Page 30 - Drumul_socialismului_1979_03
P. 30
Pag. 2 MHUMUL SOCIALISMULU
ACTIVITATEA POLITICO-IDEOLOGICA Şi CULTUBAL-EDUCATIVA
LA NIVELUL EXIGENŢELOR CALITATIVE ACTUALE 10.00 Tclccl
5,00 Teleşt
17.00 Telex
17.05 Emisii
germa
19.00 Rezult
Recent a avut loc la Hunedoara plenara cu ac portantă activitate pentru formarea şi dezvoltarea Efervescentă vietă 19.05 Ea vc
tivul comitetului de partid din combinatul siderurgic, conştiinţei socialiste. De asemenea, în faţa participan 39,20 1001 d
care a analizat activitatea politico-ideologică şi cul- ţilor la plenară a fost prezentată o succesiune de 19,30 Teleju
tural-educativă desfăşurată de organele şi organiza diapozitive reflectînd modul în care se acţionează 20.00 Oamci
ţiile de partid din această mare unitate industrială. pentru înfăptuirea sarcinilor economice ce stau în cuitural-artistică 20,25 Film
Atmosfera de lucru a plenarei a fost inaugurată faţa colectivului. de de.
de o expoziţie bogată, deschisă în holul clubului „Si- nùerà
în cadru] plenarei s-a rele
derurgistul“, înfăţişînd principalele forme şi mijloa In pagina de faţă redăm pe scurt problematica vat, pe bună dreptate, că e- Un binemeritat succes au re ductie
purtat, de asemenea, formaţii
ce folosite de organizaţiile de partid In această im dezbătută în cadrul plenarei. forturile marelui colectiv hu- le de muzică uşoară, corul şi france:
nedorean pentru Înfăptuirea orchestra semisimfonică. 22,10 Revisti
sarcinilor stabilite de Congre Au fost organizate şi alte că TV
sul al Xl-Iea şi Conferinţa acţiuni cum stat festivalul de 22,35 Telcjui
Naţională ale partidului sint muzică uşoară „Luceferi de
Conducerea nemijlocită — CIFRE Şl FAPTE concludent susţinute de activi metal“, săptămîna culturală cu
tatea culturală şi artistică des
tema „Artele — fereastră des
făşurată de un marc număr de
creatori şi formaţii de amatori. cinsă spre om", Ia care şi-au K A I
dat concursul, alături de ama
Redăm, pe scurt, citeva din
•
Biblioteca clubului
cut 7 filme, abordînd te
factor decisiv pentru „Siderurgistul“ dispune de educaţie moral-cetăţe- activităţile desfăşurate. tori şi artişti profesionişti. BUCUUEŞ
matică muncitorească şi
Meritoriu se înscrie ta acest
In cadrul acţiunilor cu ca
context
cenaclului
şi
viaţa
de un fond de 85 330 vo
lume. în anul 1978 ca a nească. racter de masă sub generice „Lupta“, care a apărut cu 4 dioprogranu
ca „Uniţi tn muncă şi in fap
lucrări proprii, a organizat 30
cuprinderea problematicii majore avut 6 203 cititori, dintre nează 4 brigăzi ştiinţifice te“, „Astăzi, clubul ne aparţi dc şezători şi întilniri cu citi Radiojurnal
® în combinat funcţio
ne“ şi altele, formaţiile uzine
torii, 7 apariţii Ia televiziune,
care 5122 muncitori, 729
pi^-ei ; 8.’0
intelectuali. Au fost citi in care îşi desfăşoară ac lor şi ale secţiilor au prezen 15 comentarii radiofonice, 10 diilor -;-g
participări la antologii de poe
tat in faţa oamenilor muncii
te 81832 volume. în sec tivitatea un însemnat nu peste 200 de spectacole, la ca zie, obţtaînd un număr însem 9.05 ■» 'îjl„n
Plenara a apreciat că rale, ceea ce le sporeşte ţiile şi uzinele combina măr de jurişti, profesori, nat de premii pe plan naţio lor ; , j,00 I
organele şi organizaţiile de rolul educativ, contribuind ingineri şi alte cadre. re au participat peste 20 000 nal şi judeţean, 10.05 Atlas
de oameni ai muncii, temati
partid din combinat asi activ la cultivarea calităţi tului funcţionează, de a- ® în cadrul acţiunii în ca principală fiind omagierea Plenara a apreciat insă că Ştiinţa şi \
gură o mai bună conduce lor militant-revoluţionare semenea, 20 de microbi- treprinse de organizaţia generoasă a hărniciei şi devo marele colectiv de slderurgişti mente folii,
hunedoreni are încă largi dis
re a activităţii politico- ale membrilor de partid, blioteci mobile. de partid pentru comple tamentului in muncă pentru ponibilităţi pentru o partici de ştiri ; 11
producerea bunurilor materia
ideologice. Ca urmare, a- la creşterea nivelului de • In C.S.H. intră la tarea studiilor, la ultima le şi spirituale. La faza jude pare mai activă şi mai efi ră radio-tv.
ceastă amplă aotivitate cu răspundere, dăruire şi exi fiecare apariţie aproape sesiune de examene a- ţeană montajele de Ia uzinele cientă la marea Chitare a de ştiri ; 12,
prinde mai bine problema genţă, în spiritul codului 15 000 de ziare şi reviste. proape 230 de membri 4 şi 5 au ocupat primele două României, stimultad neîncetat folclorului u
efortul creator pentru produc
tica majoră a îndeplinirii eticii şi echităţii socialiste, « Cinefotoclubu) a rea de partid au absolvit di locuri, iar brigăzile artistice de ţia bunurilor materiale şi spi pere .interp:
la uzinele nr. 4 şi 7 au obţinut
sarcinilor de plan şi a an al angajamentului solemn. lizat în cursul anului tre ferite clase. locurile II şi, respectiv, III. rituale. De la 1 Ia 3
gajamentelor. în centrul ei club ; 16,Ot
Activitatea de conduce
se află prioritar producţia re a asigurat, de aseme 16.20 Coordo.
netă şi fizică, reducerea nea, înarmarea comunişti Largă participar© 16,40 Altern;
consumurilor de metal, lor, a tuturor oamenilor Citeva direcţii muzică uşoa
materie primă, materiale, lin de ştiri
muncii cu cunoaşterea po vioară — m
combustibili şi energie, creş liticii interne şi externe a Ea creaţia tehnico-ştiinţifică dc acţiune
terea productivităţii mun partidului şi statului, pu- 17.20 Pentru
cii şi a eficienţei acesteia. rele serii ; 2
nîndu-se un accent deose dru romSnes
Unul din obiectivele esen
Mai mulţi tovarăşi care au bit pe însuşirea documen ţiale ale muncii politico- tehnologii de fabricare a u- blemelor prioritare şi nou • Perfecţionarea în tă economic,
tăţilor pe plan mondial din
nor mărci de oţel şi tipo-
luat cuvîntul, între care telor Conferinţei Naţiona ideologice este stimularea ac dimensiuni de laminate cu domeniul siderurgiei. Au fost continuare a activităţii ţe sonore ; I
Teodor Şuteu (O.S.M. II), le a partidului, ale Plena tivităţii de creaţie tehnico- un grad avansat de puritate organizate consfătuiri vizind de conducere a întregii oră ; 23,00—;
'Ion Postolache (Aglomera- rei C.C. al P.C.R. din 22-23 ştiinţifică, integrată în Fes şi rezistentă mecanică," creş generalizarea experienţei po munci politico-ideologi muzical noct
tor II), Elena Băleanu (U- martie 1978 cu privire la tivalul naţional Cântarea terea coeficientului de scoa zitive acumulate în activita ce de către organele de TIMIŞOAR
României“, domeniu în care
tere, autodotarea şi autouti-
partid în spiritul am
zina nr. 6) şi alţii au sub noul mecanism economico- s-au dobindit rezultate bune. larea, reducerea consumurilor tea de creaţie tehnico-ştiin plelor şi bogatelor indi litatca radio
ţifică de masă. 3 expoziţii,
liniat că în adunările ge financiar, adîncirea auto- In cursul anului 1978, de pil de materii prime, materiale, din care una cu caracter caţii date de secretarul nla azi; 18,;
nerale,' plenarele de comi conducerii şi autogestiunii dă, au fost aplicate in pro combustibili şi energie, utili permanent, oglindind preocu general al partidului, cranului; 18,
tete se dezbat cu regulari ducţie 178 de soluţii tehnice zarea capacităţilor de pro parea pentru asimilarea şi t o v a r ă ş u l Nicolae gure de ui
muncitoreşti, ale Plenarei noi, 29 de inovaţii şi inven ducţie, perfecţionarea forţei
tate probleme ale educa C.C. al P.C.R. din februa ţii, prin care s-a obţinut o de muncă. producerea subansamblclor şi Ceauşescu. ne de limbi
ţiei şi formării conştiinţei pieselor de schimb impor • Se cer îmbunătăţi rară; 18,40 I
rie a.c., consfătuirilor orga eficienţă economică de aproa Activitatea de creaţie teh- tante.
socialiste, ale mobilizării nizate la C.C. al P.C.R., pe pe 53 milioane lei. Cadrele nico-ştiinţifică din combinat te stilul şi metodele de ardelene diii
colectivelor secţiilor şi uzi tehnico-inginereşti, precum Cu toate rezultatele bune lucru ale organelor de Revista soni
cunoaşterea profundă a te este bine stimulată de către dobîndite pînă în prezent,
nelor la realizarea sarcini zelor şi orientărilor cu şi un însemnat număr de comitetul de partid, de or plenara a apreciat că există partid cu secretarii ad tieă; 19,15
lor ce le revin din Progra prinse în expunerile şi eu- muncitori au fost antrenaţi ganele şi organizaţiile de încă unele neajunsuri în pro juncţi cu problemele de moaşă ţari
la o susţinută muncă de cer
mul partidului. Se acordă vîntările secretarului ge cetare ştiinţifică şi inginerie partid subordonate. Au loc movarea progresului tehnic. propagandă de 1a nive 19,30—20,00 \
regularitate
cu
dezbateri,
o atenţie mai mare însăşi neral al partidului, tova tehnologică pe teme majore mese rotunde, simpozioane, Se constată, de pildă, că fi lul comitetelor de partid
pregătirii adunărilor gene răşul Nicolae Ceauşescu. cum sint : asimilarea noilor comunicări tehnico-ştiinţifice, nalizarea unor soluţii adop şi din birourile organi
concursuri cu tematică de tate au un drum prea lung zaţiilor de bază, precum ifcmE
mare actualitate şi stringenţă de aplicare. De asemenea, şi cu cadrele din orga
pentru dezvoltarea siderur unele cadre tehnico-ingine- nizaţiile de masă care
Mivel şi conţinut corespunzătoare giei şi economiei româneşti. roşti aduc încă o contribu se ocupă de aceste pro DEVA : Dr
ţie slabă la soluţionarea u-
Aproape
bleme. Să se instituie
cu
săptămînal.
sprijinul conducerii tehnice nor probleme esenţiale pri un sistem de lucru bine pănă (Patria;
dată • Cart
a combinatului, se organi vind cercetarea ştiinţifică şi definit, în care un loc ta) ; HUNEI
invăţămintului politico-ideologic zează dezbateri asupra pro- ingineria tehnologică. important trebuie să-l cu masca de
Al treilea ju
ocupe Ziua secretarului le I-II (Artt
^fo„ (ructori
O bună parte a dezbaterilor că pentru înfăptuirea neabă cat şi U.T.C., analizind, in a- adjunct. Ziua propagan S
din plenară s-au oprit asupra tută a obiectivelor şi sarcini celaşi timp, în spirit critic şi distului şi a lectorului, ŞANl /oliţ
nivelului, conţinutului şi efi lor stabilite de partid. autocritic unele fenomene ne (Unire ; Di
cienţei invăţămintului politico- Este meritorie preocuparea gative. Plenara a apreciat că precum şi alte forme de pănă ,7 Noi
pod prea în,
ideologic, participării cursanţi organizaţiei de partid din com deşi în prezent învăţămîntul îndrumare şi control.
lor şi propagandiştilor la dez binat pentru formarea şi dez este mai bine organizat şi se riile I-n (R*
baterea largă a politicii gene voltarea unei baze materiale desfăşoară la un nivel cores • Activizarea şi ac DENJ : Totu
rale a partidului, legării sale consistente, care să vină în punzător, influcnţînd pozitiv tualizarea fără întîrzie- ‘ural) } <
organice de practica social-is- sprijinul desfăşurării în bune conştiinţa şi comportamentul re a unor pîrghii im citoij ic) ;
torică a făuriririi societăţii so condiţiuni a invăţămintului po- oamenilor in muncă şi viaţa noarea pierd
cialiste multilateral dezvoltate litico-ideologic. La clubul „Si socială, continuă să persiste, portante ale muncii po nei Blum
în Komănia. In cele 521 cercuri derurgistul“ funcţionează cu totuşi, unele neajunsuri. In litice de masă, cum sînt LONea : c
ale invăţămintului este cu rezultate btme un cabinet de unele cursuri există tovarăşi t » • omi mmmt >•/ •/;!<<* gazetele de perete, pro nerul) ; PE
prins, practic, întregul perso ştiinţe sociale, dotat cu un care mai absentează de Ia ac paganda vizuală, vitrina lodiile nopţi:
toresc) ; ANI
nal muncitor din combinat. bogat şi variat material docu tivităţile colective, alţii care iMimm iwîiii ' 3 mmm calităţii. roz (Muncit
Pentru toate tipurile de cursuri nu studiază cu atenţie mate mm
au fost elaborate la timp te- mentar şi aparatură audio-vi- rialul bibliografic, din care « în cadrul Festiva CÂNI : Ches
maticile, iar pe baza progra zuaiă, iar în cadrul secţiilor cauză participarea Ia dezba : nwmu tmmm tmmmfy lului „Cintarea Româ părtarea iun
mului stabilit se asigură lunar din combinat există în prezent teri este încă redusă. Dezba niei“ trebuie să se a- iembrie) ; B
Instruirea metodică a propa 22 puncte de documentare po- teri mai slabe s-au constatat 1 6 Q 8 6 navală din l:
gandiştilor. litico-idcologică. Aici au Ioc în cercurile de la modelărie, corde atenţie prioritară şie) ; GURAI
Raportul prezentat, cit şi to dezbateri, mese rotunde, sim atelierele mecanice, O.S.M. I, 'Mwmii umm mmît ül mm aplicării iniţiativelor americă expr
(Minerul)
(
varăşii care s-au referit la a- pozioane, consultaţii, la care forje. De asemenea, unele or muncitoreşti, activităţii inte de tăct
ccastă importantă latură a participă un număr însemnat ganizaţii de partid, cum stat i M f a n r i im de creaţie ştiinţifică şi Tentacule (Fi
muncii de propagandă, au de lectori, propagandişti şi cele de la O.S.M. I, schimbul GIU-BAI ; IC
subliniat faptul că atit în dez cursanţi, urmărindu-se cunoaş A, atelierul de forjă, mecani : umr tar mim *1 tehnică, educării mate-
de foc — se:
baterile ce au Ioc în cursuri, terea temeinică a politicii in că I, laminoarele bluming-sc- H t n i n m m-mhu-r rialist-ştiinţifice a oa de cultură)!;
cit şi în cele de pregătire a terne şi externe a partidului. mifabricate, pregătirea mate m menilor muncii, vieţii ţul meu <—
propagandiştilor, se pune un Mai mulţi participanţi la ple riilor prime, laminorul de sîr- Ji bu nt spirituale a colectivului. (Popular) ; I
accent deosebit pe realizarea nară, între care tovarăşii Ni mă nr. 2 etc., nu se ocupă ht n a n e r n ' nn ® Menţinerea şi îm tă în cosmc
unei legături strînse intre te colae Stăncioiu, Vaslle Zarafi- suficient do modul ta care se Din nou îmi
me si documentele actuale ale vaclte, Arcadie Schwartz, Con desfăşoară învăţămintul, cum bunătăţirea unor forme de cultură) ,
partidului, precum şi între a- stantin Ioniţă, au împărtăşit participă la acesta tovarăşii mm bogate în conţinut, a- unchiul Tom
eestea şi problemele concrete din experienţa organizaţiilor pe din cercurile de nemembri de tractive, cum este acţiu SIMERIA : . B
ale vieţii, ale producţiei mate care Ie reprezintă in privinţa partid, la ce nivel se desfă mimmm nea „Dialog pe aceeaşi şui) ; ILIA :
riale şi spirituale cu care se desfăşurării invăţămintului po- şoară tavăţămtatul organizat de mmnm scenă“, care au darul să cete (Lumin
confruntă colectivele de mun- litico-idcologic de partid, sindi sindicat şi U.T.C. Oamenii iri
stimuleze munca politi (Minerul) ;3G
co-ideologică din secţii mărire pări
şi uzine şi să antreneze riile I-II (Mi
Unul din meritele plena în mod concret, ceea ce a- un număr crcscînd de
treaga analiză asupra muncii In strîfisă legătură cu sarcinile economice,
rei coristă in faptul că în testă activitatea slabă a se oameni ai muncii la ac
politico-ideologice şi cultu cretarilor adjuncţi cu pro tivitatea cuitural-artis V R E P
blemele de propagandă, con
tică.
ral-educative a raportat-o la trolul slab asigurat de către
influenţa pe care aceasta o -cu comportamentul în muncă şi viaţa socială organele de partid. • Antrenarea mai
are asupra conştiinţei şi largă şi mai activă a ca Timpul p;
ziua de 9 m;
comportamentului oamenilor, Âu fost adresate, de ase drelor de conducere în se menţine îi
la activitatea productivă a colectivului. In cadrul plena ciente de combatere a feno Există însă un număr des menea, critici aspre organi ansamblul muncii de e- dă cu cerul
zaţiilor de
partid de la
colectivului combinatului. Re- rei s-au analizat rînd pe menelor negative în muncă tul de mare de gazete de pe secţiile prelucrare, reparaţii ducaţie socialistă, iniţie ros. Vor căd;
%
rînd gradul de ancorare şi
ferindu-se la orientarea mun de eficienţă a fiecăruia din şi viaţa socială. în cursul a- rete a căror contribuţie la siderurgice, laminoarele blu- rea unor acţiuni siste Ie. Vîntul va
nului trecut comitetul de
cu intensifică
cii politice de masă. plenara tre aceste mijloace. mobilizarea colectivelor pen ming şi de sîrmă, furnale nr. matice care să asigure din vest.
a apreciat că munca de la O bună activitate în slujba partid a organizat trei expo tru îndeplinirea sarcinilor continuitate şi nivel co hoâptea va f.
om la om, activitatea gaze producţiei au desfăşurat şi ziţii ale gazetelor de perete este încă slabă. Pentru a- 1 ş.a. care, deşi au primit tre —4 şl 1 i
telor de perete, vitrinele ca continuă să desfăşoare colec şi satirice. O activitate re ccasta au fost criticate ga sprijin din partea comitetu respunzător, înlăturîh- între 8 şi 13
lităţii, propaganda vizuală, tivele de redacţie ale gaze marcabilă în sprijinul pro zetele de perete de la cup lui de partid din combinat, du-se cu liotărîre forma locală dlmint-
La munte i
propaganda prin conferinţe, telor de perete. în concursul ducţiei desfăşoară gazetele toare industriale, reparaţii au manifestat o slabă preo lismul. cu cerul nor
cupare pentru înfiinţarea şi
siderurgice, secţia I furnale,
celelalte forme şi mijloace judeţean al genului, un nu de perete de la secţiile : la oţelăriile Martin 1 şi 2, e- activizarea vitrinelor calităţii, precipitaţii sr
ale acesteia sint subordonate măr considerabil de gazete- minorul de benzi, furnale nr. nergetic etc. Aceste gazete ca pîrghie importantă în lapoviţă şi n:
preocupărilor generale pen de peretg ?i satirice s-au do 2, oţelăria electrică, precum publică ediţii întîrziate, cu va prezenta ţ
tru îndeplinirea . obiectivelor vedit pîrghii importante ale şi cea de la căminul de ne- lupta pentru îmbunătăţirea Pagină realizată de G0—80 km/oră
continuă a calităţii produse
economice ce stau în faţa muncii educative, forme efi familişti nr. 6. «srticolo scrise la general, fă- lor siderurgice. CORNEL ARMEANU
să să vizeze fapte şi oameni