Page 38 - Drumul_socialismului_1979_03
P. 38
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR
Realizarea ia termen a Investiţiilor Măsuri pentru rentabilizarea
social-culturaie suplimentare din Valea Jiului - unor bunuri de consum DUMINI
8.30 GImn
liu
majorarea preţului cu amă
(Urmare din pag. 1)
o sarcină ce trebuie privita cu toată răspunderea tru copii se acoperă pe a- 8,40 Tot l
nuntul la unele articole pen
9,85 Şoimi
zute pentru acest cincinal, şl
erele
anume 5—6 la sută. ' Aceste ceastă cale. In acelaşi timp, 9,35 Film
Duipă cum se cunoaşte, gurării amplasamentelor, — Şcoala cu 24 săli de dinainte stabilit. Dar la măsuri, care vizează rentabi însă, la o serie de articole pil :
în urma vizitei de luicr-u beneficiarii — în mod deo clasă are' toate formele a- ora actuală constructorii lizarea unor bunuri de con-; se reduce preţul şi printre 10.00 oasă“,
Viaţa
a t o v a r ă ş u l u i Nicolae sebit Direcţia comercială sigurate — proiect şi de din Uricani simt concen sum, îmbunătăţirea lor cali acestea se numără şi îmbră 11.30 Pentr
Ceauşescu, secretarul gene Petroşani, ca şi cea jude talii de execuţie, forme de traţi pe finisarea unor tativă şi sortimentală, se cămintea pentru copii. neavo
Se prevede, totodată, redu
circumscriu întru totul aces
ral al partidului, în Valea ţeană — nu au motive să expropriere a terenurilor. blocuri-restanţă şi pe a- tor prevederi, neafeetînd în cerea preţurilor de vînzare 11,45 Bucrn
J.S. I
Jiului, în noiembrie 1977, stea prea liniştiţi pentru Nu a putut fi eliberat încă ceastă lucrare. Un avans nu nici un fel programul supli la unele articole de îmbrăcă 12.30 De sti
a fost aprobat un însem că anul acesta trebuie să amplasamentul deoarece nu strică deloc. Ba chiar poa mentar de creştere a nivelu minte pentru adulţi, a unor 13.00 Telex
nat volum de investiţii sir- înceapă construcţia tuturor au fost încă plătiţi proprie te fi pretins în situaţia pe lui de trai, aprobat de Con medicamente, ca şi a unor 13,05 Albun
mor !
plimentar sarcinilor iniţia obiectivelor introduse su tarii terenurilor şi con care am arătat-o. ferinţa Naţională a partidu mărfuri ce slujesc la fabri 14.00 Desen
limpis
le ale cincinalului. O bună plimentar în dotarea Văii strucţiilor expropriate. Ci Să trecem acum la as lui. Trebuie subliniat că, pa carea unor articole de uz 14,25 Drum
parte a acestor investiţii Jiului. nematograful şi complexul pectul cel mai nevralgic al ralel cu majorarea preţuri gospodăresc. Această măsură 15.00 Stadie
au fost destinate să acce Cu aceste cîteva consi comercial au toate condi problemei — capacitatea lor de desfacere a unor bu este, de asemenea, menită să sporti-
lereze acţiunea de perfec- derente de ordin general, ţiile să fie atacate la vre constructorului de a con nuri de consum, asupra alto asigure un echilibru logic în 16.00 „Cind
tă“ ©
ra se vor opera reduceri în
ţionare a organizării vieţii să vedem la concret care me. La cantina şi interna tracta şi executa aceste lu medie cu 22,6 la sută. tre costul de producţie şi © Un
preţul de vinzare al unor
sociale a minerilor din Va este situaţia unora dintre tul şcolii speciale se lu crări. Din capul locului O grupă dc bunuri de con produse. Secvej
mâneş
lea Jiului. Care este sta lucrările ce aveau termen crează. trebuie arătat că e mică. sum ce urmează să fie ren Cele două măsuri cuprinse 16.40 Micul
diul realizării acestor o- de începere în trimestrul Prin urmare, şi la nivelul Să încercăm însă a privi tabilizate prin recentele mă în Decretul prezidenţial — mici
biective ? IV al anului trecut şi tri oraşului Uricani se apre lucrurile mai larg. Pentru suri sînt şi unele sortimente majorarea preţului ia unele 17.00 Fotbal
mestrul I a.c. Din discu mişoai
Pentru aproape toate o- ciază că lucrările cu ter cine se execută aceste do de confecţii şi încălţăminte produse şi reducerea aces Vizla i
Film :
biectivele au fost elaborate ţia cu tovarăşul Traian men de predare în acest tări suplimentare ? Pentru pentru copii. Cum se ştie, tuia la alte produse — tre 17.50 Pagan:
proiecte de execuţie, ceea Blaj, prim-vicepreşedinte al an şi în anul viitor au toa mineri. Toate întreprinde articolele pentru copii se buie privite în strînsă legă pisod
ce dovedeşte preocuparea Comitetului executiv al te condiţiile să fíe reali rile miniere au încadraţi desfăceau pînă acum la un tură. Aceste măsuri — cum 18.50 1001 d
din partea beneficiarilor de Consiliului popular muni zate la timp. muncitori zidari, dulgheri, preţ cu amănuntul mai mic se subliniază în documentul 10.00 Teleju
cipal Petroşani, rezultă că zugravi-vopsitori şi chiar decît preţul lor de produc dat publicităţii ieri — nu a- 10,20 Keporl
investiţii, în asigurarea Am văzut punctul de lu fectează. realizarea, progra Oltenii
documentaţiilor necesare sînt cîteva obiective care cru „internat şi cantină“ alte meserii specifice con ţie.-Acest fapt îşi punea am mului de creştere â nivelu Dunăr
prenta asupra producţiei de
începerii construcţiilor. Cu nu prezintă impedimente din Uricani, cam pe la ju strucţiilor. Aşa cum subli îmbrăcăminte şi încălţăminte lui de trai al populaţiei car.c 10.40 Sesiun
toate acestea însă, un nu spre a fi începute sau con mătatea unei zile bune de nia tovarăşul Nicolae pentru copii, producătorii ne- prevede majorarea retribu
măr însemnat de documen tinuate. muncă. Impresia generală Ceauşescu la recenta Con fiind interesaţi să creeze toa- ţiei reale cu circa „32 Ta sută
taţii a fost restituit in — Amenajarea secţiei de pe care o lasă punctul res sfătuire de lucru cu cadre tă gama dc articole necesare pînă în 1980 şi sînt în de
stitutelor de proiectare pen recuperare, în clădirea fos pectiv este lipsă de orga le de conducere din indus copiilor. Or, odată cu intro plină concordanţă cu politica
construcţii, transpor
trie,
tru refacere. Se află în a- tului spital din Petroşani, nizare. Singurul conducă turi şi agricultură, este ne ducerea noului indicator eco partidului şi statului nostru,
ceastă situaţie mai multe precum şi amenajările pen tor de producţie cu care cesar ca aceste forţe exis nomic — producţia netă — de dezvoltare în ritm sus lG,0lfo
ţinut a economiei naţionale,
obiective destinate comer tru Teatrul Valea Jiului am putut sta de vorbă a tente, precum şi ceilalţi ce se cerea crearea unui raport a întregii vieţi economico- 16,05‘. *
echitabil între costul de pro
'* -ură
ţului, unele cu termen de din Petroşani sînt două din fost şeful de echipă Ion tăţeni să. participe la ridi ducţie şi preţul cu amănun şocialc, în condiţiile asigu 19,05 Lfigii
ele — spunea interlocuto
începere a lucrărilor îin Călina. carea acestor construcţii. tul care să stimuleze stră rării unui echilibru monetar 19,20 1001 d(
trimestrul IV al anului tre rul. Complexul de alimen — Lucrăm aici o briga Precedent există. L-a creat dania colectivelor de muncă şi financiar, a unei circulaţii 19.30 Telejui
20,00 Panora
cut. O situaţie mai în ton taţie publică Vulcan, are, dă complexă —ne spunea întreprinderea minieră Lu- ce produc aceste articole, băneşti sănătoase. Dezvolta 20.30 Roman
dark“.
cu termenul planificat de asemenea, toate condi el. Sîntem cu lucrările la pe.ni. Realizarea acestor in pentru diversificarea produc rea în ritm susţinut a eco 21,25 Mai av
pentru începerea lucrărilor ţiile spre a fi atacat (ter fundaţii şi ne pregătim să vestiţii sociale- suplimenta ţiei, pentru realizarea unei nomiei naţionale, intr-un ca 21,55 Cadran
dru sănătos, se - va reflecta
întâlnim în privinţa celor menul de începerea lucră turnăm beton în elevaţie. re este, în ultimă instan calităţi superioare, ceea ce fără îndoială — în confor 22,15 Telejui
lalte lucrări social-cultura- rilor a fost trimestrul IV Asta se vedea. Ceea ce ţă, o sarcină de onoare a se reflectă, evident, în. retri mitate cu prevederile Con
le aprobate suplimentar. anul trecut — n.n.). Cîteva nu se vedea era sporul, rit tuturor locuitorilor Văii buţia personalului muncitor, gresului al Xl-lea şi Confe
înainte însă, de a se hotărî
Pe acest tărîm, al definiti dintre obiectivele în discu mul de execuţie al unei lu Jiului. Plecînd de la acest respectivele majorări de pre rinţei Naţionale ale parti ifAÎ
vării şi aprobării documen ţie aparţin oraşului Uri- crări începute de aproape adevăr, forţele constructo ţuri, conducerea partidului şi dului — în ridicarea conti
taţiilor de execuţie, al per cani. Primarul oraşului, to o lună. Este adevărat,, lu rului ar putea fi mult spo statului a procedat ia creşte nuă a standardului de viaţă, BUCUREŞ
fectării formelor de admi varăşul Wilhelm Neag, a- crarea a fost începută în rite. rea alocaţiei de stat pentru material şi spiritual al na diojurnal ; '
tere la finanţare şi al asi precia astfel situaţia lor: conformitate cu graficul ION CIDCLEI copii, ceea ce înseamnă că ţiunii noastre. sci ; 7,45 n
rutieră ; 8,(
mul satelor
duminical ;
pentru toţi
La zi în qgricuBturâ jurnal ; 13
şlagărelor ;
selâ ; 14,00
tativ : Flori:
Top 6 — ii
Extinderea culturii legumelor tecului pop
bul pasiona
şi muzică ;
muzică uşoi
20,00 Radioji
zică popul,
in solarii T noul melodi
cu formaţia
nilzky ; 21,:
....
Cornelia An
I’agu şi Coi
Radiojurnal;
(Urmare din pag. 1) ţiune a solat'iilor la C.A.P. mic sportiv
raiii p ¡ ¡¡¡¡ii
Brad şi Orăştie, astfel în- lMi§ iii dans ; 24,01
că investiţia poate fi a- cît să se obţină cîte două ştiri ; 0,05—,
muzical noc
mortizată încă din primul recolte de pe întreaga su
an de cultură, recolta este prafaţă planificată. Din cei
mult mai timpurie şi mai 11 000 mp solarii care tre 5 S ] I N !
mare la unitatea de supra buie să fie construite în
faţă, ceea ce asigură ob C.A.P., arcele metalice ne
ţinerea unor însemnate ve cesare pentru 4 500 mp le DEVA : Dl
nituri băneşti. confecţionează O.I.F.P.C.A., WâWMţMW pună (Patria
dată ® Cari
Şeful fermei de solarii iar diferenţa se va realiza Centrala termoelectrică de Ia Mintia se înscrie ca majuscule in constelaţia de lumină şi energie a patriei. ta) ; HUNE)
din Sîntândrei a I.L.F., ing. din resursele proprii ale XN FOTO : Aspect de la barajul de pe Mureş al acestei puternice unităţi hunedorene. cu masca
căra) ; Fii
Liviu Ardean, ne-a rela unităţilor. Măsuri hotărîte FOlO : VIRGIL ONOIU Septembrie
tat' că aici se fac pregătiri şi energice pentru urgen ri •) ; PE7
este
t
intense în scopul produce tarea construcţiei solarului nir, .<f ; Gr
rii a peste 360 tone legu se impun şi în cazul între Raţionalizarea la strictul celor găsiţi în neregulă, al tatoare de servicii, la con deţului nostru pentru anul păhă (7 No
me — tomate, ardei, vine prinderii de stat „Avicola" necesar a consumului de celor care risipesc energia sumatorii casnici. O pro în curs au darul să mobi poci prea în
l-iile I-II (R
te. salată, castraveţi (pen Mintia, unitate care are energie electrică, preveni electrică,, este tot mai mic, blemă la care solicităm în lizeze toate colectivele PENI : Totu
(Cultural) ;
tru care răsadurile sînt sarcina să cultive legume rea oricăror forme dc ri dovadă că se înţelege aşa ţelegerea tuturor cetăţeni muncitoreşti, pe toţi cetă munţi (Mum
produse la seră — n.n.). în spaţii protejate pc 6 790 sipă, economisirea mai sub cum se cuvine necesitatea lor de la sate este desfiin ţenii, la afirmarea spiritu CAN ; Elib.
Paralel cu construcţia so mp. stanţială a curentului elec prevenirii oricărei forme ţarea locurilor de lampă (a lui gospodăresc, folosirea Praga — ser
larului, o suprafaţă de 10 In ceea ce priveşte preo tric în toate unităţile eco de risipă a energiei elec becurilor) de la . colţurile cu chibzuinţă a fiecărui ki- citoresc) ; L
dorii (Mineri
ha a fost arată din toam cuparea pentru producerea nomice,la consumatorii cas trice. oaselor. Este o situaţie care lowat, prevenirea risipei de Albinele sălfc
nă, iap în prezent se des legumelor în solarii, se de nici, în iluminatul gene energie electrică. Este un rcsc) ; ANIIS
făşoară intens acţiunea de taşează şi exemplele ofe ral şi comercial — sînt ce fapt de laudă că de la în nionistul (M 5
RICANI :
fertilizare. Intrarea în tim rite de şcolile din Păuliş, rinţe esenţiale puse în faţa ceputul anului, dintre cei Noiembrie);
pul cel mai scurt în func Sîntândrei, Rapoltu Mare tuturor colectivelor munci 0 îndatorire de înaltă răspundere pentru aproape 40 de mari consu navală din 1
ţiune a solarului şi înca şi Peştiş. toreşti, în faţa fiecărui ce matori, doar 7 şi-au depă şie) ; GUR
reza. nu t
drarea plantării răsadului Deosebit de important tăţean. toate colectivele muncitoreşti, şit cotele repartizate. Este (Minerul) ; (
în epoca stabilită impune Pe această linie, lucră vorba de C.S. Hunedoara, inie de tăcc
este ca şi consiliile popu Tentacule (FI
însă cu acuitate rezolvarea lare comupale să acorde torii compartimentului fur I.V. Călan, C.M. Valea Jiu GIU-BĂI : C
unor probleme oare recla maximă atenţie extinderii nizarea energiei electrice, pentru fiecare cetăţean lui, C.M. Deva, I.M.C. Bîr- de foc — se'
mă un sprijin mai sub cea, I.F.A. „Vîscoza“ Lu- dc cultură) ;
solariilor în cadrul gospo-, din cadrul I.R.E. Deva, au ţul meu —
stanţial din partea Direc continuat acţiunile preven jxeni şi I. M. Hunedoara. (Popular) ; E
dăriilor populaţiei. Succe tă în cosmo
ţiei generale pentru agri sul deplin al acţiunii este tive de control. Economisirea energiei electrice Judeţul nostru a încheiat Din nou Smpi
cultură şi industrializarea — Care sînt constatările luna februarie cu o econo cultură); P
produselor agricole şi a în hotărîtor condiţionat de desprinse ? — l-am între mie de energie electrică de (11 Iunie) ; S
producerea unor cantităţi 2 523 MWh, iar cumulat pe vanşa (Mureş
treprinderii de reţele elec sporite de răsaduri de ca bat pe tovarăşul inginer cincea pecett
trice Deva. Este vorba de Petre Stanciu, şeful com două luni, economia se TELIUC : Of
litate superioară. — Ce măsuri vor fi lua se poate rezolva, mai cu ridică la 3 301 MWh. Dacă oameni (Mf
spre asigurarea cu repar Răspunzînd sarcinilor partimentului F.E.E. te în continuare pe linia seamă că a început să şi cei 7 mari consumatori LARI : Iarba
tiţii a îngrăşămintelor or stabilite de Plenara C.C. — Dintre cei 2140 de economisirii energiei elec crească ziua şi va creşte în casă (Muncit'
ganice necesare şi, respec al P.C.R. din 1 februarie consumatori controlaţi, 137 trice în judeţul nostru ? continuare. Dar să ne gîn- s-ar fi încadrat în cotele
repartizate, cum avem con
tiv, despre instalaţia elec- au fost găsiţi în neregulă,
ti-ică pentru pompele de a.c., şi de Consfătuirea de aplicîndu-li-se măsurile co — Pe baza programului clim mai departe : desfiin vingerea că o vor face în
ţând aceste becuri (care sînt
irigat. lucru cu cadrele de con respunzătoare. De aseme de acţiune privind econo lunile următoare, judeţul
ducere din industrie, con misirea energiei electrice, zeci de mii), economisim nostru ar fi raportat o e-
Am mai reţinut că a în nea, au fost întocmite 88 încadrarea tuturor consu în judeţ o cantitate însem conomie mult mai mare, Timpul pro)
ceput intrarea primelor u- strucţii, transporturi şi a- de procese verbale de matorilor în cotele reparti nată de energie electi'ică, ceea ce era o cinste pen martie : Vrer
tilaje destinate dotării fer gricultură, consiliile unice constatare. Din totalul de zate, vom intensifica con atît de trebuitoare în alte tru toţi. umedă cu cc
noros. Vor <
mei, s-a procurat folia de agroindustriale, conduceri 12 962 abonaţi casnici con troalele la toţi marii con domenii. Avem înalta îndatorire taţii locale, i
polietilenă şi s-a trecut la le unităţilor agricole, toţi trolaţi în două luni din a- sumatori, extinzînd aceste — Cunoscînd că repar patriotică să dovedim grijă formă de plo
sufla modera'
acoperirea tunelelor — pe lucrătorii ogoarelor jude cest an, unui număr de 71 controale pe toate cele 3 tiţiile de energie electrică şi răspundere faţă de mo cări tempor
ste 500 la număr, avînd o ţului nostru sînt chemaţi li s-au încheiat procese sau 4 schimburi de lucru. pe acest an nu permit ri dul cum folosim _ energia Temperatura
lungime totală de 35 Rm. să înfăptuiască exemplar verbale de contravenţie. Avem în vedere, în conti sipa, care este tendinţa de electrică — nervul vital al —2 şi 3 gradi
Este necesar, de aseme obieotivele din programul Este un fapt îmbucurător, nuare, reducerea consumu consum, ne vom încadra în întregii noastre economii între 2 şl 7 g
Local ceaţă
nea, să fie urgentate lu judeţean de dezvoltare a că în urma controalelor pe rilor la strictul necesar în cotele stabilite ? naţionale. seara.
crările de punere în func legumicultorii. care le efectuăm, numărul unităţile comerciale şi pres- — Cotele repartizate ju- GH. I. NEGREA