aduc ridicaţi. (GENU STOICA, zia- I indicat să se ia măsurile ventă ă programului de ri în Bulgaria, în perioada rale a României socialiste. poviţă şi ninşo
6 contribuţie însemnată atît rist colaborator). necesare în vederea lichi- dicare continuă a nivelului 15 -17 februarie a.c. A. CORNESCU