Page 26 - Drumul_socialismului_1979_03

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI >

Program de acţiune concret si mobilizator Lotul Valea Mare - lot de

Recunoştinţă l l ELI
r 1
(Urmare din pag. 1) digene, gospodărirea şi cuinţe, să se dea un ajutor
valorificarea lor supe­ mai substanţial din partea „Mă aflu la tratament In jurul or«
materializeze neabătut în rioară şi diminuarea pe a- beneficiarilor de investiţii, in staţiunea Geoagiu-Băi, [ frunte al unui şantier fruntaş... misiuni
întreaga lor activitate pro­ ceastă cale a importurilor, a populaţiei. la Complexul V.N.C.A.P. 1 monla
telul
1
ductivă, astfel incit rezulta­ în paralel cu realizarea şi în domeniul transporturi­ Ce am văzut aici, m-a ceze,
tele să fie cu fiecare zi mai expedierea cu cea mai ma­ lor s-a accentuat în mod bucurat foarte mult. Vn Dintre cele patru şantie­ fukawa“. Oamenii din e- d’Estaii
bune, contribuţia la dez­ re operativitate a produse­ deosebit asupra întăririi or­ complex sanatorial cum re care pun fundament so­ chipa lui Toader Alupei a- doanuii
Gri cart
voltarea economico-socială lor la export. Totodată, se­ dinii şi disciplinei, a raţio­ nu am visat niciodată, do­ lid viitoarei hidrocentrale: sigură buna funcţionare a 17.00 Telex
a patriei — cu fiecare zi cretarul general al parti­ nalizării consumurilor de tat cu tot confortul tehni­ din Munţii Retezat, şantieru­ utilajelor, aprovizionarea 17.05 Telcşco
mai consistentă. dului a recomandat să se carburanţi şi l'ubrifianţi cii noi, pus la dispoziţia lui II —aducţiunea princi­ locurilor de muncă din 17,23 Curs (1
17,45 Reporti
în domeniul industriei vegheze la aplicarea fermă prin lichidarea încrucişări­ ţăranilor cooperatori, cu pală îi revin sarcini de cea subteran cu cele trebuitoa­ rla
Pentru
mai persistă carenţe legate în fiecare întreprindere a lor, a transporturilor ine­ oameni primitori şi apro­ mai mare însemnătate : rea­ re. Şi o subliniere : toate 18.05 vă rece
de organizarea muncii, de noului mecanism eoono- ficiente, inutile. Azi, cînd piaţi de noi ţăranii care lizarea galeriei aducţiunii lucrările executate de oa­ 18.15 Atenţie
ordine şi disciplină, care se mico-financiar, la stăpîni- pe arena mondială se duce venim aici să ne căutăm principale, pe o lungime de menii lotului Valea Mare 18,35 Fotbal
Rezumi
reflectă în neutilizarea la rea temeinică a bugetului o bătălie acerbă pentru e- sănătatea. Am 53 de ani peste 18 kilometri, prin i- sînt de bună calitate, exe­ disputa
parametrii optimi a capaci­ propriu de venituri şi chel­ conomisirea materiilor pri­ şi cunosc ciie ceva din nima muntelui, galerie pe cutate într-o deplină sigu­ sferturi
tăţilor de producţie şi a tuieli, să se pună ordine me, a combustibililor şi e- ceea ce a însemnat cindva care va alerga năvalnic apa ranţă, neînregistrîndu-se cupelor
cluburi
timpului efectiv de lucru, desăvîrşită în compartimen­ nergiei se impune im rigu­ viaţa ţăranului român. Ţi de la baraj pentru a pune nici un accident de mun­ 19.05 Film si
în calitatea necorespunză­ tele de aprovizionare teh- ros control al consumurilor se umple inima de bucu­ în mişcare paletele turbi­ că. Aici se cere lăudat şi pli : Pi
' nieo-materială pentru ca şi în transporturi. nelor şi a naşte seînteie e~ durea ’
toare a unor produse, în producţia materială să poa­ Avînd în vedere că în a- rie văzînd ce a făcut sta­ lectrică. apoi'tul maistrului miner 19,30 Tclejur
depăşirea cheltuielilor de tul nostru socialist pentru principal Ştefan ’ Ciorie şi 20.00 La ord
producţie şi consumuri exa­ tă fi realizată ritmic, să se cest an va începe cea de a truditorii ogoarelor, pen­ Şantierul, condus de ini­ a maistrului miner Florian conomii
gerate, nejustificate de ma­ desfăşoare o muncă mai doua etapă de majorare a mosul inginer Kover losif, 20,10 Ora tir
Dcilicaţ
21.00
terii prime şi materiale, de susţinută în direcţia recru­ retribuţiei px-evăzută pen­ tru toţi oamenii muncii a atacat marea lucrare din Borz, oameni veniţi din meii. S
tării, pregătirii şi promo­ tru acest cincinal, că un Valea Jiului, care sînt zi şi
combustibili şi energie e- din patria noastră. Am trei puncte, de la ferestrele muzical
vării cadrelor. număr tot rfiai mare de în­ Valea Mare, Valea Netiş şi noapte în mijlocul mineri­ 22.15 Telcjuri
lectrică. De asemenea, nu Referitor la activitatea de treprinderi vor ti-ece la numai 7 clase şi vă rog Valea Jurii, ferestre la ca­ lor din subteran, în aval şi
peste tot se acordă atenţia investiţii, tovarăşul Nicolae săptămîna de lucim redusă, şă mă iertaţi că nu ştiu în amonte, acolo unde si­
cuvenită reînnoirii şi mo­ Ceauşescu a insistat asupra concluziile subliniate de to- să mă exprim destul de re acţionează cite un lot de tuaţia o cere.
dernizării produselor, pro­ bunei pregătiri a în­ vai’ăşul Nicolae Ceauşescu frumos, dar văzînd aici constructori. Pentru a doua = Bi
oară, şantierul II — aduc­
movării celor mai noi me­ ceperii obiectivelor, or­ la Consfătuirea cu cadrele ţiunea principală a fost de­ Dar dacă lotul Valea Ma­
tode şi tehnologii de lucru ganizării mai bune a lucru­ de conducere din industrie, cită grijă ni se poartă, clarat fruntaş pe amenaja­ re este fruntaşul unui şan­
BUCURE?’)
şi modernizării fluxurilor lui pe şantiere şi asigura­ construcţii, transporturi şi n-am putut să nu-mi ex­ tier fruntaş, şi-a îndeplinit dioprogramu
, de producţie, care fac ca rea forţei de munpă nece­ agricultură devin sar- prim bucuria rugindu-vă re, iar din cadrul său, cin­ exemplar toţi indicatorii, Radiojurnal
fondurile fixe să nu asi­ sare, a calităţii lucrărilor şi cini pentru fiecare colec­ să publicaţi aceste rin- stea de lot fi'untaş a reve­ presei ; 8,10
diilor; 9,ou I
gure maximum de produc­ reducerii costului acestora tiv de oameni ai muncii, nit celui do la Valea Mare. oamenii lui ştiu că anul a- 9.05 Răspund
ţie fizică, de eficienţă eco­ prin folosirea unor mate­ programe zilnice de acţiu­ duri". Este o apreciere firească, cesta, anii care vin pun în lor ; 10,00 B
nomică. riale mai uşoare şi mai ief­ ne, în scopul realizării e- ION BEI bazată pe fapte de muncă, faţa noastră sarcini mereu 10.05 Radiom
lor ; 10,35 Ir
Din cuvîntarea secretaru­ tine, cu funcţionalităţi mul­ xemplare a planului pe' a- (ţăran cooperator aliat la sporite. Avem însă comu­ gărulul romi
lui general al partidului a tiple. Este necesar să se ac­ cest an şi pe întregul cin­ tratament în complexul sa­ pe realizări. Cele două bri­ nişti de frunte, oameni des­ trescu ; 10,45
reieşit ca sarcină de primă celereze ritmurile de exe­ cinal, al sporirii venitului natorial de la Geoagiu- găzi din subteran, conduse 11.00 Buletin
Avanpremier
urgenţă asigurarea în mai cuţie la obiectivele cu ter­ naţional, al ridicării patriei Băi al U.N.C.A.P.) de cunoscuţii mineri Vasile toinici, cu experienţa mul­ 12.00 Buletin
mare măsură şi mai rapidă men de finalizare în acest pe noi culmi de progres şi Vasilache şi Nicolae Gră- tor şantiere, cu ani mun­ Din comoara
tru ; 12,25 R
a materiilor prime in­ an şi ia construcţia de - lo- civilizaţie. ciţi în subteran, oameni pe
pinoiu au ajuns de mult pe tative ; 13,00
care ne bizuim în orice 15.00 Tehnic-
firul galeriei aducţiunii, au diojurnal ; l
împrejurare. Aşa că anga­
deja sute de metri săpaţi eopii „Greii
Urgentarea lucrărilor Universitatea politică în aval şi-n amonte, în gra­ jamentul nostru ca în acest Tehnică şl o
gricuttiiră ;
nitul muntelui. Munca este an — al celui de-al XlI-lea populară ; 11
şi de conducere Deva
ştiri ; 17,05 C
în grădinile de legume dură, dar oamenii aceştia Congres al Partidului Co­ 17,30 Instant;
grea, nu greşesc dacă-i zic
18.00
Orele si
munist Român şi al celei
tec mindru r
Anunţă: ştiu învinge. Şi intemperi­ de a 35-a anivei-sări a Eli­ Reflexele tini
(Urmare din pag. î) două sortimente trebuie rea­ berării patriei — să ne fa­ Martie — Efi
lizată în perioada 5—30 mar­ ile vremii, şi apele abun­ Buletin de ş
tie a.c. Suprafeţe mai mari Cursurile vor avea loc Ia Cabinetul judeţean de cem şi mai bine datoria, denţe soooi
gricole din Deva, Simcria, dente din infiltraţii care într-o oră ;
Ceoagiu, Rapoltu Mare, Batiz. — cite 40—75 ha — destinate partid, după cum urmează: picură într-una din tava­ este un cuvînt de onoare, rum ; 21,00 B
Hărău şi Sîntandrei, unde au culturilor amintite au C.A.P. pe care-1 vom respecta în­ 0,05—5,00 NOU
mai rămas de arat suprafeţe Rapoltu Mare, Aurel Vlaicu, • anul I — 12 martie 1979, ora 17,00 nul galeriei... Ei s-au adap­ tocmai ! nocturn.
de cite 15—50 de hectare. E- Unirea, Batiz, Toteşti, Boşo- tat însă repede la tehnica T1MIŞOAR/
xjstă realmente condiţii ca a- rod. Ruşi şi altele. • anul II — 13 martie 1979, ora 17,00 lOSte HALASI litatea radio;
râlurile să fie terminate in Nici stadiul fertilizărilor nu modernă, ştiu lucra bine tehnician minier, nia azi; 18,15
toate unităţile în maximum poate fi considerat ca satis­ • anul III — 14 martie 1979, ora 17,00 cu utilajul de perforat „Fu- lotul Valea Mare ră; 18,30 In:
2—3 zile. făcători Prevederile la apli­ lumna ţării;
Do asemenea, nu mai este carea îngrăşămintelor orga­ muzical Irina
îngăduită sub nici un motiv nice sînt îndeplinite în pro­ Coordonate e
Polidescrvirea
tărăgănarea insămintării le­ porţie de numai 70 la sută, Întreprinderea
gumelor-verdeţuri pe supra­ iar la I.P.I.L.F. Haţeg — şub Timişoara; 16
feţele unde recolta s-a com­ 30 la. sută (!) în timp ce a- tăzt pentru vi
promis sau unde au existat plxcareâ îngrăşămintelor chi­ emisiune ded
restanţe din toamnă. în acest mice s-a făcut pe abia 300 8 Martie.
sens un exemplu demn de ur­ ha din peste 1000 stabilite,
mat îl oferă C.A.P. Simerţa, între unităţile cu restanţe se
unitate care a şi însămîntat situează C.A.P. Beriu, Sălci- M2 IN El
‘3 ha cu spanac. Restanţe va, Sîntandrei, Deva. Aurel
s-au înregistrat la salată (15 Vlaicu şi altele,
ha), ceapă (47 ha), usturoi în ceea ce priveşte amena­ DEVA : Dru
(4 ha), ridichi de lună (15. jarea, răsadniţelor, au fost pănă (Patria):
ha) şi spanac (15 ha). Condu­ îndeplinite integral prevede­ dată © Carte
ta) ; HUNEDi
cerile unităţilor care au sar­ rile pentru legumelb timpu­ cu masca tic
cini de cultivare aJcgume- rii. în continuate sînt nece­ At treilea juri
lor-^rrcretu.-i iiffit 'afitoare să sara rnăoarr ferme pentru-ca le I-II (Arta)
-ta măsuri hotărîte pi-ntru-în— 'în această lună să fie ame­ (Constructorul
deplinirea grabnică a acestei najate răsadniţe pe încă SÂNI : ^Poliţii
(Unirea) ; Dri
sarcini. 14 000 mp. pănă Noie
Concomitent, însămintarea Organizaţiile’ de partid de pod prea înd.
mazării şi plantarea arpagi­ la sate sînt chemate să ac­ rille I-II (Re;
cului nentru ceapă uscată pe ţioneze, cu hotărâre şi energic PENI : Totul
(Cultural) ; t
cele 260 şi. respectiv 150 ha pentru recuperarea restanţe- i noasea pierdu
planificate, se înscrie ca o lor-şi realizarea în condiţii su­ ! hei Blum (
lucrare de maximă urgenţă. perioare a tuturor lucrărilor Mecanizatorii Cornel Bera, Ion Lazăr, Nicolae Mărgincauu, Petru Cioroga şl Ion Ispas lucrează cu spor Ia fertilizarea LONEA : Albi
Aşa cum prevăd graficele de care decid soarta producţiei ogoarelor C.A.P. Geoagiu. (Minerul) ; P]
eşalonare, cultivarea celor de legume din acest an. Foto : VIRGIL ONOIU lodiile nopţii
toresc) ; ANIb
roz (Muncito
CÂNI : Castel
Am promis cititorului că- in tie anul trecut — 9 780 mc, (7 Noiembrie);
ceea ce priveşte problema Bin no« Deva: Maxime si minime ca in septembrie să se poată mortal (Steaui
RABAHZA :
consumului raţional de apă -------------------------------------------------- 9 rezuma la numai 4244 mc (?!). New-York —
potabilă la Deva vom reveni, Gu diferenţa respectivă s-ar (Minerul) ; O!
dată fiind complexitatea ei în consumuri şi în preocupări fi asigurat consumul de apă inte de tăcer
pentru acest, municipiu, aflat pentru mai mult de 600 oa­ Tentacule (Fia
in continuă dezvoltare de mai meni timp de o lună de zile. GIU-BAI : M
bine de un deceniu. Rezerva­ directorul respectivei între­ mult şi la parametri supe­ amplasată ! Un compresor — tovarăşul inginer Nicolae Ştiţi unde a curs apa aceas­ (Casa de cultu
sem această intervenţie de­ prinderi (care, în viitorul a- riori în martie decit în de­ pentru ca să-şi facă cineva Bogdan, directorul Exploată­ ta ? în canal, prin instalaţiile Beethoven, fi
pistării unor mari canale ale propiat, va deveni un şi mai cembrie. In planul de măsuri o idee — elimină permanent rii miniere Deva. Răspunsul defecte. (Popular) ; Bl
risipei, precum şi reliefării mare consumator de apă po­ întocmit cu ocazia controlului în timpul funcţionării, prin interlocutorului duce la un Am arătat pină aici doar na din munţi
preocupărilor pentru închide­ tabilă în scopuri industria­ efectuat anul trecut de către fiecare din cele trei conducte impas. „Am luat — ne-a carenţa aparţinind abonaţilor Ghinionistul (
rea lor. le), promisiunea că se vor Curtea superioară de control dc evacuare, cam atîta apă spus dinsul — toate măsurile furnizorului de apă. Dar con­ tură) ; Vacanj
Ne aflăm în posesia unor studia toate posibilităţile, in­ financiar cu privire la folosi­ cită curge la vana noastră de pe care le puteam lua pen­ tribuţii la risipă are chiar
cifre comparative privitoare clusiv cele oferite de investi­ rea eficientă a investiţiilor baie. Dar elimină ore, zile, tru a elimina risipa. Nu pu­ el. încă din decembrie, cetă­ Toma (11 Iunie
la' consumul industrial, cifre ţii pentru a degreva de anu­ pentru apă şi canalizare se luni în şir şi în abator nu tem însă înlătura consumul ţenii din blocul F, cartierul Star — seriile
i-are trebuie să dea de gîndit. mite consumuri debitul de stipula în sarcina respectivei e doar un singur compresor. de apă potabilă de la perfo- Micro 15 sesizau că lingă şui); IUI A : D
în lima septembrie a anului apă al oraşului. Vom reveni rajul umed şi de la locurile blocul lor curge apă din pă- te (Lumina) ;
trecut. Ţesătoria de mătase deci, pentru a constata îm­ de descărcare a minereului, mînt. Era vorba de o con­ Urmărire perk
consumase 59 350 mc de apă, plinirea promisiunilor. Pentru unde se iscă mult praf. Nu ductă spartă. Dar, abia în ul­ rille I-Il (Muii.
ca in decembrie acest consum că producţia (o spunem şi permit normele sanitare“. tima zi a lui ianuarie şi-au
să scadă cu 20 000 mc. Ce a făcut instalatorii timp s-o
produs fabrica în septem­ pentru alţi conducători de Răspunsul nu elucidează ma­ repare. Cită apă s-a dus... pe
brie ? 965 000 mp de ţesături. întreprinderi), se face cu oa­ rea diferenţă de consum în­ apa sîmbetei într-o lună şi
Ce a produs in decembrie '■ meni care trăiesc in oraşul întreprinderi obligaţia de a Alt mare consumator in­ tre o lună şi alta. Din con­ ceva ? Să calculeze cei care
940 000 mp de ţesături. Dis­ Deva şi au nevoie de apa pe rezolva pînă la 30. octombrie dustrial este Exploatarea ţinutul răspunsului nu rezultă au ..gospodărit-o“ astfel.
proporţia între producţie si care o consumăm atît de „ge­ ănul trefiut : instalaţii de rtîinieră Deva, £U mina Deva. că tovarăşii de la E.M. Deva Am relevat, aşa cum i-am Timpul pre
ar avea intenţia să studieze
consumul de apă este evi­ neros“ în scopuri industriale. recircuitarea apei la comprc- In mai anul trecut a consu­ promis cititorului, cîteva pro­ 8 martie : Vrei
dentă. Tovarăşul director. ing. Ai doilea mare consumator soarele pentru instalaţiile fri­ mat 20 308 mc în timp ce în şi să aplice o altă soluţie bleme referitoare la risipa frumoasă cu c
de înnourare
problemei. Amintim că, în a-
Traian- Ţirlea. ne explică a- de apă potabilă din reţeaua gorifice şi statuarea unor decembrie, acelaşi an, a con­ de apă prin consum indus­ doua parte a
eeastă diferenţă prin faptul oraşului este abatorul din noiane Spiciîicc de consum. sumat cu aproape 5 000 mc celeaşi scopuri, I.M. Barza trial într-un oraş ai cărui lo­ Vîntul va sui
că în spnt.eţribri<?, probabil, Dpva al Întreprinderii de in­ Am avut surprinderea să con­ mai mult! Adică un consum foloseşte apă din sursă pro­ cuitori vor avea de parcurs, Intensificări t
s-au produs" sortimente mai dustrializare a cărnii. în mar­ statăm că la întreprinderea echivalent cu cel necesar prie, apă carâ nu e tratată în privinţa apei, o perioadă sectorul ve:
chimic la fel cu cea potabi­
semnal;
vor
pretenţioase la consumul de tie 1978 unitatea amintită a respectivă. în 26 februarie pentru peste §o5 de oameni lă. De la Inspectoratul pen­ restrictivă. Depinde numai Temperatură'
apă. Ulterior ni s-a explicat consumat 11 024 mc de apă 1970 nimeni nu ştia nimic de într-o lună de zile ! Unde tru protecţia muncii am ob­ efe noi, ConsuiTiatorii — in­ noaptea între
că intre 6 septembrie şi 8 de­ şi a realizat 234.1 tone pro­ acest plan de măsuri. Şi am consumă mina apă ? Pentru ţinut asigurări că problema dustriali sau casnici — să de, iar ziua
cembrie nu s-a mai făcut nici ducţie. pe cită vreme in de­ mai avut prilejul să consta­ băut, pentru baie, pentru va fi studiată învamănunţi- parcurgem această perioadă grade. Local
o citire de contor şi că aceas­ cembrie a realizat 348,7 tone, tăm Ia abator, prin declara­ umcctarea rocilor la perforaj, me. Aşteptăm să consemnăm cu cit mai puţine-restricţii. ceaţă.
ta ar explica diferenţa mare consumihd doar 6 590 mc de ţia maistrului mecanic pentru pentru captarea şi umezirea concluziile studiului. Viitoarea localizare a acţiu­ La munte :
de consum între cele două apă. Nu rfumai pentru iniţiaţi instalaţii şi utilaje. Marinuţ prafului «ilicogen la punctele nii noastre — un oraş din neral umedă
mult noros.
luni. Explicaţia nu are mo- ’ ci şi pentru neofiţi explicaţia Rubin, că această instalaţie de descărcare a minereu­ Iată cit consumă — sau ri­ Valea Jiului. cipitaţii loca
tivatie logică. este dară. Instalaţia frigori­ de recircuitare nu ridică de­ lui, în spaţii închise. Am dis­ sipeşte — complexul hotel-
Am reţinut in schimb de la fică funcţionează, logic, mai cit o problemă : unde să fie cutat problema respectivă cu restaurant ..Sarmis“ : în mar- ION CIOCLE1