Page 27 - Drumul_socialismului_1979_03
P. 27
6 637 • JOI, 8 MARTIE 1979 Pag, f. j
FEMEIA - PREZENŢA ACTIVA IN VIAŢA
ZIUNE
Î6 — Trans- SOCI AL - ECONOMICĂ A JUDEŢULUI
ectă : Cere-
ii preşctlin-
blicll Fraxi-
:ry Giscard
nprcună cu
ne Aymone 8 M A R T I E In primele rlnduri ale
Istaing.
întrecerii cotidiene a hornidéi
sbă rusă (Urmare din pag. 1) cultură; 42 la sută în ştiinţă,
î glob : Si 73 Ia sută în ocrotirea sănă
In cadrul transformărilor tăţii — ne dă posibilitatea Poale nu înlîmplător, ziua munca cinstită este datoria
lui tiv. iiber să apreciem ce au însemnat
dăm... revoluţionare ce se petrec în ■femeii se sărbătoreşte tot noastră supremă şi că nu
neatenţie ! ţara noastră, un loc statornic cei 35 ani de prefaceri revo deauna în pragul primăve mai muncind ne putem îm
ternaţlonal : şi important îl ocupă preocu luţionare pentru destinul fe rii, cină natura prinde via plini visele şi aspiraţiile.
meciurilor parea permanentă a partidu meii. tă şi-şi îmbracă straiul de Oricit de departe am fi,
îiercuri in lui, a secretarului său gene Paralel cu o prezentă nu culoare. Nu înlîmplător pen o simţim mereu, alături de
c finală ale noi.
opene inter- ral, t o v a r ă ş u l NicOlae meroasă In ramuri aşa-zise tru că Femeia-Mamă în Pentru tot ce ne-a dăruit,
Ceauşescu, a tovarăşei Elena „tradiţionale“ pentru femei seamnă pentru noi, întîi de
peniru co- — industria textilă şi de con toate, viaţă. pentru tot ce a făcut pen
liri din pă- Ceauşescu, pentru creşterea fecţii, industria alimentară, Ne-a îndulcit copilăria cu tru noi se cuvine ca acum,
e rolului femeii în viaţa econo comerţ şi prestări de servi cintecu-i de leagăn. Ne-a de ziua ei, să-i sărutăm
mică, politică şi socială a ţă cii —, se accentuează orien sărutat cu privirea înlăcri palmele ostenite de trudă,
zilei bi e- mată de bucuria primilor fruntea încununată de ple-
rii, pentru îmbunătăţirea con tarea femeilor spre ramurile
ului tinuă a condiţiilor lor de de vîrf, purtătoare de progres paşi, pe care, apoi, ni i-a tele-i ninse, obrajii tremu
le Ziua fe- muncă şi de viaţă. Această tehnic. Semnificativ este fap călăuzit pe drumul vieţii. rători de emoţii, ochii lim
ncol literar- grijă permanentă se concreti De la ea am învăţat că pezi şi să-i mulţumim pen
egrafic zează în adoptarea a nume tul că din cele 1 milion noi dragostea faţă de semenii tru strădania ei de-a ne fi
roase hotărîri de partid şi de locuri de muncă ce vor fi noştri, faţă de tot ce-i bine adus pe Iunie şi de-a ne fi
create pină la sfîrşitul cinci
stat care stabilesc direcţiile nalului actual, 60 la sută vor şi frumos pe acest pămînt, dăruit acestei pairii de lu
mină. ■
de acţiune pentru sporirea fi ocupate de femei. este o avere sufletească, ce
participării femeilor la con- La realizările în toate do nu se poate cumpăra, nici lOAN VASIU
vinde. De la ea ştim că
socialistă. meniile de activitate ale ţă
Participînd activ la munca rii o contribuţie deosebită o
1 : 6,00 Ra- paşnică, constructivă, a po aduce şi judeţul Hunedoara,
mineţii; 7,00 porului, femeile Romăniei so cu o pondere importantă în
!,00 Revista cialiste militează totodată economie. Alături de toţi oa
cierul melo- pentru înfăptuirea politicii
tin tic ştiri; externe a partidului şi statu menii muncii hunedoreni, fe
i ascultători- lui nostru, pentru întărirea meile muncesc cu hărnicie şi Frunziş Bobinatoarele Elena Neag şi Magdalcna Motan suit două
In de ştiri ; pricepere în diferite domenii _v dintre fruntaşele in muncă ale Uzinei dc utilaj minier şi ret
zinul femei- prieteniei şi colaborării cu paraţii Crişcior.
preţi ai şla- femeile din toate ţările lumii, de activitate. în industria ju între poeme
¡c: Gică Pc- indiferent de orânduirea so deţului aproape 32 la sută
las folcloric; cială. Femeile din România din personalul muncitor sînt
; ştiri; 11,20 acordă o atenţie sporită ma femei, peste 2 000 de femei
i radio-tv. ; nifestărilor şi acţiunilor din Voi presăra o floare peste prag
ştiri ; 12,05 deţin funcţii de răspundere, Ca truda mea spre tine să o trag
clorului uos- cadrul „Anului internaţional 35 ia sută din membrii acti
re interpre- al copilului“, consacrîndu-şi vului de partid sînt, dc ase Scăldată în miros de crizanteme ;
i! la 1 Ia 3 ; eforturile creşterii şi educării menea, femei, iar 458 sînt Din clorofilă voi opri un strop,
:b 16,00 Ka- copiilor — viitorul luminos deputate în consiliile popu In inimă adînc să îl îngrop
Corul de al ţării, al întregii omeniri. lare. Şi-apoi să-I dau frunziş între poeme.
jiul'* ; 16,25 O succintă trecere în revis
nizarc in a- Cu prilejul sărbătoririi Zi
40 Muzică tă a tabloului deosebit de op lei de 8 Martie, Ziua inter Cînd negura va şterge ochii-mi uzi,
Buletin de timist ce-1 prezintă munca şi naţională a femeii, ne expri
lia publică ; viaţa femeii românce, con Lumina lor cînd n-ai s-o mai auzi,
e solistice ; cretizat în gradul înalt de măm încă o dată adeziunea Vino-n grădina mea şi te apleacă
; 20,00 Cin- integrare a acesteia — peste deplină la politica internă şi Spre tîmpla fulguită — şi de poţi
lâftesc ; 20,30 37 la sută în industrie, 59 la externă a partidului şi statu Sărută umbra ce-a iubit pe toţi,
lui; 20,10 : 8 lui nostru, precum şi anga
lirice ; 21,00 sută în agricultură, 55 la sută Cu floarea gurii tale mă împacă !
4;21,05 Ca- în circulaţia mărfurilor, 64 la jamentul creşterii calitative a
; 22,00 O zi sută în învăţămînt, aptă şi întregii noastre activităţi. AUREL D. CÂMPEANU
00 Jazz fo-
itin de ştiri;
top muzical
Suis semnul muncii şi ai împlinirilor noastre
18,00 Actua
ls,10 Româ-
luzică uşoa-
ipţti pe co NU EXISTA fiind conştiente că numai ast mai prejos decît bărbaţii. SINTEM TINERE,
lo Medalion fel işi vor ridica continuu ca Dovadă a reuşitei noastre
.oghin ; 19,00 MESERII NUMAI litatea muncii, implicit cali sînt producţiile bune pe care DAR AVEM CONŞTIINŢA
nomice ’79 ; tatea vieţii. le-am obţinut an de an, pre Tînăra tricotfcră Florica Isăciiă, de la întreprinderea de
nasinllor la PENTRU BARBAŢI Alături de întregul colectiv, RĂSPUNDERII tricotaje Petroşani lucrează la patru maşini, realizînd numai
„6 Martie“ cum şi faptul că unitatea îşi tricotaje dc bună calitate.
1—20,00 „As- Anul 1979, anul celei de-a femeile din întreprinderea acoperă integral cheltuielile
o floare" — 35-a aniversări a eliberării mecanică Orăştie au întîm- din venituri proprii, neavînd în această zi importantă
uă zilei de pinat ziua de 8 Martie, săr program de redresare. pentru noi, femeile, gîndurile
patriei şi al Congresului al bătorită anul acesta sub
XII-lea al partidului, pentru semnul desfăşurării Anului Aş dori să profit de acest ni se îndreaptă pline de re
cunoştinţă către conducerea
întreprinderea mecanică din internaţional al copilului, cu prilej şi să evidenţiez pe cî- partidului nostru, prin gri
Orăştie este un moment sem noi succese, cu noi înfăp teva dintre cele mai bune
nificativ al ascensiunii sale tuiri pe planul progresului cooperatoare ale noastre, atît ja căruia aici, la Hunedoara,
pe spirala progresului econo- tehnic. de la cultura mare cit şi din femeilor li s-a creat încă o
mico-social, care solicită din zootehnie : Hermina Murar posibilitate de a-şi folosi pri
uri în cum- partea tuturor noi exigenţe ELENA JOCA (de 9 ani brigadieră de cîrnp),
Sxcursie ciu- in toate domeniile de activi şefă de secţie, Maria Creţu, Hortenzia Ocoli- ceperea şi îndemînarea prin
junglei (Ar- preşedinta comisiei şan şi Marta Cornea, şefe de construirea întreprinderii de
iRA : Omul tate. Este demn de evi tricotaje.
;r (Flacăra); denţiat faptul că ponderea de femei, echipă, precum şi cooperatoa
aînt — serii- de J35 la sută, cit reprezintă întreprinderea mecanică rele Lucreţia Moldovan, Sîntem tinere, dar avem
Septembrie astăzi femeile în unitatea Orăştie Leontina Mureşan, Hortenzia conştiinţa răspunderii că a-
; DETRO- noastră, constituie exemplu Părău, Elena Mistrian, Ana
esle 'învinsă SPRE NOI CULMI Cibiaji, Silvia Pătruţescu şi ceastă grijă, părintească tre
iuri în cum- elocvent de creştere a contri buie s-o răsplătim prin mo
ibrie) C Un buţiei femeilor in sfera pro IÎE BUNĂSTARE Maria Faur. în încheiere, as bilizarea noastră tot mai sus
lărtat — se- • ducerii do valori materiale, menţiona hotărîrea tuturor
iblica) ; LU- cit şi de asimilare de către ■ŞI PROSPERITATE femeilor din unitatea noas ţinută la realizarea sarcinilor
lentru fotbal femei a noi meserii de bază tră de a munci şi în viitor ce ne revin, in aşa fel incit
JLCAN : O- în construcţiile de maşini şi în cooperativa noastră â- astfel incit să realizăm pro întreprinderea să poată atin
i a Kathari- prelucrarea metalelor, ca : ducţiile planificate, să ridi- ge parametrii proiectaţi la
luncitoresc) ; gricolă, femeile reprezintă o termenul stabilit.
ele sălbatice frezor, rectificator, strungar, pondere de 80 la sută. Firesc, ' căm- cooperativa pe noi culmi
GRILA : Me- lăcătuş, sudor, bobinator şi deci, şi conducerea unităţii dc bunăstare şi prosperi
ilbe (Munci- altele. în întreprinderea noas este tot în mina femeilor. tate. SMARANDA IOANEŞ
)ASA : Visul tră, 95 la sută din numărul Ne-am străduit mereu, am VIORICA MARCU, secretara comitetului U.T.C.,
;sc) ; URI- femeilor sînt calificate sau preşedinta C.A.P. Tîmpa, întreprinderea de tricotaje
1 de nisip eăutat tot timpul să arătăm
BRAD: Zbor in curs de calificare, ele ce putem, să nu ne lăsăm comuna Băeia Hunedoara
roşie) ; GU-
New - York, r
seriile I-II Sînt oameni legaţi de în
AŞTIE: Ina- treprinderea in care lucrea Momentul esenţial a fost aparţine, nu ţi-o dă nimeni colaborez mă priveşte cu <
(Patria) ; atunci cînd mi-am ales pro cu împrumut. (Pusă pe şo alţi ochi: am autoritate 1
ăra); GEOA- ză ca de propria lor fa fesia. Acum, la 25 de ani, tii). Am citit undeva că în profesională. Cine vrea să l
teaş gîscarul milie. Puţină la trup, esenfial e să ştiu ce am de ţelepciunea se obţine din ciştige încrederea femeilor, Ajutorul de maistru Smaranda Ioancş, împreună cu har
i) ; HAŢEG: cu ochi mari, vii şi fru făcut în perspectiva imedia propria experienţă, nu din trebuie să le acorde şansa ţ nica tricotieră Irma Katona, de la întreprinderea de tricotaj«
3 de , viaţă moşi, Dorina Asaftei vor tă : să mă specializez în cărţi! E un motiv ca să nu de a se evidenţia. Noi, fe- i Hunedoara, consultîndu-se asupra execuţiei unui nou produs.
AZI: Capea- beşte rar, calm, de parcă organizarea muncii şi să mă pretinzi unei tinere de 25 meile, nu avem întotdeauna l
1
; câlan : si-ar alege cuvintele, aşa obişmiiesc cu tovarăşele de ani să se comporte ca conştiinţa vîrstei, în schimb,
cum îşi alege şi faptele la
asa de cul- noua întreprindere de tri mele. (Nu chiar in glumă). un om de 40... Nu vă închi sintem foarte sensibile cînd t
la unchiul cotaje din Petroşani. Am După cum vedeţi, am un puiţi cit pot tinerii, dacă asta ni se arată cu degetul. ;
ştii să le ceri şi cum să le
plan bine stabilit. Nu obiş
Cred, de asemenea, că in- ţ
; SIMERIA: stat zilele trecute de vorbă, nuiesc să păstrez necazu ceri! Recent, la noi în sec dependenţa vîrstei nu se i
I-n (Mure- în timp ce tînăra ingineră rile la dosar. De felul meu ţie, întregul colectiv s-a an- realizează ca în „Love sto- 1
n nou liniş- (abia de un an în producţie, ry“i ci dovedindu-i femeii \
GHELARI : acum şef de secţie în fabri că o poate avea, ba chiar !
iloasă — se- că), îmi explica cu matură cerindu-i s-o aibă. Sînt ti- I
âtorcsc). competenţă tot ce o leagă Al nară şi, pe deasupra, şi fe- ‘
de meserie, de fabrică, de JOCUL FECUND TINEREŢII Ăsta nu mă împiedi- *
meie.
tovarăşele ei. Deşi are 25 că să gîndesc cu glasul u- ^
de ani, pare un copil abia nei vîrste pe care unii o i
trecut de pragurile majora sînt optimistă şi la bine şi gajat să participe cu regu doresc, alţii şi-o amintesc. I
tului. Ce crede o fată de la rău. (Ridică din umeri. laritate la iniţierea tinerelor iar alţii pur şi simplu au l
spre viată după 25 de pri Gestul vrea să sublinieze fără experienţă şi maturi uitat-o. împlinirea mea ca 1
labil pentru măveri ? O mărturiseşte sin completa ei detaşare). Să tate profesională. Da, fiind om şi specialist a început }
e în general gură, nu fără umor: vedeţi ce mi s-a întîmplat că tinerele de asta au ne aici, la Petroşani, într-o în- i
irul în curs — N-aş putea spune că la terminarea facultăţii. îm voie întîi şi-ntii : de prie treprindere tînără... O co- >
•eptată în a preună cu alte colege am tenie şi-nţelegere. Sînt şef incidenţă mai fericită nu ^
intervalului, am avut vreodată dorinţa fost repartizate la Petro cred că se putea ! i
moderat cu să fiu altceva. Părinţii mei de secţie. Am acceptat func ...Ce frumos zvîcneşte ini- )
nporare din sînt oameni simpli, nu s-au şani. „Ce-i cu Petroşanii 7“ ţia în interesul fabricii nu ma cînd primii muguri sînt L
c. Izolat sa gîndit să facă din mine nu ne întrebam noi. De ' cînd al meu. Sigur, .pare de ne
oloi slabe, ştiu ce. Credeţi că mai sînt au acolo industrie textilă ? crezut ? (Afectată de ges prinşi în ciuleandră şi ne )
fl cuprinsă naivă la vîrsta mea ? I (La Si cîte altele. în cele din tul meu). „Tricotajul“ din regăsim drumul, învăţînd ţ
*5 şl 0 gra- urmă, lucrurile s-au limpe noţiunea dc valoare, de ac- i
ire G şi 11 vîrsta ei ? I). Am învăţat de Petroşani e o întreprinde ţiune umană, reală sau po- i
va semnala mult să deosebesc vocaţia zit. S-ar părea că pentru re „tînără", cam 70 la sută sibilă, care nu se abate de ^
de imitaţie. In fiecare pro noi tinerii, viaţa pare des din personalul muncitor la scopul major al socie- ,
remo în ge- fesie poţi fi cineva. Nu e tul de netedă. Sincer, m-ar este de vîrsta mea. Eu nu
i cerul mai bucura să fie aşa. La urma- cîştig mai mult ca un sta taţii noastre. \
s cădea pre- l foarte greu să te remarci, DUMITRU DEM tONAŞCU ^ Staţia cîe incubaţie Leşnic a întreprinderii avicole de stat
' dacă ifi impui acest lucru. urmei, viaţa e ceva care iţi giar, dar colectivul cu care
Dev -Mintia. Aspect de la aşe ‘.rea ou&lor pe site, pentru iu*
troducerfea în incubator. Fotografii ; VTUGII» ONOIU v
