Page 39 - Drumul_socialismului_1979_03

O 9 DUMINICA, 11 MARTIE 1979 Pag. 3

A sosit şi prima dumir primi la jocurile progra­
Consemnări nică plină cu fotbal, cînd mate cu Metalul Crişcior
intră în competiţie şi e-
HUNE meci cîştigat cu 3—0.
chipele de divizia C şi din Aşadar prima etapă a
¡ Familie si istorie campionatul judeţean. Du­ returului programează jo­
MARTIE pă unul dintre cele mai Fotbal: ÎNCEPE ŞI RETURUL curile : Aurul Certej —
la domici- slabe tururi pentru re­ CAMPIONATELOR DIVIZIEI C ŞI JUDEŢEAN Preparatorul Teliuc ; Pre­
t \ Poet, eseist, critic literar, jurări şi vanităţi, aruncat prezentatele hunedorene merituoasă în tur a fost să facă ce a făcut Minerul paratorul Petrila — Con­
In întrecerea eşalonului 3,
structorul Hunedoara ; Mi­
ci — Aldi­ \ Mircea Vaida se află de haitei de clini hămesiţi în Minerul Vulcan, care, Vulcan.
nei data aceasta in librării cu arena politică dintre cele returul ce începe astăzi va nerul Uricani — Dacia II
pentru co- întîiul său roman, Soarele două războaie“ (p. 160). trebui să aducă, mai cu culmea, a devenit echipă ★ Orăştie; Minerul Aninoa-
i misteri- la miezul nopţii, apărut la Radu, nepotul şi totodată seamă în seria a VIlT-a, de pluton din cea mai Astăzi începe şl campio­ sa — Metalul Simeria ;
Ddul 3 Editura »Albatros“ sub o naratorul, reuşeşte să se periclitată situaţie în care natul judeţean, care. ca
li interesantă copertă semna­ o îmbunătăţire radicală şi Parîngul Lonea — C.F.R.
inul d urn- detaşeze (nu fără umor) şi generală a comportării e- se afla la începutul cam­ primă noutate aduce ... Petroşani ; Auto Haţeg —
tă de el însuşi. Familia şi să evite destinul crepuscu­ chipelor noastre. Momen­ pionatului. Minerul Vul­ retragerea echipei Metalul Minerul Paroşeni ; I'.M.C.
in uzicii — istoria sînt cei doi piloni lar al clanului, asumîndu-şi, Criscior din competiţie.
de susţinere ai acestei cărţi, ca inginer miner, destinul tan nu mai avem nici o can a demonstrat în acea Bîrcea — Explorări Deva
alriei care, acum două, trei dece­ ascendent al întregului său echipă angajată în lupta metamorfoză din tur că Totuşi, pentru ca regula­ şi, I.G.C.L. Hunedoara —
nii, ar fi luat de bună sea­ popor. O face din convin­ pentru promovare! In ritatea întrecerii să nu Aurul Brad (juniori-rezer-
linical „U- atunci cînd se munceşte
:ică“ mă înfăţişarea unei lente gere, nu din oportunism, eehimb, Metalul Hune­ serios, în ordine şi disci­ sufere, s-a luat măsura ve).
1
mate : O- cronici de clan, extinsă e- din luciditate, nu din laşi- doara, C.F.R. Simeria şi ca în locul Metalului Cris­ Reamintim că pe primul
iului ventual în mai multe vo­ tate. „Scormonesc lacom în i plină, rezultatele bune nu
ropene lume. Cum scriau Gals- acest trecut — spune el (p. ) chiar Minerul Ghelari vor întîrzie. Un exemplu demn cior să joace, neoficial, loc în clasament se află
Magazin worthy, Thomas Mann, 61), oferind, de fapt, cheia l trebui să lupte din greu fără a conta în clasament, Explorări Deva, cu 27 do
imagini Martin du Gard etc., etc., întregii cărţi — nu însă cu / pentru menţinere, iar de urmat, un îndemn ne­ o echipă de juniori-rezerve puncte, urmată de Mine­
copii oda- cesar celorlalte echipe. rul Paroşeni cu 22 de puncte.
>iţl vă rog nu se mai poate scrie însă pioasa veneraţie a lui Alex. ) Ştiinţa Petroşani şi Mine­ a Aurului Brad, iar echi­
involuntar, astăzi şi Mircea Vaida, sim­ Vreau să fiu drept cu ina- 1 rul Lupeni au ajuns echi­ Sperăm ca, măcar din or­ pele din campionat vor NICOLAE STANCIU
n filme ro- ţind, ca orice artist auten­ intaşii mei, nu mă grăbesc J pe de ... grosul plutonu­ goliu, jucătorii şi antreno­
tic, pulsul precipitat şi ner­ să-i acuz. Le-am moştenit \
pentru cei vos al veacului,a recurs la tarele biologice, dar simt, , lui. Singura formaţie mai rii vor arăta că şi ei pot
altă soluţie. Astfel, o po­ am certitudinea, că eu am 4
¡tehnica Ti- COLŢUL... FILANTROPULUI
Steaua (di- sibilă cronică de familie a ieşit din şir. Cu mine în- /
priza a II-a devenit — printr-o severă cepe altceva, Vă imaginaţi ţ
: Viata Iui selecţie a materiei epice — că vreau să le fac în aces- l Vine, vine primăvara
Ultimul e- o structură caleidoscopică şi te pagini parastasul ? Aţi 1
alertă ; o posibilă Corinda- săvîrşi o imensă greşeală, i MOTTO: ra încep şi lucrările de bună
saga a devenit o meditaţie Istoria este ; nu poate fi as- I gospodărire şi înfrumuseţare
a localităţii in care trăim şi
! scriitor : lucidă şi angajată, dar nu cunsă, nici măsluită“. 1 Înfloresc grădinile muncim. Sute de mii de
est dar al lipsită de o anume nostal­ Fără îndoială că roma- 4 dar ce fac... albinele ? oameni, cu greble şi Iopeţi,
gie, asupra destinului fa­ nul lui Mircea Vaida ofe- / cu cazmale şi roabe, ies pe
VarietăR miliei Corinda în contextul ră încă multe alte aspecte \ Ghioceii şi viorelele ne-au străzi ca furnicile şi caută
istoriei întregului neam. Fa­ care ar merita comentate. ) ieşit întru ' întîmpinarc încă să îndrepte ceea ce unii din­
clin februarie, vestind că în
tre noi au stricat în timpul
milie şi istorie, spuneam, Am mai aminti doar amă- t rostogolirea lui în jurul Soa­ iernii. Gîndul nostru se În­
dar e cazul să precizăm a- nuntul că, în cea mai ma- I relui, pămîntul se apropie de dreaptă cu adîncă mulţumire
cum că cei doi \ermeni nu re parte a sa, el se desfă- l echinoxul de primăvară. către toţi cei ce poartă dc
se află în raporturi anti­ şoară în oraşe în care citi- Chiar dacă la televizoare ve­ grijă straiului şi obrazului lo­
tetice, ci în relaţii de ire­ torului nu-i va fi greu să ) deam că Sn alte părţi de calităţii. Dar în aceeaşi mă­
..TIE recunoască locuri familiare 1 lume nămeţii urcau cit casa, sură nu-i poate uita po cei
versibilă intercondiţionare : precum Bradul sau Hune- > la noi simţeam tot mai mult ce, an de an, stau la feres­
i limba ma­ familia e supusă curgerii doara. Un autentic poem, 4 miroasma de- verde crud al tre şi privesc Ia cei care lu­
implacabile a istoriei, dar, firului de iarbă şi zvîcnirea crează, sau stau în restaurant
pe de altă parte, prin fie­ de un lirism cald şi grav, / din nou năvalnică a sînge- şi fac întrecere la... bere sau
care membru al ei deter­ închină autorul, la pagina ) Iui bătînd in artere. Ia alte asemenea... munci is­
Şi se pare că primăvara a
mină intr-un fel sau altul 89, Ţării Zarandului. Dcalt- 1 venit, chiar dacă mugurii tovitoare. Dacă fiecare cetă­
această curgere. fei, pasajele poematice sau / ţean in putere ar dezgropa
ltón : „Pol- cele cu sugestii către sim- ^ încă nu şi-au deschis pleoa­ trei trandafiri, ar săpa in ju­
odul 3 Familia Corinda, descen­ bol — cum sînt enumera- I pele. rul unui arbore şi ar planta
întrebare ? dentă din »marele“ Corinda Odată cu primăvara, gospo­ un pom, dacă ar grebla cîţi-
ndial — personaj pitoresc, cu ten­ rea unor roze, uciderea u- J darii localităţilor noastre nu va metri pătraţi dc iarbă sau
nei berze, secvenţele vene- l
tă baladescă, de pe la sfir- ţiene ş.a. — nu sînt acei- } mai trec indiferenţi pe lingă ar săpa o frîntură din că­
zona verde de lingă bloc
şitul veacului al XVIII-lea dentale, ci revin cu insis- ţ sau din preajma caselor. In răruia fără rost Ia care şl
el a contribuit, parcă şi be­
— poate fi definită ca stil tenţa unor elemente meni- 1 lumina zilei, care creşte tot rea ar fi şi mai bună, parcă
şi mentalitate prin Inocen- te să dea cărţii dimensiu- .* mai mult, se văd mai bine şi zimbetul ar fi şi mal
BEâStSBlUfflW ţiu, bunicul, pe care îl pu­ nea inefabilului. Meditaţie \ cărările făcute fără rost de-a plin de mulţumire.
lungul şi de-a latul zonei
tem contura prin înseşi profundă şi responsabilă, i Cc-ar fi ca în primăvara
1 : 7,00 Ra- cuvintele naratorului: „Vai, verzi, se văd spărturile din asta să ne spălăm păcatele
Kcvista pre- bătrinul meu cap de leu, naraţiune interesantă şi i gardul „viu“ prin care iar­ do astă iarnă — cele amin­
na scurtau drumul Ia staţii­
nica metco- Corinda, ultim şi tipic re­ substanţială, întiiul roman 4 tite mai sus — şl să dovedim
tadioprogra- al scriitorului Mircea Vai- / le dc autobuz, se văd mai edililor că le-am luat-o îna­
,30 Magazin prezentant al acelei bur­ da e totodată o izbîndă a \ bine balcoanele pline cu tot inte (deşi edilii de mult au
) De toate ghezii greoaie, habsburgice, maturităţii artistice. ^ felul dc calabalîcuri, in fine, chibzuit şl au hotărit ce c
se văd mai bine toate cele
3,00 Radîo- la început luptător roman­ do făcut !) ? Eu zic că n-ar
Microrevista tic, cu vremea, prin împre­ RADU CIOBANU care supără ochiul nostru fi rău.
0 Unda ve- iubitor de frumos şi de curat.
;ret po por- Şi deci, odată cu primăva­ Omul de pe stradă
igardo; 14,15
>rcti ai cîn-
; 11,45 Clu-
; 15,45 Sport
1 Concert de
românească; PANORAMIC ŞTIINŢIFIC a PANORAMIC ŞTIINŢIFIC
I ; 20,15-Mu-
20,40 Tur-
; 21,15 Jazz
hard Osclia-
lomanţe cu
iscu, Liliana
Rusu; 22,00 REALIZĂRI ROMÂNEŞTI
2,10 Panora- „Societatea de istorie şi arheologie
,30 Ring de
îuletin de Un colectiv de oameni de Bucureşti au condus la de ar putea asigura, la ni­
Non stop ştiinţă de la Institutul po­ REALIZAREA UNEI IN­ velul economiei naţionale, a Comitatului Hunedoara“
litehnic din Iaşi a stabilit VENŢII, RECENT BREVE­ o reducere a consumurilor
un procedeu eficient pen­
.nisiiiisssssa tru MĂRIREA ECONOMI­ TATA, PE BAZA CĂREIA anuale cu circa două mili­ Sub această denumire s-au logic şi etnografic, pus la tea de istorie şi arheologie
arde lei.
IA! CITĂŢII MOTOARELOR POATE FI STIMULATĂ ■A- întrunit în urmă cu aproa­ dispoziţia publicului vizita­ a Comitatului Hunedoara, a
ENERGIA ÎN ACUMULA­
DIESEL. Spre deosebire de TOARELE ELECTRICE, CU întreprinderea de auto­ pe o sută de ani cîţiva căr­ tor ; ocrotirea monumente­ participat la Congresul an­
turari şi intelectuali din De­
lor istorice ; primirea pentru
tropologic şi arheologic ce
alte încercări vizînd spori­ AJUTORUL ULTRASUNE­ camioane din Braşov apli­ va, pentru a organiza cer­ păstrare a arhivelor familia­ a avut loc la Berlin între 5-11
uri in cum- rea economicităţii acestor TELOR. Acţiunea ultrasu­ că cu succes un procedeu cetări arheologice şi istorice le şi strîngerea celor mai va­ august 1830, cu o valoroasă
¡xcursie ciu- motoare, noua tehnică pro­ netelor asupra acumulatoa­ românesc pentru sudarea în străvechea vatră hunedo- loroase documente, manu­ colecţie de obiecte preisto­
junglei (Ar- pusă de colectivul ieşean simultană a mai multor reană. scrise şi tipărituri din comi­ rice de la Turdaş, prezenta­
UtA : Omul relor electrice asigură rea­ tat, intr-o colecţie arhivistică te de Sofia Torma. In anii
fier (Fla- rezolvă problema prin in­ lizarea unui proces de di­ roţi de autovehicule. Proce­ După întrunirea de Ia De­ şi bibliotecă. De la această care au urmat, Societatea a-
(A r t a) ; troducerea unei cantităţi de fuziune mai profund in e- deul se realizează cu ajuto­ va,. din G noiembrie 1879, la dată se poate considera că întreprins valoroase cercetări
s
Constructo- aer în combustibilul iAjec- lectrozii de plumb, ceea ce rul unui agregat care con­ care s-au pus in dezbatere în domeniul arheologiei.
ŞANI : : W- tat. Acrul este aspirat prin duce la creşterea suprafeţei stituie o invenţie, cu aju­ scopul şi denumirea societă­ Scoaterea la suprafaţă a ur­
ivinsă 0 filtru de către pompa de a- lor active, creînd, astfel, torul căruia se sudează si­ ţii, în şedinţa din 25 ianua­ melor omului preistoric din
:,h rrt- m- limentare, iar printr-o duză multan mai multe roţi, în- rie 1880 s-a. ales o comisie peşteri, a bogatelor aşezări
pentru întocmirea proiectului
brie) ; un condiţii optime pentru o în­ neolitice dc Ia Turdaş şi îm­
artat •— se- calibrată este introdus di­ cărcare completă. Acumula­ tr-un ciclu continuu dc fa­ de statut, urmată de aduna­ Arhivele vorbesc...
prejurimi, reperarea şi de­
blica) ; L,u- rect în combustibil, ceea toarele acţionate cu ultra­ bricaţie. Faţă de instalaţiile rea generală de constituire a terminarea multor aşezări: u-
entru fotbal ce influenţează pulveriza­ sunete debitează o cantita­ clasice), această nouă reali­ societăţii, în 13 mai 1880. In mane — Sarmizcgetusa (Ulpia
ipcana din rea acestuia, asigurîndu-se, te de electricitate cu 30 zare prezintă' o serie de a~ mod firesc la această aduna­ Traiana), Micia (Vcţel), Ger-
resc); VUL- totodată, un plus de oxigen la sută mai mare decît cele vantaje : execută simultan re generală, problema prin­ s-au pus bazele muzeului din misara (Gcoagiu) etc., pre­
:ea oraşului care îmbunătăţeşte arderea cipală de pc ordinea dc zi judeţul Hunedoara care, de cum şi a drumului militar
I-II (Mun- obişnuite, iar durata de cusăturile interioare şi ex­ a constituit-o dezbaterea pro­ parcurs de oştile Iui Traian,
EA : Casca- şi, implicit, conduce la o descărcare devine cu peste terioare la mai multe pie­ iectului de statut. Scopul atunci încoace, fără întreru­ au facilitat întocmirea hărţii
; PETRILA: importantă economie de 30 la sută mai mare. Tot­ se, permite automatizarea propriu-zis al societăţii era pere, îşi desfăşoară activita­ arheologice a Comitatului Hu­
;e (Muncito- combustibil. odată, se elimină posibili­ completă a încărcării şi „descoperirea trecutului isto­ tea de cercetare arhivistică nedoara. Mai mult, rezulta­
lSA : Ghi- Noul procedeu, care a dat tatea apariţiei procesului de descărcării pieselor, reduce ric atît de bogat al Comi­ şi istorică, binecunoscută in tele' îndelungatelor săpături
itoresc) ; U- in mod considerabil supra­ tatului Hunedoara“, prin cer­ ţară şi chiar peste hotare.
r mortal (7 bune rezultate, în special în electroliză. cetări istorice şi arheologice, Salutînd înfiinţarea institu­ şi cercetări arheologice au
fost dezbătute în scrieri ştiin­
AD: Bătălia cazul motoarelor de trac­ Ţinind cont de faptul că faţa de producţie, deservi­ pentru realizarea cărui scop ţiei, Gcorge Bariţiu scria în ţifice, în paginile anuarelor
(Steaua ro- toare, reprezintă şi un alt acumulatoarele cu plumb rea acestui proces complex s-a prevăzut urmărirea cu „Observatorul“ nr. 17 din
ARZA ; Te- avantaj : este deosebit de au o largă răspîndire, in­ redueîndu-se la un singur atenţie a tot ce se referă la şi lucrărilor de spc.iialiir..e.
voi părăsi venţia asigură, pe lingă o operator. Invenţia româ­ comitat in operele ştiinţifice, 1/27 martie 1880 că aceasta Potrivit scopului propus, în
^ŞTIE: Ina- simplu şi ieftin. importantă reducere a con­ nească, distinsă la diferite beletristice, artistice şi viaţa »invită pe toţi“ Ia conlucra­ decursul activităţii sale, so­
(Patria) ; tV sumului de energie electri­ publică ; cunoaşterea condi­ re şi scotea în evidenţă sco­ cietatea a reuşit să-şi forme­
ira); GEOA- saloane internaţionale, a- ţiilor geografice şi naturale pul şi caracterul ştiinţific ai ze şi o valoroasă colecţie de
îiea anilor Cercetările efectuate de că. o economie anuală de sigură o economie anuală ale comitatului ; descoperirea noii instituţii. documente, care îmbogăţeşte
2 I-II (Casa cadrele didactice de la u- mii de tone de plumb. Du­ şi strîngerea materialelor ar- Pornind Ia drum cu un tezaurul arliivistic al judeţu­
AŢEG : So- pă părerea specialiştilor, întreprinderii braşovene de hivistice şi istorice cc se vor asemenea scop măreţ, in pri­ lui.
eriile I-II niversităţile din Braşov şi generalizarea acestei meto­ circa 3,5 milioane lei. păstra într-un muzeu arheo­ mul an de activitate Socicta- Prof. ION FRĂTILÂ
iZl : Revol-
CALAN :
nă (Casa de
rina roşie
IERIA : Re- Dintre nenumăratele galaxii galaxiei M82 este înconjurat
; ILIA : A observabile pe bolta cereas­ EXPLOZil ÎN 0ALAX1I de un strat gros de praf. Pe Clima se încălzeşte
(Lumina) ; că, marca majoritate au în fotografiile acestei galaxii se
onii. rămin centrul lor un nucleu, adică pot observa cum din nucleu
rul) ; GHE- un corp compact masiv, ce ţiei lor (pulsari, găuri negre). re s-au observat fenomene pornesc jeturi dc materie în
crde de a- arc o mişcare rapidă dc ro­ Datorită distanţelor reduse active foarte intense. In u- planul de simetrie al gala­ Cunoscutul specialist sovie­ putea apare recrudescenţe in
:sc). taţie. Materia cuprinsă în­ dintre stele, se pot produce ncle galaxii spirale, din nu­ xiei, în ambele direcţii, în- tic în domeniul prognozelor unele ierni prin valuri anor­
tr-un asemenea nucleu poate frecvente ciocniri, ce gene­ cleu sînt expulzaţi nori com­ tinzîndu-se pînă la aproape meteorologice pe termen lung, male de frig. Dar acestea vor
fi dc ordinul de mărime a rează o importantă energie. pacţi de materie, ce însu­ 15 000 de ani-lumină faţă de Oleg Drozdov, din Leningrad, reprezenta doar cazuri izola­
10 000 000 pînă la 1 miliard de In cea de-a doua ipoteză, nu­ mează de la zeci pînă. Ia sute nucleu. In galaxia M87 (cu­ apreciază că, pînă Ia sfîrşitul te pe fondul unei creşteri ge­
mase solare. cleul este ci însuşi o gaură de mase solare, cu viteze de noscută şi ca radiogalaxia acestui secol, clima pe pla­ nerale a temperaturii.
neagră uriaşă ; căderea ma­
Nucleele anumitor tipuri de ordinul miilor de kilometri Fecioara A), se observă un neta noastră va urma un pro­ Geofizicienii apreciază, Ia
galaxii sînt uneori sediul u- teriei din jur pe această ma­ pe secundă. Deoarece aseme­ adevărat lanţ luminos ce ces de încălzire, urmînd ca rindul lor, că sporirea tem­
Jil pentru 11 nor cataclisme gigantice, în­ să uriaşă (fenomen cunoscut nea procese durează milioane pleacă din nucleu, in care se temperatura medie anuală să peraturilor va fi mai consi­
in general soţite de o seric de fenome­ sub numele de acre(ie) este pînă la sute de milioane de pot distinge 5 îngrămădiri, crească cu un grad Celsius
il mai mult ne neobişnuite. Deşi pină în sursa energiei nucleului. In ani, în total sînt expulzate din care una mai importan­ chiar şi în zonele arctică şi derabilă la latitudinile mari
lea precipi- prezent nu există o teorie sfîrşit, cea de-a treia ipoteză cîteva zeci de milioane de tă. Masa cuprinsă în acest antarctică. ale planetei. Ea va produce
i ales sub completă pentru explicarea presupune că nucleul este un mase solare, iar energia a- lanţ este dc ordinul de mă­ slăbirea circulaţiei ciclonilor
i. Vînlul va acestor procese, se schiţează corp supermasiv, avînd o ro­ cestor procese atinge 1050—1034 rime a 10 000 000 de mase so­ Prof. Drozdov, pornind de şi intensificarea vînturilor
îu intensifi- trei ipoteze posibile. Prima taţie foarte rapidă. Intr-un ergi. In galaxia M82 s-a ob­ lare. S-a constatat şi faptul la observaţiile realizate de meridionale. Această situaţie
asemenea corp pot avea loc
3 din vest. ipoteză admite că un nucleu servat un asemenea proces, că strălucirea celor 5 îngră­ cercetătorii sovietici, conside­
[inimă între este o aglomerare foarte procese explozive, similare mădiri este variabilă. Se a- poate determina, la rindul ei,
iar maxima compactă de stele, fie stele cu erupţiile solare, legate de care a avut loc un milion preciază la 1055 ergi energia ră că perioada de răcire a o modificare a regimului pre­
de. rotaţia şi cimpul magnetic al de ani în urmă, iar în acest cinetică- a gazului care a climei, începută în urmă cu cipitaţiilor, climatologii aver-
proces din nucleu a. fost a-
imincata şl normale aflate in etapa sta­ corpului respectiv. 4 decenii, s-a încheiat, dar, tizînd împotriva unor posibile
bilă a vieţii lor, fie stele a- Spre exemplificare vom runcată o masă egală cu ma­ produs acest lanţ dc îngră­
flate deja la sfîrşitul evolu- prezenta cîtcva galaxii în ca­ sa a 5 000 000 dc sori. Nucleul mădiri. pînă in anul 1990 vor mai perioade de secetă.