Page 34 - Drumul_socialismului_1979_03

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NJ

COLECTIVO!¡NIREPRINDERII CHUCE ORÂSIIE - PUTERNIC MEAT 1 MODERNIZAREA

_____ ____ _____________ __________ ____________ *
In jurul o
misir
Şl DIVERSIFICAREA PRODUCŢIEI, IN REALIZAREA SARCINILOR SUPLIMENTARE Solen
Palat
docui
romă
13,50 Telex
13,55 Con©
în jurul c
giune
ropoi
Depunem eforturi susţinute pentru Din angajamentele Pe fluxul tehnologic Bucu
remo.
şedin
a avea un an bogat în rezultate bune colectivului Fram
eard
împri
pe anul 1979 na
Gisca
— Tovarăşe director, menllor muncii din secţiile poliuretanii făcut
pentru început vă rugăm de mase plastice s-a ridi­ • Harnicul colecliv al şedin
să ne spuneţi de pe ce baze Convorbire cu cat cu acuitate problema întreprinderii chimice Socia
t o v!
aţi abordat sarcinile de ing. GHEORGHE VALER, asigurării ou piese de Orăştie, hotărît să dea Ceairţ
plan pe cel de-al 4-lea an director, şi schimb, deşi în această ac­ viaţă sarcinilor ce-i re­ Din gama largă a ma­ „Olteii“. Producţia de pie­ răşci
o vii
al cincinalului. economist PETRU DUMITRU, tivitate s-au adus unele vin din programul su­ selor plasti-cc, una nouă se se şi repere din poliure- ţara
— Deşi am întâmpinat u- director adjunct îmbunătăţiri ; se dovedeşte plimentar de dezvolta­ află acum la capătul flu­ tani reprezintă o premieră 15,20 Muzii
nele greutăţi, am încheiat însă că acestea sînt insu­ xului tehnologic al între­ în industria românească, 15.15 Cum
anul 1978 cu rezultate bu­ ficiente. în prezent avem re economico-socială a prinderii. Este vorba de ceea ce, trebuie să recu­ Meda:
cescu
ţării, adoptat de Confe­
ne. Voi da doar eîteva e- torită acestui lucru în anii în studiu creax-ea unui ate­ utilizarea pe scară cres- noaştem, este o mîndrie, 16.15 Agejii
xemple. De pildă, ne-am 1977 şi 1978 am avut asi­ lier specializat pe produc­ rinţa Naţională a parti­ cîndă a poliuretanilor. Ce dar şi o răspundere, peiv 16.40 Clubu
dului, s-a angajat să în­
angajat la o producţie glo­ gurată o desfăşurare rit­ ţia de piese de schimb, sînt aceştia ? Tot o masă tru colectivul nostru. 17.40 Săptă
ternă
bală suplimentară în va­ mică a îndeplinirii planu­ ceea ce va -reduce efortul deplinească planul pe 4 plastică, dar care are pro- Vom produce planşe l'W Antoli
loare de 20 milioane lei şi lui. ( valutar. ani ai cincinalului cu pi-i-etatea unor stări de a- tru c<
am realizat aproape 27,7 Ne-a preocupat şi conti- Petre Dumitru : Produc­ două luni mai devreme, gregare extrem de felurite bord, volane sem¡flexibile, 18,45 IIoclK
^___ Ai- _
milioane, apreciind că riuă să ne preocupe redu- ţia anului în curs ne pune rcalizînd astfel o pro­ — de 1-a cea de rigiditate deci un volan cu caracte­ „sa)
ne-am înscris bine în sar- cerea cheltuielilor pentru tot atît de acut şi proble­ ducţie suplimentară în şi duritate comparabile cu ristici fizico-mecanp 13,3i x’eleji
cinile ce ne-au revenit din transportul intern, pentru ma asigurării secţiilor de valoare de 100 milioa­ cotiere, minere, benzi de­ 20, , Teleejt
programul suplimentar a- modernizarea lui continuă mase plastice cu matriţele ne Iei. lemnul, sau metalul, să zi­ corative şi multe altele. 20.30 tele Film
doptat de Conferinţa Naţio­ prin paletizarea şi amba­ © în acest an, valoa­ cem, la cea de maximă — In ce stadiu vă aflaţi Produ
nală a partidului. La pro­ larea produselor direct de necesare. Această ohesti-une rea producţiei globale flexibilitate, cu o gamă cu asimilarea ? lor tu
ducţia fizică am raportat o la hala de producţie. în este hotărâtoare . pentru vo­ suplimentare se va ri­ largă de stări intermediare. — Destul de avansat. 22,05 Intilni
seara
depăşire de 83 tone produ­ cincinalul viitor vom asi­ lumul şi calitatea prodüc- dica la 10 milioane Ici. Despre ceea ce se între­ 22.30 Teleju
Munean
Rodica
Chimista
se din mase plastice peste gura alimentarea pneuma­ ţiei. o • Colectivele celor prinde în prezent în uni­ şi inginera Ana Sasu au
plan. Şi la producţia mar­ tică a maşinilor de injecţie Tratam, de asemenea, cu două secţii de prelucra­ constituit, de fapt, o staţie
fă am realizat o depăşire direct din siloz. Vom intro­ răspundere şi alté proble- re a maselor plastice tate pentru introducerea în IÊAI
de peste 16 milioane lei. duce, evident şi alte îm­ me, cum ar fi: calitatea fabricaţie a poliuretanilor pilot care are menirea u-
Datorită acestei producţii bunătăţiri în acest sector. producţiei, asimilarea a 66 s-au angajat să-şi depă­ ne vorbeşte inginerul Eu­ nui deschizător de dr-um
suplimentare, colectivul — După cum se ştie, repex-e noi în px-oducţia de şească sarcinile de plan genia Oliviu Oancea, şeful pentru marea producţie de BUCURE!
nostru a reuşit să realizeze partidul, secretarul său mase plastice, reducerea Ia producţia fizică cu serie. Dealtfel, tovarăşa dioprogram
Radiojurnal
indicatorul de producţie general, tovarăşul Nieolae cheltuielilor de px-oducţie 200 tone produse. atelierului de proiectare. presei ; 8,li
netă, chiar şi în condiţiile Ceauşescu, au pus în faţa printr-o dimensionare mai ® Prin măsurile teh- —• Deocamdată, unitatea Munean îşi pregăteşte teza diilor; 9,00
depăşirii nivelului cheltu­ colectivelor de muncă, a riguroasă a consumurilor şi nico-organizatorice ce noastră va-produce o sumă de doctorat tocmai în teh­ 3.05 Audien
Buletin de
ielilor materiale planificate. întregului nostru popor, e- înlăturarea mai hotărâtă a vor fi luate, planul la de x-epere din poliurctan nologia prelucrării poliure- vista litera;
Asemănător am încheiat xigenţe calitative deosebite risipei, oreştei-ea producti­ productivitatea muncii pentru industria automobi­ tanilor. E de felicitat pen­ Legendă şi
doine şi Joi
bilanţul şi la pi-odueţia în anul 1979. Cum va răs­ vităţii muncii, utilizarea se va depăşi cu 1 la tru îndrăzneală şi capaci­ tln de ştiri
destinată exportului. Faţă punde coleotivul dumnea­ mai bună a timpului de sută. listică, inclusiv pentru vii­ tate. Nu ? Alături de ele turai ; 11,25
de angajamentul de a ne voastră acestor cerinţe ? lucru ş.a. toarea maşină românească 11,35 Avanp
tv. ; 12,00 I
depăşi sarcinile la export Gheovghe Vaier : în an­ luci-ează la proiectarea ma­ 12.05 Din ci
cu 100 mii, am realizat samblul activităţii bune de triţelor alţi oameni de nă­ lui nostru ;
299 mii lei valută. pînă acum, introducerea dejde : Vasile Perţa, Ioan componistic
noului mecanism economi- dueanu ; 13,
Cu -alte cuvinte, am ob­ Stănuţ şi Alexandru Că- 15.00 Meridi
ţinut rezultate bune la be­ co-iinanciar — vreau să fiu leanu. Radiojurnal
cording ; 18
neficii, producţia netă şi la bine înţeles, procesul de — Cu alte cuvinte, însăşi 20.00 Romaj
producţia globală la 1000 introducere nu noul meca­ voie bună
nism — a relevat şi une­
lei fonduri fixe medii. întreprinderea este în pre­ certante ;
le carenţe pentru înlătura­ România ; 2
— Este evidentă, deci, e- rea cărora desfăşurăm o zent o staţie pilot în utili­ nore ; 22,i
xistenţa unei baze destul bătălie energică. Avem în zarea noii mase plastice. 22.30 Maratc
24.00
Buletin
de solide de continuare a vedere, în primul rîn,d, re­ — Se poate afirma, în- 6,80 Non st<
efortului în cel de-al pa­ ducerea cheltuielilor de fcr-adevăr, acest lucru. Lu­ turn.
trulea an al cincinalului. px-oducţie, care, se ştie, in­ TIMI.ţOA?)
Ce ne-aţi putea spune de­ fluenţează nemijlocit ni­ crăm ou noutăţi: matriţe Iitatea radii
spre asigurarea ritmicităţii velul pi'oducţiei nete. Am din răşini epoxidice, ceva nia azi; 18,'.
producţiei, tovarăşe direc­ început să acţionăm cu toa­ îix care se îmbină organic larc române
tor adjunct ? tă fermitatea pentru creş­ chimia şi fizica. Vom lu­ nalităţilor
18.30 Mărtui
— încă de la începutul terea gradului de utilizare cra, de asemenea, matriţe ne; 18,40 A
cincinalului ne-am preocu­ a capacităţilor productive. scena lirică;
lcidoscop sc
pat de cunoaşterea din Aici avem în vedere două cu deschideri pneuhidrau-
timp a profilului de fabri- laturi esenţiale : îmbunătă­ lice pentru planşele bord
oaţie pe fiecare an. ţirea aprovizionării tehni- ale autovehiculelor. Alte
— Ce înseamnă din eo-materiale şi ridicarea noutăţi le păstrăm pentru UllS!
timp ? considei-abilă a calităţii re­
— Cu 3-4 luni înainte paraţiilor. Considerăm că altă dată. DEVA :
de începutul anului avem este necesar să reorgani­ — Vă urăm succes de­ pănă (P--
dată •
peste 85 la sută din pro­ zăm întreaga activitate plin în această activitate, ta) ; ’
ducţia conti-actată, în aşa de reparaţii şi înti-eţineri, pe cit de captivantă, pe cu m-.
Execuţia pieselor pentru matriţe solicită o înaltă calificare. Iată, Dorin Arnold, Ioan
fel încît să putem pregăti mai ales la maşinile de Suciu ţă Ioan Cornean, clin atelierul tic întreţinere, se numără printre numeroşii specialişti 1 tptgnsA, ,
PK
sculele, matriţele necesare injecţie. De asemenea, în clin secţiile de mase plastice. atît de încărcată de răs­ ta este
pentru fiecare profil. Da- adunările generale ale oa- Foto : VIKGIL ONOIU pundere. • nicea) ; Di
pătiă (7 No
pod prea ir
riile I-II (R
PENI : Tote
Prin 1959—60, cînd însuşi ac­ automobil romănesc „Olteit" şl meni — operatori ehimiştî, cu clu, ne spune că acest colec­ (Cultural) ;
tualul şef al secţiei a iH-a diversificării producţiei de au­ o medic de vîrstă de sub 25 tiv s-a angajat să dea o pro­ MATRITERII citorcsc) ; \
mase plastice, lng. Ambrozie tocamioane şi tractoare, este de ani, dar foarte mulţi de ducţie suplimentară, In 1979, berarea ora
Huţa, nici nu bănuia că dez­ imperios necesară înfiinţarea 19, 19 şi 20 de ani, crescuţi în valoare de 5 milioane lei. seriile I-II
voltarea producţiei în acest do­ secţiei de prelucrare a poliu- După primele două luni se Să vorbeşti despre prelucra­ pentru păstrarea în cămările LONEA : C
meniu va lua o asemenea am­ retanulul, care va constitui o la şcoala de calificare sau la pare că angajamentul va fi... rea maselor plastice, ca pro­ noastre a cartofilor sau legu­ nerul) ; AN
ploare la I.C.O., încît va fi ne­ premieră naţională în produc­ liceul de chimie, trăiesc în era suplimentat. Firesc. Cu oameni ces tehnologic deosebit de pre­ melor ; imaglnaţi-vă şi vă daţi nionistul (¡VI
cesară profilarea pe specific ţia de mase plastice. In acest maselor plastice cu toată pute­ ca Stellan Toma, maistru ri­ tenţios, de înaltă tehnicitate, seama ce înseamnă un matri- RICANI: Ch.
tehnologie a unor secţii ma­ an sînt în curs de omolo­ rea şi capacitatea lor creatoa­ dicat din muncitor de înaltă fără a o lega de activitatea ţer din secţia sculărie, con­ părtarea lur
mut, de 700—800 de oameni, pe re. Conduşi de maiştri ca calificare, care a uimit specia­ matriţerilor, a sculerilor şl dusă de ing. Valentin Cruceru. iembrie) ; I
atunci, prin ’60, chimia la O- gare 59 de repere pentru au­ Gheorghe Munteanu, Valeriu liştii din străinătate veniţi la mecanicilor este imposibil. Ba, Imaginaţi-vă că din 10 matri­ navală din 1
răştle însemna tananţl, oxizi toturismul de teren ARO, în­ Andrei, Vasile Horea, Şerban montarea utilajelor, prin capa­ dimpotrivă, un produs din ma­ ţe de import, necesare repere­ şie) ; GURA:
de fler şi cam atît. treaga gamă de repere pen­ Radu, Petru Ivaşcu, Tralan A- citatea sa deosebită în deslu­ să plastică, oricare ar fi a- lor pentru automobilul Dacia america expi
(Minerul) ; i
Producţia de autovehicule, tru „Olteit", numai din poliu- şirea „secretelor“ şi însuşirea ceasta — P.V.C., polietilenă, 1300, aproape toate au fost a- Inte de tăc
dezvoltarea generală şl diver­ retan, alte zeci de piese pen­ leman, Ambrozie Bâlăneanu, noilor tehnologii, cu Augustin polistiren, polluretan etc. — nu similate în producţia secţiei. Tentacule (F
Bristan,
Vasile
Ioan
Ispas,
sificarea gamei produselor In­ tru „Dacia". tinerii îşi însuşesc conştiinţă şi Giurgiu, Grigore Şendrescu, poate fi conceput fără o ma­ Şi, veţi vedea că lăcătuşii — GIU-BAI : C
dustriei romaneşti au însem­ şină şi, mal ales, fără o ma­ termen demult depăşit în a- de foc — se
nat la „Chimica" Orăştie, o a- • Vaier Negrea, Aurel Homoro- triţă. In industria maselor eeastă secţie — Dumitru Dom- de cultură) ;
dean, Virgil Dumitreseu, Veta
devărată revoluţionare a spe­ plastice, chimia şi metalurgia, naru, Iosif Romoşan, Nieolae
Cătănie!, Mioara Aprotosoale, mecanica, se află într-o inter­ ţul meu -
Hanciu, Sloian Manolescu, Ion
cificului producţiei, în care Petru Iancu, Valentin Ionaş- dependenţă inseparabilă. Fabri­ Berei, Constantin Rahoveanu (Popular) ; 1
ponderea o deţin produsele că, Ileana Olteanu, cu oameni tă in cosim
din mase plastice. începută O© Io dopuri Ia... ca aceştia şi atîţia alţii, pro­ caţia de scule şi matriţe pen­ — din generaţia celor ce au Din nou împ
tru maşinile de injecţie se con­
modest, cu produse simple, în dusele I.C.O. sînt cunoscute şi stituie, la întreprinderea chi­ executat primele matriţe pen­ cultură) ; Si;
tru mase plastice, apoi Emil
special ambalaje farmaceutice apreciate peste hotare. mică Orăştie, într-un sector Chira, Ioan Costoiu, Ion Mu- vanşa (Mure;
(sarpagan), industria maselor La „Chimica“ Orăştie masele de producţie de mare ponde­ şa, Cornel Hanciu aţi execu­ cincea pecet
plastice a cunoscut o diversi­ reperele „OIicil"-uîui plastice înseamnă un trecut re şi, în acelaşi timp, de înal­ tat matriţe pentru peste 1500 TELIUC ; O
ficare şi dezvoltare impetuoa­ foarte apropiat, un prezent so­ tă specializare. Adevăraţi sculp­ de repere ! oameni (Min
să, de nebănuit, ajungînd la lid şi un viitor într-o dinami­ tori în metal — ce fru­ Adevărată artă în mecani­
peste 70 la sută din volumul că viguroasă, energică. Oa­ moase sînt desenele florale de că, matriţeria, sculăria cum ii
producţiei întregii întreprin­ menii amintiţi sînt din două pe vasele de uz casnic imita­
deri. In atelierele cercetare, ma- răspundere muncitorească, se generaţii : cel ce au început ţie de cristal ! —, dar şi buni spun oamenii, demonstrează Vrei
resurse şi posibilităţi umane
Faptul că astăzi peste 200 de triţerle-sculărle, în secţii, zeci formează ca oameni. Doina era maselor plastice şl cei ce cititori în schiţe şi proiecte, a- rar întîlnite ; tenacitate, ne­
maşini de injecţie, de diferite şi sute de oameni privesc, gîn- Drăgulescu, reprezentanta ti­ au găsit-o în plină dezvoltare. poi mai buni executanţi ai com­ astâmpăr, o nelinişte mobili­ Timpul pr
tipuri, au fost specializate în dese, concep şi realizează noi­ nerilor în consiliul oamenilor Dar munca lor, activitatea au plexelor mecanisme, cu zeci şi zatoare în faţa unor produse 10 martie :
două mari secţii, că în per­ muncii, Tomlţa Soroccanu, Ve- un unic sens : modernizarea sute — unele — de suban- noi ce trebuie asimilate. Oa­
spectivă se conturează necesi­ le produse intr-un ritm de ne- ronica Drăgoţel, Eugenia Mo- şl dezvoltarea producţiei de samble în mişcare. De la un meni cu ani grei de meserie în general i
tatea organizării unei noi sec­ descris Oameni neastîmpă- ga, Floriţa Cozac, Dafina Pă- mase plastice. Fără o tradiţie dop pentru sticlă pînă la bor­ şi mal tineri, crescuţi pe lin­ rul variab;
ţii prelucrătoare de mase plas­ raţi, nemulţumiţi mereu de lu­ deosebită, din mers chiar, în dul (planşa bord, cum i se gă aceştia în spiritul clocotitor precipitaţii ]
tice, că un puternic sector crurile, extraordinare la un ran, mulţi alţii, se pregătesc pas cu dezvoltarea economico- spune corect) unei Dacia 1300, al priorităţii posibilităţilor u- mă de plo
pre
pentru a deveni dascăli ai
Izolat,
metalurgic asigură necesarul moment dat, şi banale după viitoarei generaţii de operatori socială, chimiştii din Orăştie tehnologia, gradul de comple­ mane asupra tăriei oţelului fac avea caracti
de scule-matriţe ‘ atestă, la intrarea în producţie de serie, ce vor lucra în viitoarea hală au crescut numeric dar s-au şi xitate a matriţelor însumează din durul metal coca din care Vîntul va su
ora actuală, profilarea unei a- caută necontenit soluţii de îm­ ridicat la ştiinţa stăpînîrli pro­ eforturi, căutări, încercări, vor ieşi frumoase, utile, eco­ vest şi nori
de producţie, care va trebui
devărate şcoli orăştiene în do­ bunătăţire, de ridicare a pro­ să asigure o producţie Ce 750 ceselor tehnologice într-o ra­ ştiinţă la urma urmei. Imagi- nomicoase produse din mase ratura va fi
naţi-vă doar cam ce matriţă
meniul acestei industrii mo­ ductivităţii şi eficienţei eco­ tone mase plastice injectate. mură a chimiei deosebit de trebuie concepută şl executată plastice. De la cana de ceai la tea între —2
derne. nomice. „Dincolo“, la secţia a II-a dinamică, in continuă mişcare pentru obţinerea din interio­ volanul, planşa-bord şi toate ziua între
In 1970 s-a trecut la produc­ Pasiunea pentru asimilarea mase plastice, doar profilul rul el a unui butoi de 30 sau elemente de confort şi sigu­ Ceaţă locală
ţia de piese auto din mase tehnologiei de prelucrare a po- producţiei e diferit, în rest, şi căutare — prelucrarea ma­ 60 de litri, ori a unei cutii de ranţă, semielastice, din viito­ seara.
rul automobil „Olteit“. Să nu
La munte
plastice. In 1976 a fost nece­ liuretanului, momentan într-o maşini şi oameni de aceeaşi selor plastice. mare capacitate, funcţională, uităm niciodată, cu mîna pe bilă cu cer
sară „despărţirea" producţiei staţie pilot, a dus la o... lu­ calitate asigură piaţa cu o ga­ volan sau luînd din cutiuţă o cădea ninsoi
de ambalaje de cea a piese­ crare de doctorat, dar şi la mă deosebită de produse. Şe­ Pagină realizată de aspirină, că departe, la origi­ ninsoare. V
lor auto, Iar, în ritmul tre­ soluţii originale, deosebit de ful secţiei, tot un tînăr „pro­ CORNEL ARMEANU şi NICOLAE STANCIU nea lor se află matriţeril. Cei moderat.
pidant al asimilării noului cele „din import“. 750 de oa- ducţie I.C.O.“, lng. Ion soca- amintiţi aici şi alţii mulţi, la
fel de bravi.