Page 3 - Drumul_socialismului_1979_03

# JOI, 1 MARTIE 1979 Pag. 3

IN LUMINA CERINŢELOR CONSFĂTUIRII PE ŢARĂ A OAMENILOR
INE MUNCtt DIN COMERŢUL SOCIALIST

Ce legume puneţi la dispoziţia
rusă
ale
ib :
lice cumpărătorului, cît de operativ şi civilizat?
la Bă-
irllc de Trecea fanfara... pionierilor
Elvetl») întreprinderea judeţeană colo, cîte una mai dă sem­ — Cu verdeţurile timpu­
pentru producerea şi valo­ ne de „oboseală“. Va ni­ rii, spunea dînsul, lucrurile
Aşezările miniere au un — Vreo 50 — răspund facem datoria. Şi ne stră­ rificarea legumelor şi fruc­ meri sigur în sacoşele gos­ stau cam astfel. Avem con­
specific al lor, neconfunda­ copiii —• de la Imnul •de duim. Cit am reuşit ? O
oopera» telor a făcut anul trecut e- podinelor. Cui nu crede, îi tract cu C.A.P. Simeria şi
i Hgro- bil. Din acest „specific" fa­ Stat, la cintece pioniereşti, spun manifestările pe care forturi meritorii pentru ca, putem oferi oricîte mostre Rapol-t pentru 60 tone de
ce parte şi fanfara mineri­ patriotice, muzică populară, le organizăm, aprecierile ale acestui adevăr. Vînză- spanac. Tovarăşii de la Ra-
tişoare 1 lor. Oamenii adincurilor nu muzică uşoară. publicului. Şi acestea le în perioada pînă la noua
loe recoltă, să pună la dispozi­ torii de la amănuntul soco­ polt au rezerve în ceea ce
concep via{a, în afara mi­ — Şi cine vă este învă­ simţim. Ne dau imbold, ţia cumpărătorilor canti­ tesc invariabil (şi poate nu priveşte recoltarea spana­
nei, fără fanfară. Nici o ţătorul ? putere, ne animă dragos­ tăţi îndestulătoare de legu­ fărâ motiv de vreme ce cului acum. Contează pe
serbare nu începe în lipsa — Tovarăşul Mersici. tea pentru acest gen de ar­ me şi chiar pentru lărgirea primesc marfa cîntărită, faptul că preţul actual este
ei. Cind aud sunetele ală­ Pe Iosif Mersici îl des­ tă, pentru cîntecul patrio­ fără nici o posibilitate de valabil, pînă la începutul.
murilor, oamenii îşi lasă parte doar un an pentru a tic sau popular. Cind trece sortimentului. Efectele a- scăzămînt) că sortarea cade lui aprilie şi aşteaptă să
treburile şi pornesc spre a- fi septuagenar. 56 din cei fanfara pionierilor, tot Ghe- ces-tor eforturi s-au văzut
5.00 Ha­ şezămîniul de cultură. 69 de ani de viaţă i-a dă­ lariul se însufleţeşte ! în aprovizionare. Interesul în datoria color de la de­ recolteze o cantitate mai
lelii; 7,00 nostru ■' pentru problema pozit. De reţinut este deci- mare. Le-am explicat că în
llevista „Auzi, ne cheamă fanfara“ ruit muzicii de fanfară. Dincolo de vorbele diri­ că în drumul legumelor condiţiile cînd sînt şi alţi
ii meto­ — se îndeamnă unii pe — Şi n-aţi obosit ? jorului Iosif Mersici am respectivă se justifică prin
de ştiri; alţii. La o asemenea „che­ — Muzica nu mă poate ' simţit rosturile educative aceea că acum, cînd timpul către magazine trebuie să ofertanţi, ceea ce se în­
ultatori- dă către primăvară, rezer­ mai intervină o sortare, tâmplă de regulă, s-ar pu­
tlc ştiri; mare" am participat la obosi. Cind închei repetiţia, ale ■ acestei formaţii muzi­ cea de astă toamnă nernai- tea să se facă un preţ de
<1 fcmei- Ghelari. Minerii se îndrep­ aş lua-o de la capăt. Cum cale care va continua, pe vele de legume comportă o fiind, de acum, suficientă. conjunctură şi atunci să
ai şla- tau spre club, dar chema­ să simţi oboseala in preaj­ noi trepte, tradiţia fanfa­ atenţie mai mare pentru
- Dorina ma copiilor, a talentului, a rei minereşti de la Ghelari. buna lor gospodărire spre Centrul respectiv ţine la nu mai poată realiza veni­
as fol- rea nu venea din partea dispoziţia populaţiei circa tul pe care l-ar realiza
de ştiri; ortacilor lor, membri in dragostei lor pentru fanfa­ In miezul acestei ierni — a le oferi cumpărătorilor 1 000 tone de cartofi, circa dacă ar începe livrarea de
a ţara fanfară, ci a fiilor lor. 40 ră ? Impulsul pe care l-a cind ghelărenii au sărbăto­ fără rabat la calitate iar,
premieră- de copii. Ba chiar mai dat Festivalul „Cîntarea rit 120 de ani de la Uni­ pe de altă parte, prin fap­ 7 tone gulii, 17 tone sfeclă, pc acum. Se pare că au în­
jlctin de 2 tone de ridichi negre, ţeles. Ceapă verde avem
comoara mulţi. Elevi de şcoală, pio­ României“ multor genuri de rea Principatelor Române, tul că este timpul ca re­ peste 110 tone de rădăci- contractată 15 tone cu
12,35 Rc- nieri. Uniformele, croite pe formaţii a revitalizat şi fanfara pionierilor şi-a unit zerva de vitamine şi săruri
13.00 De măsura lor, îi înfrumuse­ fanfarele. Era necesar. Noi programul cu cel al părin­ minerale luată de organis­ noase, plus trei hectare de C. A. P. de * ia Batiz,
nic-club; pătrunjel la C.A.P. Sime- Tîmpa şi Băcia. Numai pes­
6,23 Teh- ţau şi maturizau, Mircea Ţînţ am primit un mare sprijin ţilor lor — din fanfara mi­ mul nostru din legume să ria, care va completa even­ te o lună însă vom putea
in ngxi- a dat tonul piesei de „che­ din partea organelor locale nerilor. O formaţie de peste fie împrospătată. Cum şi
fonotec;* mare". Am aflat, mai tir- de partid şi de stat. Prin 60 de persoane a ieşit în •cu ce ? Despre aceasta ceva tualele nevoi din primă­ oferi populaţiei asemenea
ră; 17,00 vară, precum şi ceapă usca­ trufanda. Salată verde de
7,05 Uni- ziu, că e mina dreaptă a grija consiliului popular acea zi „în lume" sub a- mai încolo. Deocamdată în­ tă în cantităţi suficiente. seră primim azi (23 fe­
0 Inston- dirijorului în probleme de municipal ni s-a pus la dis­ ceeaşi baghetă. A fost pri­ cercăm să ne facem o idee Mai dispune de cantităţi bruarie — n.n.) 7 000 bucăţi
;O0 Orele organizare. poziţie o garnitură de in­ mită cu entuziasmul pe ca­ despre primul aspect al
ţi ai cin- însemnate de semiconserve : de la sera din Sîntandrei,
»,30 Re- — Sinteţi fraţi ? strumente care a fost în­ re ştiu să-l manifeste oa­ problemei la Centrul de le­ 7 tone de varză murată, 4 şi mai avem repartiţii la
20,40 Ca- Sorin şi Mircea, fiii mi-, credinţată unei cooperative menii adincurilor. Azi, gume şi fructe ce aprovi­ tone de gogonele, 5 tone de Işalniţa şi Arad...
O zi în- netului Dîngă, aprobă. de profil pentru reparaţii. Ghelariul are o fanfară pu­ zionează peste 100 000 de
jritm ’79; — Si voi? • Intre timp, am făcut pregă­ ternică, o formaţie de laudă locuitori — cel de la Hu­ castraveţi, 1 000 kg pastă După spusele interlocu­
iri; 0,05— de tomate. La fructe, cu torului nostru, hunedorenii
:ical noc- — Şi — răspund Florin tirea teoretică a copiilor. care, în ediţia a doua a nedoara. cele 10 tone de mere care vor cunoaşte oarecare în­
şi Daniel Suşnea. Dar. pumărul elevilor pre­ Festivalului naţional „Cin­ Un camion tocmai era viorare pe piaţa verdeţu­
80 Aclua- Ne-ani.. oprit aici cu in­ gătiţi a depăşit numărul in­ tarca României", şi-a cîşti- erau aşteptate să sosească
România strumentelor. Echilibrul in­ gat laurii aprecierilor pe gata să plece cu marfă în în ziua de 24 februarie de rilor abia în aprilie. Tîr-
, uşoară ; terogările. La un moment reţea. Duce ceapă, morcovi, la Tîrgovişte se împlinesc, ziu ? Rămîne să vedem ce
columna dat aveam impresia că toţi tre interpreţi şi instrumen­ multe scene. La Ghelari, cartofi şi varză roşie la cantitativ, o seamă de ce­ vor oferi „în materie“ micii
e Ia Ple- copiii sînt fraţi. Că toţi te l-a făcut comitatul sin­ tradiţia frumoasă a fanfa­ două magazine. Confrun­
.. din 3—5 seamănă. Nu atît din pri­ dicalului de la E.M. Ghe­ rei minerilor a fost predată rinţe ale pieţei. Prin urma­ producători pe piaţă. E-
id coope- tăm calitatea înscrisă în. re — cantităţi de legume xemplul lor s-ar putea să-i
;urii; ÎS,40 cina uniformei, cit a fru­ lari. Ne-a ajutat cu instru­ in miini bune, tinere. O acte — cartofi, ceapă şi sînt suficiente. Desfacerea mobilizeze mai convingător
1 Tudor museţii, a zîmbelului ce le mentele necesare. S-au con­ experienţă ce merită sd fie varză numai „a-ntîia“ şi
donate c- înflorea chipul. fecţionat uniforme, au fost cunoscută, împărtăşită, pre­ lor se cere făcută cu ceva pe producătorii din judeţ,
Priorităţi morcovi „extra“. Dacă „ex- mai mult respect pentru parteneri de comerţ ai
prevederi- — Cita piese cuprinde re­ aduse noi instrumente — a luată. tra“ vine de la extras din cumpărători şi hunedorendi I.J.V.L.F. în orice caz, ex­
al P.C.U. pertoriul fanfarei ? rămas doar ca noi să ne LUCIA LICIU pămînt, atunci morcovii
c. ; 19,so­ erau, într-adevăr, numai nu vor avea a se plînge perienţa anilor trecuţi le
li. de serviciul făcut. arată că a aştepta înseam­
extra. Altfel, se pare că la Gel de al doilea aspect nă a pierde. în ceea ce îi
sszmms lăzile în care au fost puşi, al problemei ce ne-a pre­ priveşte pe cumpărători, ei
operaţia „sortare“ n-a prea ocupat în rîndurilc de faţă sînt dornici de pe acum să
avut loc. Ceapa, preamba- l-am abordat într-o discu- " „coloreze“ meniul cu clo­
-
lată în saci de plasă, încă ţie cu -tovarăşul Ion Boz- rofila verdeţurilor ţimpurii.
’Stc învin- de astă toamnă, era, în ge­ dog, şeful centrului respec­
ura şi pl-
(Arta); neral, sănătoasă. Pe ici- tiv. ION CIOCLEI
Lanţul a-
I-II (Fla-
emat tren POVESTE
> Doctorul
xuctorul) ; pe urmele materialelor publicate CU O SITĂ NOUĂ!
tul pentru Cum se ştie, la începu­
;■ Corsarul tul anului au fost preda­
oicmbric) ;
înt, seriile te locatarilor două noi
LUPENI: In urma apariţiei articolului înşirînd număriţl comenzilor cu blocuri în Deva — nr. 36
ral); VUL- „în aprovizionarea populaţiei care s-au solicitat mărfuri ce 1
(Muncito- nu există mărfuri mari şi măr­ lipseau din magazine Ia data şi 37 din centrul munlcl-
. Aminteş- furi mărunte, ci necesităţi caro raidului nostru — după care piului. La început au e-,
(Minerul) ; xistat la noile blocuri şi
ta pe ma- trebuie satisfăcute“, am pri­ precizează că „Articolul publi­
ncitorcsc) ; mit două răspunsuri, imul din cat a fost discutat cu toţi lu­ căldură şi apă caldă-. Pe
bor mortal partea I.C.S. mărfuri alimenta­ crătorii comerciali din sectorul măsură ce au trecut zile­
URICANI : re, celălalt expediat de I.C.S. metalo-chlmic, prilej cu care le, lucrurile au început să
de istoric mărfuri industriale, ambele s-au stabilit măsuri de îmbu­
IRAD : Joc din Deva. Primul răspuns con­ nătăţire a aprovizionării unită­ se strîmbe: caloriferele a-
oşie) ; CU- sideră că articolul a fost înte­ ţilor de desfacere şi do im­ bia se încălzesc, iar apa i
vie (Mi- meiat. Al doilea răspuns, ve­ caldă este mai mult vice- ,
E : Gustul Fanfara pionierilor de la Ghelari. pulsionare a livrărilor de măr­
ririi (Pa- nit de la I.C.S. mărfuri indus- furi de Ia comerţul cu ridi­ versa de cum ar trebui.
erica EX- _ triale, este şi mai concret — cata“. In plus, sînt necazuri şi '
(Flacăra); cu respectarea programu­
De a
ii < lui de încălzire şi furniza­
EG ó în majoritatea ţărilor cu tei obezităţii .şi a bolilor rămas şi astăzi valabilă la rii necesare sintetizării lorii pe zi, adică echivalen­ re a apei calde. Să se fi
> I standard de viaţă ridicat,, degenerative. anumite civilizaţii, spre unui kg de ţesut gras tre­ tul a două felii de pîine învechit atît de repede
AN : uasă- Cuvîntul obezitate deri­ deosebire de altele, care o buie să fie furnizate de o suplimentar faţă de chel­ sita cea nouă ?
culturi. obezitatea a devenit obiec­
[-II <11 in- tul unei atenţii crescânde vă de la latinescul „ob ede- consideră ca pe o infirmi­ sursă de energie care, în tuielile energetice ale indi­
: Vremea în ultimii 30 de ani. Expli­ re“, adică aşezat la masă, tate. Chiar şi la noi există cazul organismelor vii, nu vidului respectiv. Impercep­
şui); ILIA : traducere care defineşte, mulţi oameni (indiferent de poate fi alta decît cea con­ tibil la început, prin însu­
loului (Lu- caţia rezidă în frecvenţa
¡I ; Familia din ce în ce mai mare a într-o manieră naivă dar gradul lor de cultură) care ţinută în alimente. mare, un asemenea abuz
prese). obezităţii, fenomen ce mer­ sugestivă, un aspect al bo­ nu s-au gîndit niciodată la în discuţiile cu bolnavii moderat va favoriza totuşi
ge paralei cu creşterea du­ lii. Se poate spune despre pericolul creşterii excesive aceştia neagă uneori în în circa trei luni şi jumă­
ratei medii de viaţă şi cu cineva că este obez atunci în greutate. Mai mult, unii mod categoric abuzul ali­ tate depunerea de 3,5 kg VEKIJI ALTĂ DATĂ
KPRSS creşterea bunăstării mate­ cînd el cîntăreşte mai mult nu-şi cunosc nici pe depar­ mentar, fapt confirmat de ţesut adipos, iar în decurs Aceasta este rugămintea
Ţ$mrSSSfiS riale. Astfel, in ţările in­ cu 10—15 la sută decît o te greutatea. Este uimitor, familia lor. Contradicţia de un an a peste 12 kg. lucrătorilor din cadrul u-
dustrializate, un sfert din S-a • semnalat marea nităţii de tăbăcărie a Coo­
gerii din 28
populaţia adultă poate fi Omul şi viaţa echilibrată frecvenţă a obezităţii la perativei »Drum nou“ din
32, 20, 45, considerată c-a obeză, iar la rudele de prim grad ale o- Hunedoara, adresată celor
noi în ţară s-a constatat că bezilor. Acesta este un ar­ ce-i solicită serviciile.
8, 23, 12, 31,
în unele colectivităţi fieca­ gument pentru o anumită >•Veniţi altă dată, căci
ciştiguri : re al cincilea adult este IBEîlTATEA — uñare a supraalimenîării înrudire de obiceiuri ali­ noi — ne spunea şeful a-
care report obez. Pe de altă parte, ■ in­ mentare, întipărite în per­ cestei unităţi — nu avem
teresul' pentru obezitate a sonalitatea indivizilor pre- boniere şi catalog de pre­
fost trezit de consecinţele dispuşi la obezitate încă ţuri. Şi pe ce bază să o-
ei nefaste asupra morbidi­ si sedentarismului, (lisian al săniisîii din copilărie. E vorba de prim aici lucrurile dum­
tăţii şi mortalităţii, mai * 7 > j o educare defectuoasă a neavoastră ?“. 1 '
mari în rîndul obezilor fa­ instinctului alimentar, a- PE ADRESA POŞTEI
ibil pentru ţă de ceilalţi indivizi. greutate socotită ideală sau remarca academicianul doc­ este însă numai . aparentă tracţia spre mîncare fiind DIN ORĂŞTIE
ie : Vreme Este evident că în per­ recomandabilă pentru înăl­ tor Aurel Moga cu ani în şi, aşa cum se poate con­ creată şi întreţinută fie de Încercările de a da un
ară, cu ce- spectiva progresului indus­ ţimea, sexul şi virata sa. Â- urmă, cum oameni capabili stata, abuzul alimentar exemplul părinţilor, fie de
toros. Vor telefon loco, în ziua de 21
ii slabe lo- trial continuu, mecaniza- geşstă greutate s<? găseşte să-şi însuşească cele mai de regulă lipseşte în. un sentiment excesiv de februarie a.c., de la cabi­
de ninsoa- rea şi automatizarea' pro- înscrisă în anumite tabele vaste cunoştinţe pe linie faza obezităţii constitui­ protecţie faţă de copii al na nr. 8 a poştei din O-
nloaje Via- dar ea poate fi calculată profesională dau dovadă de. te, cînd vin uneori bolnavii acelui gen de părinţi ca-
1
nodeiat, cu OSsSÎOr de producţie, ca şi răştie au fost zadarnice'.
ale şi tem- generalizarea transportului după o formulă simplă : ignoranţă în ce priveşte la consultaţie. în schimb, re-şi „apără“ copiii de De ca ? Pentru că telefo­
) km/oră şi mecanizat, concomitent cu din cifra înălţimii . expri­ problemele elementare ale în faza de constituire a o- sporturi şi mişcare, dar îi nul respectiv era in... re­
din sud. mată în centimetri se scade alimentaţiei. bezităţii situată faţă de hrănesc forţat în speranţa paus. La fel de zadar­
nimă, noap- îmbunătăţirea standardului
; 3 şi 2 gra- de viaţă şi alimentar re­ 100 şi se obţine greutatea. Care sînt cauzele obezi­ momentul consultaţiei une­ „fortificării“. în plus, in- nică s-a dovedit a fi şi
.axima' între duc, pentru largi mase de De exemplu : un individ tăţii ? Principalul factor ori cu ani în urmă, abuztil gestia alimentelor este mult încercarea da a afla un
oameni, ocaziile de a face cu înălţimea de 170 cm de constituire a obezităţii, alimentar este recunoscut afectată de viaţa socială şi număr de telefon din lo­
abil pentru incriminat de medici dar de mulţi obezi. Cînd vor­ microclimatul în care
reme schim- eforturi fizice intense şi lo trebuie să aibă în jur de calitate, deoarece singura
:rul noros. dau, adesea, posibilitatea să 70 kg. negat adesea de bolnavi,, bim de abuz alimentar, trăim. Despre aceasta, ca şi carte aflată la dispoziţia
cipitaţii sub se supraalimenteze. Conibi- Noţiunea de obezitate este abuzul alimentar. El trebuie precizat că nu în­ despre alţi factori ce favo­ publicului era făcută fer­
iţă şi ploaie! este prezent- în toate cazu­ totdeauna acesta ia forme rizează obezitatea cu toate
reme Sn în- nînd aşadar sedentarismul variază în funcţie de loc şi feniţă. Sugerăm diriginte­
noros. Vor cu supraalimentaţia este de timp. în mentalitatea pri­ rile, ca moment indispen­ izbitoare, care să atragă a- urmările ei — într-un arti­ lui poştei să încerca ceea
temporare, prevăzut că dacă nu sc in­ mitivă ea merge mină în sabil în declanşarea obezi­ tenţia obezului în deveni­ col viitor. ce noi n-am reuşit să rea­
tare, cu ra- tăţii. Legea conservării c- re. Abuzul alimentar poate Dr. IOAN MARA,
fem/oră, vis- tervine în timp util aceste 'mînă cu ideea de prosperi­ lizăm şi să ne facă cunos- ■
condiţii vor duce la creş­ tate .şi fecunditate. Din ne­ nergiei ne obligă să accep­ fi moderat, constituit de medic princha! cardiolog, cut rezultatul, 11
terea progresivă a frecven­ fericire această concepţie a tăm că cele 7 000 de calo- pildă din cca. 200—240 ca­ la Spitalul judeţean