Page 41 - Drumul_socialismului_1979_03
P. 41
Proietarî din toate ţările, uniţi-vâ !
ANUL XXXI
NR. 6 041
MARŢI,
13 MARTIE
1979
4 pagini — 30 La ni
#l|!p|ppgp«:§l
¡■■Mi Colectivul Casei de copii
LAUDA MUNCII
NiUUTIUE BTEHA din Baia de Criş aduce
calde mulţumiri conducerii
E.G.C.L. Brad, şefului de
echipă Teodor Călămar şi
harnicilor muncitori Vttsiio
Marc, Cornel Indrieş, loan
Cor, loan Băd, Nicolae Băr-
dan, precum şi celorlalţi
din aceeaşi echipă peniru
ritmul bun dc muncă şi
pentru calitatea reparaţiilor
Pe şantierul noilor furnale de io Côlon : pe care le-au efectuai la
lucrarea de investiţii ce se
execută la unitatea noastră,
(prof. IORGU DINCA).
Experienţa „punctului de lucru model ii MAI MULTE MĂRFURI
PENTRU HUNEDORENI
In cele două luni scurse
se impune a fi generalizată ! din acest an, prin unitâţile
I.C.S. mărfuri industriale
clin Hunedoara, s-au vinci ut
în plus mărfuri în valoare
Furnalul nr. 3, de pe- vginerul Cornel Codreanu, PATRU ECHIPE de peste un milion lei. Cu
cele mai bune realizări se
noua platformă siderurgică locţiitorul şefului de lot. I)E MONTORI prc/.iuiă magazinele condu
de la Călan, are sarcini Strădaniile noastre se în DE FRUNTE se dc Elena Spanache, Ma
de producţie pe acest an. dreaptă spre încadrarea SINT CONCENTRATE rin Urîtii, Ileana Moisin,
Fireşte, pentru a le reali zilnică în graficele de exe LA FURNALE Vasile Plcşa, Marcel Agri-
za furnalul va trebui să cuţie,'spre obţinerea la fie goroaiei, Gheorghe Roşea,
îlozalia
ştuHuleţ,
Nntalia
intre în funcţiune la ter care lucrare a unei înalte Şantierul II — montaj Raid*. (V. GRIGOU VŞ,. zia
menul stabilit prin pianul calităţi. Obiectivul este de instalaţii a concentrat la rist colaborator).
de stat : sl'îrşitul trimes o complexitate deosebită, furnale patru formaţii LR.I.U.IVI.P., secţia de susţineri hidraulice Vuican. In
trului II a.c. ceea ce înseamnă' sporirea complexe — moniori, su fotografie, frezorul Gavril Ungur, un muncitor disciplinat,
Am investigat la faţa lo exigenţei pentru munca dori, lăcătuşi — dintre ce harnic şi priceput. El execută numai lucrări dc hună cali
cului cum acţionează pen fiecărui om. Colaborăm bi le mai bune din şantier, tate. Foto : ViRGIL ONOIU.
tru a se încadra în grafi ne cu montorii şi cu insta conduse în ordine de ex
ce, constructorii, montării, latorii, ne bucurăm do a- perimentaţii Gheorghe A- Succese de prestigiu
instalatorii, cei care dau sistenţa activă a proiectan natolie, Valentin Becze, Ti-
bătălia pentru ca furna tului. tus Roşea şi Constantin
lul 3 să producă la timp. Echipele de zidari şi Hurmuz. Un alt om cu in întrecerea socialistă PRIMELE CANT1TÂTI
dulgheri conduse de Iulică experienţă deosebită, mais DE FOLIE
CONSTRUCTORII Florea, loan Petrache şi trul principal Kalloş Ar- SUB NORMELE c.are, aparţinătoare I.G.O.L. DE POLIETILENĂ
Hunedoara, Prin buna organi
AU ÎNCEPUT Ghcorghe Ţigăoan, sub pacl. conduce lucrările de DE CONSUM zare a muncii şi utilizarea cu
FINALIZAREA conducerea directă a maiş montaj. Aceşti oameni STABILITE maximă eficienţă a timpului In scopul extinderii cul
turii de legume iu spaţii
OBIECTIVELOR trilor Dionisie Kiss şi Ni- harnici şi pricepuţi au con După cum ne-a informat to de lucru, conductele magistra protejate, din repartiţia de
PRINCIPALE DIN ZONA colae Safta, munceau din stituit aici, la furnale, un varăşa ins, Maria Bun, do la lei — hi diametru dc 500 mm TU tone folie do polietile
— au fost montate, pe o lun
FURNALELOR „punct de lucru model“. biroul planificare-programare gime de 1 160 m, cu şapte zile nă au sosit deja 20 de to
plin. Nici un absent de la ne, care sînt puse la dis
lucru, iar programul se Iată, concret ce se lucra al uzinei nr. C, de la C.S. Hu înainte de termenul planificat. poziţia producătorilor de
Lucrătorii lotului 2..— respectă în toemai. - Oa men i i în ziua raidului nostou : nedoara, în marile secţii pro Au contribuit în mod deosebit legume. Folia sc repartizea
la acest succes constructorii
construcţii acţionează pe aceştia, care au mai zidit Ghcorghe Anatolie cu c- ductive ale combinatului se Şaiulor Bernat, Mircea Costea, ză şi pentru gospodăriile
mai multe planuri în zona furnale, au însă o trebuin chipa montau stîlpii de realizează constant însemnate loan Băieşu, loan Muşa," Gheor populaţiei, pentru contrac
tanţii de produse cu C.L.F.
economii la normele de con
celor două furnale de ma ţă zilnică : să fie aprovizio susţinere a cupolei furna sum planificate. De la începu ghe Mărgărit, Constantin Dan-
ciu şi Nicolae Mardiniuc.
re capacitate, mai cu sea naţi ritmic cu tot ce au lului 4, iar la furnalul 3 tul anului, furnalişUi din celo ÎNTÎLNIRE CU
mă sînt concentraţi la fur nevoie, mai cu seamă cu acţionau la ansamblarea ra două secţii au realizat econo UN VOLUM SPORIT „PRIETENII NOULUI
mii de peste 3 ooo tone com
nalul 3. Zidesc vatra, ur cărămizi refractare de tipu melor gurilor de vînt. Va bustibil, în condiţiile cind şi-au DE PIESE ÎNCADRAT
gentează galeriile de legă rile cerute în procesul fi lentin Becze şi oamenii săi depăşit substanţial planul de RECONDIŢIONATE IN MUNCA"
tură şi zidirea cauperelor. munceau la moletele de pe producţie. La rindul lor, co I» vederea reducerii consu
lectivele de Ia cele două oţc-
— Avem front larg de resc de muncă, apoi cu turnul metalic al furnalu- lării electrice şi-au realizat şi murilor specifice, utilizării şi La U.U.M.R. Crişcior ini
lucru — ne spunea subin- utilaje, betoane. depăşit sarcinile de plan pa valorificării eu maximă efi ţiativa „Prietenii noului
GH. I. NEGREA cienţă a resurselor de male- încadrat în muncă“, se a-
ralel cu economisirea a a- plică frecvent, întrunind
proape X 000 0Ofl kWlt energie riale melaliee, colectivul ate multiple valenţe educative.
(Continuare în pag. a 2-a) electrică. (AROX CATa, ziarist lierului mecanic de ia I.M. Zilele acestea, membri ai
colaborator). Barza şi-a propus ca în acest consiliului oamenilor mun
în lumina Hotărîrii Consfătuirii pe ţară au să recondiţioneze cu forţe cii, cadre tehnico-ingine-
proprii piese de schimb in
Laminatarul şef Tu- ÎNAINTE DE TERMEN valoare de un milion lei. Piuă reşti şi specialişti cu ve
cu cadrele de conducere din industrie, dose Anton, în mijlocul Printre alte lucrări impor în prezent valoarea pieselor chime in întreprindere s-au
îutîlnit cu cei 22 de tineri
colectivului cu care lu tante pe care le avea de exe recondiţionate se ridică Ia pes nou înosdraţi iu muncă la
te zoo mii iei, concretizată
construcţii, transporturi şi agricultură crează şi cu care se evi cutat în acest trimestru, for in axe şi cupe Ia maşinile de U.U.M.R. Crişcior. în ulti
ma lor zi de instruire şl
denţiază lună cie lună maţia comunistului loan Ar- încărcat, roţi dinţate pentru prima zi de producţie, cei
tean, de Ia .şantierul II mon-
locomotive ou acumulatori de
Larqă mobilizare la lucrările în hărnicie la C.S. Hu taj-instalaţii al I.C.S. Hune mută, butuc canelat, rotoare 22 dc tineri absolvenţi al
şcolii profesionale — toţi
doara se numără şi montarea
nedoara.
pentru locomotive electrice ctc.
magistralei nr. 3, dc termofi- (f. BAltB, ziarist colaborator). fii ai moţilor crişeni — au
primit preţioase. îndemnuri
de îmbunătăţiri funciare noţiuni referitoare la noua
lor calitate de muncitori,
Ia obligaţiile majore pe ca
Inţelegînd semnificaţia crările dc îmbunătăţiri re le au de azi înainte.
chemării adresate lucrăto funciare realizate prin
rilor ogoarelor de către se contribuţia voiu n ta r-pa trk>- ŞEZĂTOARE
cretarul general al parti tică a locuitorilor, Prima 'LITERARA
dului, tovarăşul Nicolae rul comunei, Aurel Dolxiş, Cenaclu! literar „Lupta“
Ceauşescu, de la tribuna ne-a relatat că bilanţul ac al C.S. Hunedoara a orga
Consfătuirii cu cadrele de ţiunilor organizate în cele nizat o şezătoare literară la
Centrul de calcul economic
conducere din industrie, două zile amplifică reali al combinatului. Au citit
construcţii, transporturi şi zările anterioare cu 150 ha tinerii poeţi Mamiela nu
culei, viorci p urcări u, A-
agricultură — de a-şi con la fertilizarea păşunilor driaii Dcmca, Carmen Do
centra eforturile pentru (lucrare la care au contri inea, Gheorghe Nistor, Ion
realizarea exemplară a pro buit' şi lucrători de ia În Dinu, Aurel Manta şi Ma
gramelor de dezvoltare a treprinderea judeţeană de riana pândaru.
Muzica folk a fost inter
fiecărui sector agricol — pajişti), cu 95 ha la îm- pretată de Petrlcă Popa,
ţăranii cooperatori, meca prăştieri de muşuroaie şi loan Seicu, Viorci Dunăre,
nizatorii şi locuitorii sate cu (50 ha la curăţări de ve precum şi de elevele Mi-
lor participă în aceste zile getaţie lemnoasă. în total, rela Danciu şi Alexandra
Xlăzvan de Ia liceul de ma
tot. mai activ la acţiunile la acţiunile respective au terna! ică-fizi că.
întreprinse de organizaţiile luat parte peste 500 cetă Şezătoarea a fost prezen
de partid, consiliile unice ţeni, deosebită contribuţie tată de Valeriu Bărgău,
conducătorul cenaclului.
agroindustriale, consiliile aducîndu-.şi lucrătorii de la
populare şi conducerile u- staţiunea de cercetare şi
.nităţilor agricole în vede producţie pomicolă, coope
rea . ridicării potenţialului ratorii din brigăzile Suseni
productiv al pămîntului. şi Gelmar şi elevii de la LOCALITĂŢILE HUNEDORENE ŞANTIERE ALE GOSPODĂRIRII ŞI ÎNFRUMUSEŢĂRII
Un bun exemplu de ur liceul agroindustrial, In
mat în această privinţă o-
feră cetăţenii din comuna N. TÎRCOB Acţiuni de masă pentru
Geoagiu unde, sîmbătă şi
înfrumuseţarea oraşelor si comunelor
duminică, au continuat lu (Continuare in pag. a 2-a|
IN INTERIORUL ZIARULUI întrecerea patriotică pen minica, mai ales, se orga tie a.c. in municipiul Deva. blocuri, la taluzarea de ma
tru mai buna gospodărire nizează de către consiliile Cei aproape 10 000 de cetă luri. De la declanşarea ac
• Democraţia muncitorească — în forme con
şi Înfrumuseţare a oraşelor populare şi consiliile locale ţeni şi elevi au muncit cu ţiunilor gospodăreşti in ca
crete cie manifestare (Comentînd un început de ex şi comunelor din '.judeţul ale Frontului Unităţii So hărnicie la curăţirea parcu drul municipiului au parti
perienţă) nostru, care se desfăşoară cialiste ample acţiuni de rilor şi spaţiilor verzi, a cipat la muncă patriotică
* O demonstraţie concludentă a forţei artei sub genericul : „Localităţile acest fel. Asemenea acţiuni pomilor şi trandafirilor in peste 20 000 de cetăţeni,
noastre folclorice (Festivalul naţional „Cîntarea huneclorene şantiere ale au avut loc şi in zilele de cartierele Bejan, Dacia, care au executat lucrări in
României“) gospodăririi şi înfrumuse 10 si 11 martie a.c. Gojdu, Progresului, Viile valoare de peste 3 milioa
ne lei. O contribuţie deo
MUNICIPIUL DEVA. Im
® Sport (Jiul Petroşani — F.C. Corvinul Hune ţării“, a cuprins şi în acest portante acţiuni de gospo Noi, la amenajarea de noi sebită la obţinerea acestor
zone verzi, la evacuarea de
doara ; Victoria Călan — Chimica Tîrnăveni ; alte an largi mase de cetăţeni. dărire şi înfrumuseţare s-au moloz şi păminl de pe
competiţii şi' rezultate). In zilele de simbăta şi du organizat in ziua de 11 mar străzi şi căile de acces Ia (Continuare în pag. a 2-a\
