Page 37 - Drumul_socialismului_1979_03
P. 37
ANUL' "XJTJtl
încheierea vizitei oficiale în ţara
noastră a preşedintelui Republicii
Franceze, Vaiery Giscard d’Estaing
Ceremonia semnării Plecarea
a ia a
documentelor oficiale ^ ^ ^
Preşedintele Republicii
Sîmbătă, 10 martie, pre tele Nicolae Ceauşescu şi Franceze, Vaiery Giscard
şedintele Republicii Socia- preşedintele Vaiery Giscard d’Estaing, şi-a încheiat,
—Kşte ' România, Nicolae d’Estaing s-au felicitat re sîmbătă, vizita oficială e-
Cea-uşescu, şi preşedintele ciproc, şi-au strîns cu căl fectuată în ţara noastră îm
Hepublîcir-Fcţţnceze, Vaiery dură mîinile. preună cu doamna Anne-
Giscard d’Eşiămg, au sem La încheierea ceremo Aymone Giscard d’Estaiog, Printre minerii clin sectorul III Musariu, clin cadrul I.IU. Barza, care obţin constant re
nat, în cadrul unei cere niei, preşedinţii Nicolae la invitaţia preşedintelui zultate bune in producţie, se numără şi echipa condusă de Ion Viăgea (in centrul imagi
nii). In dreapta sa — ortacul Florin Maici, iar in stingă — Glieorghe Alănăsoaîe.
monii, care a avut loc la Ceauşescu şi. Vaiery Gis Republicii Socialiste Româ Foto : ViRGIL OXOIU
Palatul Republicii, Decla card d’Estaing au închinat nia, tovarăşul Nicolae
raţia comună a Republicii o cupă de şampanie pentru Ceauşescu, şi a tovarăşei
Socialiste România şi a întărirea continuă a priete Elena Ceauşescu. SUCCESE DE PRESTI6IÜ PESTE 3 MILIOANE
Republicii Franceze. niei tradiţionale rornâno- • Solemnitatea plecării înal I’IRE DE RĂSADURI
Da solemnitate au parti- fran.ceze, pentru dezvolta ţilor oaspeţi a avut loc pe Venind in sprijinul unită
cioat persoane oficiale ro rea lot mai intensă a cola Aeroportul internaţional O- ţilor cultivatoare de legu
mâne şi franceze. borării rodnice dintre ţările topeni. m întrecerea socialista me din judeţ, lucrătorii dc
.Erau prezenţi ambasado noastre, în folosul şi spre P r e ş e d i n t e l e Nicolae la Asociaţia economică in-
rul- ţării noastre la Paris, binele ambelor popoare, în Ceauşescu şi preşedintele SIDERURGI.ŞTII SUPLIMENTAR — tcrcooperatistâ de sere Sin-
tandrei au asigurat condiţii
si. ambasadorul Franţei la interesul cauzei păcii, secu Vaiery Giscard d’Estaing, HUNEDORENI ÎNSCRIU pentru producerea şi livra
Bucureşti. rităţii şi cooperării în Eu tovarăşa Elena Ceauşescu CONSTANT REALIZĂRI <)0 MILIOANE kUli rea a peste 3 milioane fh*e
După seminare, preşedin- ropa şi în întreaga lume. şi doamna Anne-Aymone ÎN PRODUCŢIE ENERGIE ELECTRICA răsad. Ca sortimente, a u i
au fost insămînţate ardei,
Giscard d’Estaing au sosit Preocupaţi permanent şi res vinete şl tomate.
întîlnire de lucru la aeroport împreună. Ae tive întrecerea socialistă, orga- ponsabil de a livra cit mai
Ridicind Ia noi cote calita
multă energie electrică siste
roportul era pavoazat cu nizînd mai bine Întregul flux mului naţional, colectivele dc »»OS!,
<le producţie, siderurgiştii dc
Sîmbătă dimineaţa, a a- au fost examinate noi po drapelele de stat ale Re Jla C.S. Hunedoara înscriu con energelicicni de la Mintia şi .7 S
vut loc o în-tîLni’re de lucru, sibilităţi şi acţiuni concre publicii Socialiste România stant noi succese în muncă. Paroşeni depun eforturi stă
ruitoare pentru buna întreţine
| cr/fca ?
la care au participat per te menite să conducă . la şi Republicii Franceze. Pe Astfel, de Ia începutul anului, re şi exploatare a agregatelor Tiw .’iv, r717’.mi -şaift—•g;* -r »-..7?
1
soane oficiale române şi lărgirea şi diversificarea frontispiciul aerogării se a- ei au realizat suplimentar pe şi instalaţiilor şi menţinerea LANSARE DE CARTE
ste G 000 tone de oţel Martin
1'ranCeze. colaborării şi cooperării re flau portretele preşedinţilor şi electric, 8 500 tone de fon lor în deplină siguranţă de La librăria „Mihai Emi-
funcţionare,
asigurînd
zilnic*
în spiritul înţelegerilor ciproc avantajoase pe plan Nicolae Ceauşescu şi Vaie tă, 8 300 tone de laminate, producerea unor însemna! e nescu“ din Deva a avut
şi orientărilor stabilite de economic, tehnico-ştiiriţific ry Giscard d’Estaing, înca 3 000 tone de cocs, 17 ooo tone cantităţi de energie electrică loc lansarea volumului
p r e ş e d i n t e l e Nicolae şi în alte sfere de activita drate de drapelele de stat de aglomerat, 80 tone de ma peste plan. De la începutul a- „Casa Ursei mari“ de Paul
şini şi utilaje pentru indus
'Ceauşescu şi preşedintele te. precum şi în domeniul ale celor două ţări. tria metalurgică, iar sarcinile nului şi pînă la zi, colecti Eugen Banciu. volumul. ¡1-
Vaiery Gispard d’Estaing, Schimburilor comerciale. Sosirea celor doi şefi de la export au fost depăşite cu vele celor două termocentra părut ia Editura „Dacia“, a
fost prezentat de criticul
stat a fost salutată cu ura- soo ooo lei valută. le au livrat suplimentar pre Lucian Alexiu.
vederilor de plan aproape »0
Reîntoarcerea la Bucureşti le şi ovaţii, de reprezen DEPĂŞIRI DE PLAN milioane kWh energie electri DONARE ONORIFICA
tanţii
populaţiei
Bucurcş-
că. Energetieicnii din judeţ: se
ti-ului, care au dat din nou LA TOŢI INDICATORII preocupă iu mod cu toiul deo DE SlNGE
Sîmbătă dimineaţă, pre reşedinţa rezervată distin expresie sentimentelor de sebit pentru producerea unor Cu ocazia Zilei femeii,
şedinţii Nicolae Ceauşescu şilor oaspeţi — pînă la ga prietenie ce şi le nutresc Colectivul dc muncă al cantităţi mai mari de energie Comisia de Cruce roşie a
electrică pe bază de cărbune.
.şi Vaiery Giscard d’Estaing, ra Sinaia, şefii celor două I.P.I.C.C.F. Deva îşi amplifică secţiei reparaţii siderurgi
strădaniile şi rezultatele in ac
tovarăşa Eicna Ceauşescu state au fost aclamaţi în reciproc cele două popoare, tivitatea productivă. De la în PRODUSE PESTE PLAN ce din C.S. Hunedoara, a
organizat o acţiune de do
dorinţei lor de a da noi di
si doamna Anne-Aymone mensiuni şi noi valenţe co ceputul anului, prevederile de LA EXPORT nare onorifică dc sînge. La
plan au fost îndeplinite şi de
Giscard d’Estaing s-au în delung de numeroşi local laborării dintre România şi păşite ia toţi indicatorii fizici aceasta a răspuns prezent
tors în capitală venind de nici şi turişti aflaţi la acest şi de eficienţă. Astfel, produc Ua Secţia de mobilă din iui număr de 28 de dona
la Sinaia. Franţa. ţia netă a fost realizată în Brad, din cadrul I.P.L. Deva, tori. Printre ei se afla şi
Vas ¡le Moldovan, şeful co
realizarea sarcinilor de plan la
De la castelul Peleş — (Continuare în pag. a 4-a) In această atmosferă de procent de 111,7 la sută, pro export se află în atenţia zil misiei respective, care, cu
caldă prietenie s-a desfăşu ducţia globală — 103,8 la sută, nică a Întregului colectiv. Ca această ocazie, a donat sin-
producţia marfă — 107,7 la su
rat ceremonia plecării spre tă. Au fost obţinute peste plan urmare, prin organizarea te ge pentru a 25-a oară.
patrie a preşedintelui Re 58 tone de confecţii şi tîmplă- meinică a lucrului pe formaţii,
publicii Franceze. rie metalică şi 228 tone de pie schimburi şi zile, prin expe EXPOZIŢIE
D;r invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, pre se de schimb, iar la export dierea operativă a produselor Clubul sindicatelor din
Simeria a deschis recent o
şedintele Republicii,. Socialiste România şi a tovarăşei O gardă militară a pre au fost livrate cu 23,8 la sută către beneficiari, colectivul de nouă expoziţie de pictură
aici a livrat suplimentar ia ex
mai multe produse decit pre
Elena Ceauşescu, generalul Antonio Ramalho Eanes, zentat onorul. Au fost in vederile de plan. însemnate realizată de muncitorul A-
tonate imnurile de stat ale port, de la începutul anului,
preşedintele Republicii Portugheze, împreună cu doam depăşiri s-au înregistrat şi la produse In valoare dc aproa lexamlrti Potyo, membru al
na iVIaria Manuela Ramalho Eanes, va face o vizită ofi Republicii Franceze şi Re beneficii (cu 22 la sută). Iar pe 150 000 lei valută. De remar cercului de artă plastică.
cheltuielile la 1 000 lei produc
Cele 12 lucrări in ulei se
cială în România între 21 şi 23 martie' a.c. publicii Socialiste România, ţie marfă au fost reduse eu cat că produsele Secţiei de bucură mult de interesul
mobilă Brad au întrunit una
1.C0 Iei. (Ing. BUJOR ALBU, nime sufragii pentru calitatea vizitatorilor clubului.
(Continuare în pag. a 4-a) ziarist colaborator). şi gustul lor estetic.
La zi \ n agricultura in concordanţa cu politica partidului şi
staiului de dezvoltare în ritm susţinut
Extinderea culturii
a economiei naţionale
legumelor in sobrii Măsuri pentru rentabilizarea
O sarcină de maximă în ratiste (îndeosebi între a-
semnătate pentru legumi dăposturile de animale sau unor bunuri de consum
cultorii judeţului nostru o păsări) - se vor cultiva le
reprezintă extinderea cul gume în spaţii protejate pe în presa de ieri a fost pu demonstrează convingător că
turilor în spaţii protejate o suprafaţă de peste 20 000 : : blicat Decretul prezidenţial programul general de ridica
în scopul sporirii produc mp, la carş se adaugă so privind rentabilizarea unor re a nivelului do trai al oa
ţiei de legume şl aprovi lariile ce vor fi realizate bunuri dc consum. Sensul menilor muncii în actualul
zionării populaţiei cu pro în spaţii din cadrul con major al măsurilor de a ren cincinal se înfăptuieşte con
secvent, sub ochii noştri, se
duse proaspete pe o peri siliilor populare, şcolilor şi tabiliza, prin sistemul preţu
rilor, o seamă de bunuri de
oadă cit mai lungă din an. gospodăriilor populaţiei. De consum trebuie privit şi în reflectă direct în viaţa noas
tră de fiecare zi.
în vederea înfăptuirii a- pe suprafeţele care se vor ţeles in interdependentă cu în acelaşi tifnp, paralel cu
cestui obiectiv- au fost lua cultiva cu legume în spa un întreg ansamblu de măsuri creşterea generală a nivelu
te o . serie de măsuri. ţii protejate se vor obţine prin care se urmăreşte in lui de trai, sîn-t necesare u-
Pe lingă cele 20 de hec- ■ şi valorifica peste 500 tone final creşterea nivelului de nele măsuri de echilibrare a
trai al oamenilor muncii. în
ţarc solarii ale I.L.F. — produse. costurilor de producţie şi de
cheierea, anul trecut, a pri
ne spunea tovarăşa Dorina Avantajele şi necesitatea mei etape a majorării retri desfacere cu amănuntul la
Bolog, inginer .şef al a- cultivării legumelor în so buţiei şi începerea în acest unele articole, de rentabiliza
cestei unităţi — s-a prevă larii nu mai trebuie de an a etapei a doua, majo re a tuturor produselor de
zut să intre în producţie monstrate pentru nimeni. rarea succesivă a alocaţiei de consum. Recenta majorare a
solariile de la C.A.P. Brad preţurilor la unele produse
Experienţa C.A.P. Boşorod stat pentru copii, reducerea nu depăşeşte, în ansamblul
şi Orăştie, care ocupă 3 şi, şi a altor unităţi a dovedit săptămînii de lucru în tot tuturor produselor puse la
respectiv, 2 hectare. De a- mai multe unităţi şi cu prio dispoziţia oamenilor muncii,
semenea, în incintele gos N. TÎRCOB ritate în industria uşoară, ■ creşterile de preţuri prevă-
podăreşti ale unor unităţi unde lucrează -colective mari
agricole de stat şi coope- (Continuare în pag. a 2-a) DEVA : Vedere din cartierul „Dacia de femei, ca şi alte măsuri, (Continuare în pag. a 2-a)
