Page 35 - Drumul_socialismului_1979_03

39 Q SÎMBATA, 10 MARTIE 1979 Tag, jy

Pentru o nouă calitate în viaţa aşezămintelor cuituraie „Brigada înaltei

2IUNE DE CE IN „GRADINA"
VECINULUI ?
Activitatea cuitural-educativă productivităţi“
iï — Traus- O suprafaţă deloc ne­
ectii de Ia glijabilă de teren apar-
lublicii : (Urmare din pag. 1) la nivelul unităţii ? — i-affh ţinind Asociaţiei de creş­
i semnări)
>r oficiale In sprijinul producţiei întrebat pe tovarăşul ingi­ tere şi ingrăşare a tine­
tcezc ordinii şi disciplinei ¡mine­ ner Aurel Brânduş, direc­ retului taurin Orăştie a
prin/ reşti. Organizaţia de bază torul întreprinderii. fost transformată real­
M Transml- în legătură cu modul cum cum şi la punctul de docu­ din localitate şi aşezămân­ de partid a luat măsuri — S-ar putea arăta, de mente in depozit de gu­
ă de la ae- pentru repartizarea mai pildă — a răspuns interlo- noaie. Autorii acestui fapt
Qtemaţional activitatea cuitural-educa­ mentare, la consiliul popu­ tul cultural, în vederea ar­ cutor.ul — că şi în anul stnt — după cum ne-au
topeni : cc- tivă şi politică este îndrep­ lar comunal, la căminul monizării eforturilor ? judicioasă a comuniştilor,
e eării pre- tată spre îndeplinirea sar­ cultural. Desigur, cifrele de loan Honae: Reprezen­ s-a asigurat ca pe fiecare trecut, cînd întreprinderea spus proprietarii terenu- j
Hepublicii n-a îndeplinit în întregime tui —, tinii lucrători de ţ
Valery Gig- cinilor economice, zileJe plan au fost prezentate şi tanţii unităţilor economice schimb din brigadă să e- la unităţile vecine —
linff, c*rc trecute am adresat cdteva dezbătute în adunările ge­ fac parte din oonsiliul de xiste membri de partid ca­ planul la producţia fizică
cu doam- întrebări unor directori de nerale de partid, în adu­ conducere al căminului cul­ re să insufle tuturor spiri­ de cărbune, productivitatea I.P.N.C. şi I.S.C.I.P. Cuini
Aymone muncii planificate a fost o asemenea „colaborare"*
Estaing a aşezăminte culturale rura­ nările populare. Prin ga­ tural. De asemenea, prin tul de răspundere şi disci­ «u prea este dorită, pro­
vltaţla pre- le. Au răspuns la ancheta zetele de perete au fost sondaje întreprinse spre a plină în muncă. In acest depăşită cu 24 kg,ţpost;
Republicii noastră tovarăşii Ioan Ho- popularizaţi fruntaşii în studia preferinţele oame­ s-ar putea arăta, de ase­ cedeul trebuie grabnic a-
România, muncile agricole, cei din nilor. fel am reuşit să extindem bandonat.
u I Nicolae nae şi Ioan Inăşescu, di­ şi să aplicăm cu succes menea, că în perioada care
şl a tova- rectorii căminelor cultura­ sectorul zootehnic. La fel loan Inăşescu : Din con­ iniţiativa, să obţinem rea­ a trecut de la începutul a-
i Ccauşescu, le din Vorţa şi, respectiv, şi prin programele brigăzii siliul nostru de conducere S-A RECEPŢIONAT?
í'lclalá In Orăştioara de Sus. lizări mai mari ea oricînd cestui an, productivitatea
•ă. artistice. Aş mai aminti fac parte preşedintele şi în creşterea productivităţii muncii în abataje a fost Minerul Iosif Văleanu-
pulară — Cum se realizează în aici dezbaterile trimestria­ inginerul C.A.P., activează mai mare decît cea plani­ :
: un copac. localitatea dv. dezideratul le organizate în cele două dealtfel şi în brigada ştiin­ muncii. din Brad ne sesiza că de
Octav Oni- — Iniţiativa este în pre­ ficată cu 400 kg/post, iar o vreme plinea albă fa­
mai sus-amintit ? C.A.P. (Ocolişu Mic şi O- ţifică, condueînd în ace­ la nivelul minei cu 300 kg/ bricată la Brad are o cu-t,
lurală Ioan Honae : Conform răstioara de Sus), pe teme laşi timp un curs al Uni­ zent generalizată corespun­ post. Qred însă că cel mai
TCtUllli de zootehnie. Totodată, cu versităţii cultural-ştiinţi- zător condiţiilor existente loare aproape de cenuşiu '<
politică in- experienţei dobîndite, încă — şpunea tovarăşul Ion important lucru este atin­
itcrnaţlonală de la începutul acestui an prilejul informărilor politi­ fice. Penu, preşedintele comite­ gerea obiectivului urmărit
[Imului c -n- ne-am prevăzut acţiuni de ce se aduce la cunoştinţa Sintetizînd cele apuse de
¡ tineret dezbatere şi popularizare a cetăţenilor realizările obţi­ interlocutorii noştri, reiese tului sindicatului pe mină. în final — creşterea pro­
«mânia — Aceasta nu înseamnă însă ducţiei de cărbune, ridica­
"ri"a -Xa sarcinilor economice ce re- nute pînă în momentul res­ că se fac eforturi, se în­
pectiv. treprind acţiuni diverse şi că putem considera înche­ rea mai accentuată a efi­
, ./«nuinei noastre. Pre­ iată sarcina extinderii ei. cienţei economice.' Prin a-
pedia zentăm periodic stadiul de — Puteţi să enumeraţi conjugate pentru a dirija Pe măsură ce se creează plicarea iniţiativei „Briga­
: „In spa- realizare al acestor sarcini cîteva dintre rezultatele activitatea cuitural-educa­
ir închise“, comparativ cu indicatorii obţinute în localitatea dv. tivă spre îndeplinirea sar­ condiţii, ea va fi preluată da înaltei productivităţi“, şi că este crudă. Cauzele ?
a studiouri- şi de alte brigăzi. Ceea a măsurilor tehniico-orga- Neglijenţe in tehnologia
iuie generali, cu angajamentele de către oamenii muncii, cinilor economice. Mai nizatorice şi politice luate
de sîmbătă asumate. La impulsionarea ca urmare a strădaniilor mult sau mai puţin, toate ce se impune a fi remarcat în vederea aplicării celor­ da fabricare. Saramura
activităţii economice, apre- pe care le depuneţi în ac­ aşezămintele culturale pro­ este nu atît faptul că ini­ pentru preparatul aluatu­
lui nu sa filtra, făina de
ţiativa constituie o prezen­
oierea acestora, criticarea tivitatea cultural-educati- cedează în acest fel, ceea ţă vie la mină, ci mai ales lalte iniţiative muncitoreşti cartofi era de calitate ne­
unor neajunsuri, un rol vă? ce nu e rău, mai ales că şi îmbunătăţirii activităţii corespunzătoare, iar in ti­
Ioan Honae: Situarea rezultatele acestei activi­ faptul că ea trage puter­ generale a minei, astăzi
deosebit l-au avut brigăzile sîntem în situaţia să pu­ nete zile fermentarea şi
mmmm noastre artistice, care in­ comunei noastre pe locul tăţi sînt de domeniul con­ nic înainte întregul colec­ tem raporta că toate cele coacerea se făceau cam
tervin prompt şi operativ. şase în întrecerea pe anul cretului. Dar dacă proble­ tiv. Brigada lui Eugen Voi- udupă ochi“, fapt pentru
I : 6,00 Ra- 1978 şi cucerirea titlului de ma cantităţii manifestărilor cu, deşi obţine productivi­ cinci sectoare de producţie
mineţii; 7,00 Aş mai aminti succint sector fruntaş pe Exploa­ este în linii mari satisfă­ tăţi cu mult superioare ce­ ale minei sînt cu planul care piinea răminca ne­
i;00 Revista acţiunile noastre îndrepta­ dospită şi crudă. Am fost
cierul melo- tarea minieră Certej. cătoare, transformarea ei lor planificate, are acum depăşit, că producţia de
tin de ştiri; te spre ridicarea nivelului ' în calitate se impune pe zi numeroşi concurenţi. Mi­ cărbune realizată peste asigurafi de organele de
adio ; 10,00 de cunoştinţe profesionale Ioan Inăşescu: Partici­ plan de la începutul anu­ specialitate că aceste de­
; 10,05 Re- agrozootehnice ale ţărani­ parea cooperatorilor cu mai ce trece, pe măsura muta­ nerii din brigăzile conduse fecţiuni nu se vor mai re­
idio ; 10,40 multă răspundere la între­ ţiilor rapide ce au loc în de Franoise Bartha, Gheor- lui la Petri la se r idică la
• — balade, lor prin universitatea cul- ţinerea culturilor, asigura­ economie. Folosirea mai e- ghe Tomna, Leon Deak şl 15 000 tone, şi că în felul peta, că aşa s-au angajat
! 11,00 Bulé­ tural-ştiinţifică şi brigada acesta ani recuperat în­ brutarii brădeni. S-a re­
is Atlas cul- ştiinţifică, serile de oalcul, rea bazei furajere, parti­ ficientă a mijloacelor mo­ altele, şi-au propus să ob­ cepţionat angajamentul de
coteca „U“; ciparea lor în număr mare derne de practică cultura­ ţină productivităţi tot mai treaga restanţă din • anul
icră radio­ schimburile de experienţă. la construcţiile edili,tar-gos- trecut, că ne îndeplinim către toată lumea ?
la de ştiri ; In sectorul minier şi sil­ lă, trecerea de la acţiuni înalte la locuirile lor de
ira folcloru- vic am pus accentul pe ri­ podăreşti. „Ştiaţi că...“, întâmplătoare muncă, să-l ajungă şi să-1 cu succes angajamentul SCANDALAGIII
45 Medalion — Răspunde programul sau fragmentate, la cele depăşească pe Voieu. Or­ S-AU POTOLIT...
Jolmny Bă­ dicarea gradului de cunoş­ luat în întrecerea socialis­
le la 1 Ia 3; tinţe al muncitorilor, res­ de activitate al căminului ciclice utilizate în practica ganizaţia de sindicat spri­ tă pc acest an.
:lub ; 16,00 pectarea normelor de secu­ cultural Ia îndeplinirea şi educaţiei adulţilor, antre­ jină şi stimulează acest ...La început a fost o sin­ Gheorghe Andrei, Marin,
,15 Radiore- depăşirea sarcinilor econo­ Nicolau, Emil Cădere, lu-<;
Orcle serii ; ritate a muncii. mice ? narea specialiştilor şi frun­ spirit de emulaţie pe tărâ­ gură brigadă. Apoi alta şi crători la şantierul I —
eintece de Ioan Inăşescu : Şi la noi, taşilor într-o măsură mai mul creşterii productivită­ alte brigăzi de la .Petrila.
nelodii con- Ioan Honae ; Corespunde mare ş.a., pot duce la o ţii muncii, încunajînd orice Acum zeci de brigăzi de uzină din cadrul Grupului
} Azi, In preocupările au fost în­ întru totul. de şantiere Rîu Mare-Re-ţ,
Cadenţe so- dreptate în primul rfnd activizare mai pregnantă a succes, informând operativ mineri din Valea Jiului a- tezat, nu s-au prea re-|
ladiojurnal ; spre popularizarea cifrelor Ioan Inăşescu : Chiar da­ programului de manifestări colectivul despre realizări­ plică cu succes iniţiativa
dansului ; marcat in muncă, in hăr-j
ştiri ; 0,05— de plan în profil teritorial, că avem rezultate bune, e- cultural-educative îndrep­ le obţinute, popularizînd „Brigada înaltei producti­ nicie. In schimb se re­
musical noc­ planului economic al co­ xistă loc pentru mai bine. tat spre realizarea sarcini­ larg pe protagoniştii între­ vităţi“ şi, de curând, şi-au marcau prin beţii, scanda­
munei. Aceasta am făcut-o — Şi o ultimă întrebare: lor economice. cerii. manifestat interesul de a luri, bătăi. De-o vremej
ís,oo Actua­ prin panouri fixe în fie­ cum realizaţi colaborarea — Ce se poate spune o însuşi alte colective mi­ s-au potolit. Pentru fap­
ls,io Koma- care sat al comunei, pre­ între unitatea economică C. DROZD l despre eficienţa iniţiativei nereşti din judeţ.
rocurl popu- tele lor fiecare şi-a pri­
şr ale naţio- mit pedeapsa cuvenită.
Dnlocui toare; Măsurată în luni de pri­
contempora- Fotooritică mm**
■durl de pe vare de libertate. Meri­
,00—20,00 Ca- tă !
Construcţiri care... strică DACA TE-AI LUA
—BBBB
DUP A FIRMA...
mi
De o bună bucată de vreme încoace, Liceul in­
dustrial metalurgic din Oălan are un... vecin care-i In oraşul Brad funcţio­
uri în cum- face multe necazuri. Este vorba despre lotul 22 al nează o unitate care a-
...xcursie ciu­ parţine de I.C.S. Mixtă ji;-
li junglei (Ar- T.C. Deva, lot care ridică blocuri în Oraşul nou
DARA : Omul Călan. Cum constructorii au ajuns cu lucrul pînă în care, după firmă, este
Cier (Flacăra); gardul şcolii, n-au găsit altceva mai bun de făcut virşlărie, dar după ceea
(„Oonstrucf •
OŞAWI ; ij. /- decît să-l distrugă, iar mormanele de pămînt le-au ce vinde ar trebui, să se
nvinsă ţ ■ depozitat pe peretele căminului liceului. Dar nu s-au numească răchierie. A-
îuri in cum - ceasiă unitate, aşa cum
obrie) ; Un mulţumit cu atît. Au distrus în bună parte şi re­
părtat — .se- ţeaua electrică, şi reţeaua de termoficare a __ şcolii, o arată firma, ar trebui
ublica) ; LU- zona verde, iar calea de intrare în liceu arată ca în să fie profilată pe vin- /;
pentru fotbal zarea de virşli, nişte
irurgii (Mun- fotografia de faţă, adică impracticabilă, _ mai ou
LCAN : Eli- seamă pe vreme ploioasă. Rugaţi, criticaţi în repetate cîrnăciori specifici locului,.
lui Praga — foarte gustoşi şi ca atare A
Muncitoresc) ; rînduri, constructorii n-au găsit de cuviinţă să re­
cadorii (Mi- pare ceea ce au distrus. Poate acum se vor convinge şi foarte mult solicitaţi.'
OASA : Ghi- Aici insă, se vinde vinJ
tcitorcsc); U- că este de datoria lor s-o facă. fiert, ţuică caldă, spumai
nă-mă în de-
îoasă (7 No- Text: G. IGNAT da drojdie, rachiu dini
AD : Bătălia Foto: GH. PODARU vin, rachiu de drojdie,
4 (Steaua ro-
!
VRZA: Trans- ţuică bătrînă, rachiu su-' -
iri-— serile I-II perior, ţuică mureşană, t
iAŞTIE: îna- coniac, vin şi alte ,,tării“!.
e' (Patria) ;
căra); GEOA- Cum o dovedeşte realita­ posesor al unei maşini pro­ Virşlii sînt tot mai mult
mica anilor tea, în comuna Baia de Criş Educaţia Juridică a maselor trebuie o raritate. Oare ce se în­
ile I-II (Casa prietate personală, un om
HAŢEG : So- abaterile săvirşite de unii bine îmbrăcat, ne-a declarat ţelege de către mai marii
seriile I-II cetăţeni faţă de legislaţia in deschis că el unul nu va comerţului brădean prin
IAZI : Revol- vigoare sînt tot mai puţine să se materializeze în cunoaşterea face pază ! „De ce ?“. „Sînt profilarea şi specializarea
; CALAN : in ultima vreme. Faptul este bolnav şi nu pot sta în pi­
;ună (Casa de o consecinţă firească a acti­ cioare“. „Bine, dar la strung unităţilor comerciale ?
ERIA : Re- vităţii ce o desfăşoară facto­ legilor, în respectarea lor riguroasă
il) ; ILIA : A munciţi şezînd 7“. „Nu, dar DE LA HUNEDOARA
(Lumina) ; rii educaţionali pe linia e- de pază nu fac“. I.S. a fă­
menii rămîn ducării oamenilor, a acţiuni­ pildă s-a constatat că cetă­ spiritul cunoaşterii şi respec­ acest scop, popularizarea Co­ cut cerere de scutire, care ÎNCOLO...
cui). lor întreprinse pentru popu­ ţenii comunei nu cunoşteau tării legilor ţării cuprinde şi
larizarea largă în rîndul ma­ suficient de bine Legea nr, alte forme de manifestare. dului familiei va fi înscrisă a fost respinsă de adunarea
selor a legilor ţării. 58 cu privire la sistematizare Comisia de influenţare ob­ printre obiectivele majore generală a cetăţenilor şi în ...spre Hăşdat, drumul
ale programului de educaţie
zadar i s-a arătat că nu se
— Educarea juridică a ce“ şi, ca urmare, vînzarea • si ştească îşi ţine dezbaterile este plin de gropi, care
tăţenilor — ne spunea tova­ cumpărarea de case nu se cu public, iar hotărîrile ei a cetăţenilor pe 1979. poate sustrage de la aceas­ pun la grea încercare
— Se poate spune că, în
tă obligaţie, căci l-a ţinut
răşul Gherasim Trifa, secre­ făcea in concordanţă cu pre­ se afişează, abaterile săvâr­ general, oamenii din comuna strîns pe „nu“ in braţe. arcurile autovehiculelor şi,
labil pentru tarul biroului executiv al vederile acesteia. Cu spriji­ şite de unii cetăţeni, în spe­ noastră cunosc legile — ne „Sînteţi pasibil de amendă — nervii celor da la bordul
'remea va fl consiliului popular — este o nul Procuraturii judeţene, cial faţă de Decretul cu pri­ acestora. Se zice că în­
¡tabllă cu ce- problemă căreia îi acordăm acest act normativ a fost vire la liniştea publică, sînt spunea tovarăşul Xlie Rădu-„ i-am zis. „O să plătesc a-
Vor cădea o mare atenţie : Această ac­ lea, vicepreşedinte al consi­ menda“ ne-a răspuns cu gheţul, sarea, maşinile
:alo sub for- tivitate se desfăşoară con­ prezentaţ in adunările cetă­ înfăţişate Ia gazeta de pere­ liului popular. Numai că nonşalanţă. Cu asemenea oa­ grele au stricat drumul. O
e şi lapoviţă. form unui plan aprobat in ţeneşti, în adunările generale te, punctate în emisiunile în ceea ce priveşte respec­ meni trebuie procedat in ;
pitaţiile vor ale cooperativei agricole de staţiei de radioamplificare. tarea lor mai avem proble­ consecinţă, fără îngăduinţă. fi adevărat, nu zicem ni­
de averse, sesiunea consiliului popular producţie, a fost prelucrat la Datorită şi acestui fapt, nu­ me. Se ştie că toţi cetăţenii mic. Că sare s-a pus şi
a moderat din din ianuarie 1978. staţia de radioamplificare şi mărul lor este tot mai mic. — cei cărora le permite să­ Căci — cum ziceam — oa­ pe alte drumuri îngheţa­
vest. Tempe- Planul la care se referea afişat în locuri accesibile oa­ menii din Baia de Criş cu­
uprinsă noap- interlocutorul nostru cuprin­ In momentul de faţă s-au nătatea — sînt obligaţi să nosc legile, dar mai sînt şi te, pe care circulă ma­
;1 3 grade, iar menilor. Drept urmare, în constatat unele abateri de la facă pază obştească şi că din aceea care, deşi le cu­ şini şi mai de tonaj, iar
şl 10 grade, de o paletă largă de acţiuni ultima vreme cazurile de în­ prevederile Codului familiei. scutirile se aprobă de adu­ este adevărat. Dar din
dimineaţa şi care, în cea mai mare parte, călcare a legii respective sînt Pornind de aici, factorii e- narea cetăţenilor. Ei bine, nosc, nu le respectă. Educa­
se realizează. Astfel, cu pri­ tot mai puţine. Aşa s-a pro­ ducaţionali şi în primul rînd sînt oameni care, deşi cu­ ţia juridică a maselor tre­ două... adevăruri al trei­
Vreme insta- lejul fiecărei adunări cetă­ cedat şi cu Decretul 23171974, biroul executiv al consiliului nosc prevederile Decretului buie să determine nu numai lea ar fi cel mai cumin­
rariabil. Vor ţeneşti li se vorbeşte parti­ cu privire la organizarea şi popular şi-a propus ca în 231/1974, refuză să facă pa­ popularizarea legislaţiei ci şi te : drumul să fie scăpat
îşi averse de
>tul va sufla cipanţilor despre legile nou funcţionarea pazei obşteşti viitor să-şi intensifice acti­ ză. încadrarea în prevederile ei de gropile acestea buclu­
apărute sau li se prezintă ca şi cu alte acte normative vitatea pe linia cunoaşterii Cu unul dintre aceştia am a fiecărui cetăţean, fără ex- caşe...
cele caro interesează mai de larg interes. şi respectării actelor norma­ stat şi noi de vorbă. losiC
mult în etapa respectivă. De Educarea cetăţenilor în tive ce ocrotesc familia. In Stănilă, strungar la Brad, TRAi'AM BONDOR