Page 42 - Drumul_socialismului_1979_03

DRUMUL SOCIALISMULUI NR. G
rag. 2

Democraţia muncitorească-în forme concrete de manifestare La toate lucrările agricole F ELEl

. » de sezon să se acţioneze
Discutăm deseori despre ţia muncitorească“ şi altele, zis efortul de a li se da con­ ale eficienţei economice. E- 9,00Tclcşcoal;
democraţia muncitorească în care au ca obiectiv reduce­ tur precis .şi stimulator. El vident că în toate acestea 10,00 Roman-fo
acţiune, despre formele ei rea consumurilor de tot fe­ a exprimat chiar că efectul el nu lucrează singur, ci cu energie şi răspundere clark“ —
concrete de manifestare, de­ lul, respectarea riguroasă a aplicării lor corecte poate sprijinit îndeaproape dc un 10,55 Muzică p
11,20 Telex
spre modul cum acţionează normelor de protecţie a mun­ echivala cu o dublare a do­ cadru tehnic, alăturat lui 17,00 Telex
in acest cadru oamenii din cii. tării tehnice şi a efectivului special în acest scop. 17,05 TeleşcoalS
abataje, din secţii, sectoare Trecem peste faptul că de muncă do la I.M.H. „Lo­ Un alt atribut al autono­ ACŢIUNI SUSŢINUTE baterea bolilor şi a dăunăto­ 17,25 Curs de 1
şi formaţii de lucru. prin grija organizaţiei de cul dc muncă productiv — miei şi puterii de exprimare rilor pe cele 10 ha de liva­ 17,45 România
Cind vorbim despre atitu­ partid toate iniţiativele au a spus el — trebuie să de­ ar fi autocontrolul şi auto­ LA FERTILIZĂRI dă intensivă, precum şi _ la 18,10 Din ţările
dinea muncitorilor faţă de fost dotate cu obiective pre­ vină centrul atenţiei cadre­ reglarea. Ce încep să în­ cei peste 3 000 de pomi răz­ 18,20 Lecţii tv.
torii din
muncă', avem în vedere, de­ cise, care să stimuleze, şi cu lor de conducere, şi, am a- ţeleagă minerii de la I.M.H. leţi. De asemenea, s-au în­ 18,45 Muzică p
sigur, intre altele, inUiativa un sistem de punctaje prin dăuga, al organizaţiilor de prin aceasta ? înainte de Intre preocupările actuale cheiat şi lucrările de tăiere 19,00 Invăţămîn
care are cele mai consisten­ care să sc comensureze e- partid şi de masă“. toate, surprinderea tuturor ale consiliului de conducere şi curăţire. Din formaţia po­ ideologic
te disponibilităţi de a releva xact efortul cole'ctiv şi indi­ Aşadar, brigada sau echipa secvenţelor mişcării, fotogra­ al C.A.P. Brad se află fer­ micolă condusă de Toader 19,20 1001 de s
caracterul activ al unui fierea realistă a tronsoane­ tilizarea — factor important Codrin s-au evidenţiat Tra­ 19,30 Telejurnal
comportament, spiritul de lor înalt productive şi slab în obţinerea unor producţii ian Faur, şef de echipă, Ni- 20,00 „Diamant
reş“
căutam neostenită pentru productive şi generalizarea cît mai bune la toate cultu­ colae Iancu, Vasile Jurcă- 20,20 Publicitat«
perfecţionare, stăpînirca dis­ primelor în dauna celorlalte, rile. Formaţia compusă din neanu, Ioan Bolcu, Ioan Sîr- 20,25 Scară de
ciplinată şi competentă a ce-r Ûomerctînd un început de experienţă dar în folosul eficienţei. Toţi Petru Gligor, Mircea Cim­ bu, Traian Jula. iniera tv
ri aţelor şi exigenţelor pre­ acceptă că analizele lunare poaie, Vasile Melţiş, Ioan feluriţi“ d
tinse de muncă. nu sint bune tocmai pentru Todea, Aurel Dragoş, trac­ ban
Tocmai în legătură cu a- incapacitatea lor recupera­ torişti, Gheorghe Morar Chiş, PENTRU SPORIREA 21,55Melodii îi
ceastă componentă a atitu­ vidual pentru îndeplinirea şi primeşte programul de lu­ toare. La sfirşit de lună con­ Gheorghe Cioapa, Ioan Stin­ 22,15 Telejurnal
dinii — iniţiativa — am a- depăşirea sarcinilor de plan, cru pentru luna viitoare. De staţi o stare de lucruri, iar gă, Nicolac Neamţu, Traian PRODUCŢIEI DE LEGUME
sistat de curînd la o discu­ căci în cele din urmă aceas­ aici, ea capătă puteri depli­ dacă aceasta este rea, mai Mateş, Petru Faur, Gheor­
ţie practică, dar de o eleva­ ta este ţinta lor. Ne vom ne asupra factorilor de par­ constaţi una — anume că nu ghe Raţ şi Gheorghe Andraş, iÊAD8<
tă ţinută ştiinţifică, la în­ opri, în schimb, la un fel ticipare la îndeplinirea sar­ mai poţi face nimic. Trebuie cooperatori, dînd dovadă de
In scopul realizării sarcini­
treprinderea minieră Hune­ de statut pe care îl capătă cinilor, devine ea însăşi fac­ constatat mai operativ, la multă hărnicie a reuşit să lor din legumicultura, la
doara. Cum s-a desfăşurat în muncă şi în aprecierea ei tor de decizie şi execuţie, intervale mai scurte, pentru transporte zilnic în cîmp cî- C.A.P. Brad şe munceşte cu BUCUREŞTI
acesta nu are prea mare în­ — în cadrul legilor, evident căruia trebuie să i se supună a elimina tronsoanele slab dioprogramul
semnătate, are însă însem­ — formaţia de lucru, echi­ inginer, tehnician, maistru, productive. te 150—160 tone de gunoi de multă abnegaţie. Cele două Radiojurnal; E
nătate conţinutul său de idei pa, brigada, oamenii care le director. Brigada are toate Ar mai fi vorba, să zicem, de grajd. In acest fel s-au fer­ hectare semănate în toamnă presei; 8,10 Ci
diilor; 9,00 Bul
şi legătura sa strînsă cu via­ compun. atributele unui organism de­ atributul autoeducării. Tot tilizat 25 ha teren cu 1000 cu spanac, ceapă şi usturoi 9.05 Răspunde!
ţa materială concretă. Aco­ Formaţia de lucru a căpă­ mocratic şi muncitoresc. Vom ce se petrece pleacă dc la tone de gunoi, teren care au fost fertilizate cu îngră­ rilor: 10,00 Bul
lo, la I.M.H., cu participa­ tat, sau este pe cale să ca­ enumera doar citeva dintre om şi ajunge la om. Dacă este destinat culturilor de şăminte chimice complexe, 10.05 Melodii i
rea a circa o sută de oa­ pete, o anumită autonomie ele. aşa stau lucrurile, atunci s-a legume, cartofi, sfeclă fura­ iar terenul destinat culturilor 10,20 Alternai
meni, cei mai mulţi comu­ în acţiune. Cum ? Doru To- De pildă, autoconducerea. înţeles bine că factorul de­ jeră şi porumb pentru boa­ de primăvară a fost îngră­ rock; 10,10 Mit
nişti, s-a discutat care ini­ ma, preşedintele sindicatu­ Formaţia de lucru se consti­ cisiv este determinarea o- be. Au fost, de asemenea, şat cu gunoi de grajd. Au de etnograf'-
11,00 Bl •V,m _
ţiative muncitoreşti să sc a- lui de la E.M. Ghelari, sus­ mului de a lucra la cei mai fertilizate cu îngrăşăminte fost realizate peste 100 mp Atlas fbVcloric;
plice, cum să se aplice pen­ ţine că este foarte important tuie în dimensiunile şi com­ buni parametri. Dar o bri­ chimice griul de toamnă, se­ răsadniţe, in care s-a se­ premieră Rai
tru ca iniţiativele să cuprin­ ponenţa optime pentru con­ gadă n-are numai oameni dc cara, lucerna, trifoiul şi acum mănat varză timpurie, gu- Buletin de ştii
ţinutul şi nivelul sarcinilor
dă întregul colectiv, să sti­ să se ţină o evidenţă stric­ de plan, pentru a se realiza elită, astfel incit trebuie să se continuă cu păşunile şi lioare şi conopidă, iar în comoara folclo;
muleze şi să propulseze e- tă şi obiectivă asupra rezul­ desfăşoare şi o muncă de e- fineţele naturale. cîmp s-a pus spanac, sala­ 12,30 Memoria
fortul pentru îndeplinirea tatelor muncii, să se facă o anumită productivitate şi ducaţie cu cei cu tendinţe tă, ridichi şi ceapă. In exe­ românesc; 13,01
sarcinilor de plan. S-a ple­ programarea la timp, cu 20 producţie. Aceasta înseamnă centrifuge de la ordine şi cutarea acestor lucrări se re­ 3; 15,00 Radio
Coordonate cec
dat şi s-a votat pentru redu­ de zile înainte de începerea că şeful brigăzii este capa­ disciplină. ÎNCHEIEREA marcă prin hărnicia de care Noi înregistrăr
cerea numărului de iniţiative lunii, şi să nu se schimbe bil de calcule şi corelaţii e- Lucrurile au început în a- STROPITULUI LA POMI uşoară; 17,00
la cele care au capacitate de la o zi la alta. Directorul conomice, de optimizări, de cest stadiu dar sint departe dau dovadă Angola Sidea, ştiri; 17,05 Te
maximă de stimulare reală. întreprinderii, ing. Vasile compararea şi alegerea teh­ de a se încheia aici. Expe­ brigadier, Maria Nistor, şef eint, patria n
Au fost acceptate iniţiative Golda, a primit cu entuziasm nologiilor în funcţie de con­ rienţa colectivului îşi va de echipă, Dorica Matei, Vio­ gram muzica;
Au fost încheiate — la
îndeobşte cunoscute, cum modul * în care au fost con­ diţiile locului de muncă, dc spune cuvîntul. C.A.P. Brad — stropirile rica Traciu, Marioara Bîzu, mele eterne a;
Microrev
17,50
sint „Brigada înaltei produc­ cepute şi construite iniţiati­ cerinţele introducerii şi ex­ Costina J3eniamin şi alte co­ lor; 18,00 Ore!«
tivităţi şi calităţi“. „Dirigen- vele muncitoreşti, mai bine- tinderii progresului tehnic şi CORNEL ARMEANU de iarnă la pomi pentru com- operatoare. Transmisiune
studioul de coi
diotcleviziunii
Orchestrei de n
■■ \ i ÂcţSum de masă pentru iară. Dirijor 1
teanu; 22,00 O 2
înfrumuseţarea oraşelor 23,00—5,00 Non
nocturn.
şS comunelor
(Urmare din pag. 1) ţiile de locatari nr. 1 şi 2,
Iiiii 4 îndeosebi cei de pe str, 3Q DEVA : Cînd
Decembrie, între care ii a- bărbat (Patria)
realizări şi-au adus-o de­ mintim pe Ioan Popa, Mi-
(Arta); HUNED
putaţii Florin Niculescu, hai Lupaşcu, Gheorghe Şer- Ţepeş, seriile
Nicolae Căsălean, Tudor ban, Vasile Augustin, Ioan ra); Fiara (A
Bivolaru, Viorica Ispas, Cozma, Mircea Opriş şi al„ confundat (Coi
precum şi Grigore Luca, ţii de la blocul 4, elevii de PETROŞANI: ;
Wimm Ilie Ioan, Traian Cricovea- la liceu şi şcolile generale. nirea); Colonel
(7 Noiembrie);
Ü nu, Victor Rusu, Aureliu ÎN ORAŞUL HAŢEG, la CD Două mame
Cristovici, Ioan Groza, de activităţile care s-au desfă­
la asociaţiile de locatari, e- şurat duminică au răspuns LUPENI : Pasiii
ral); Drumuri !
levii de la liceele şi şcolile
v f ¿11 din municipiu, cetăţenii din prezent aproape 1000 de (Muncitoresc);
Dragoste şi stati
. : ... ' bV ; cetăţeni de toate virstele, I-II (Muncitore
toate cartierele.
muncitori de la S.G.C.L., NEA : Melodiile
LA SIMERXA au partici­ Autobaza T.A. şi Abator,
... ImÊÊÊÊÊÊÈ m IÄI1m mm mm. (Minerul) ; PET
pat, în zilele amintite peste venind cu diferite mijloa­ binele sălbatice
Curăţatul păşunilor r.i lucrările ele gospodărire şi înfrumuseţare a localităţii constituie acţiuni care se găsesc la 4 380 de oameni ai muncii ce de transport, cu care au resc) ; aninc
ordinea zilei pe agenda locuitorilor comunei Ilia. Tinerii din comună îşi aduc şi ci o contribuţie meritorie la lucrările întreprinderile şi institu­ evacuat gunoiul şi molozul nată pe mali
(Muncitoresc);
realizate prin muncă voluntar-patriotică. ţiile oraşului, tineri şi e- de pe străzi şi din parcuri. minteşte-ţi de m
levi. Acţiunile desfăşurate Activităţi de gospodărire roşie); ORĂŞTI
Experienţa „punctului de lucru nudei“ pentru gospodărirea şi în­ s-au mai desfăşurat în par­ căra); GEOAGIU
Largă mobilizare la lucrările
ria (Patria); Ju
frumuseţarea oraşului s-au curi, la zonele de agrement,
concretizat în curăţirea a la ştrand, în jurul blocu­
hoven — file d(
se impune a îi generalizată! de îmbunătăţiri funciare 10 hectare zone verzi în a- rilor şi pe străzi, unde s-au sa de cultură)
Recviemul roşu
liniamentul străzilor, şi în­
amenajat şi curăţat zonele
BRAZI : Spaniol
tre blocuri pe 4 ha, a peste verzi.
CALAN : Adios
COMUNA
GEOAGIU
Şi
(Casa de cultui
de scurgere. De asemenea,
(Urmare din pag. 1) cîmp 150 tone gunoi de 2 km de rigole şi şanţuri a cunoscut duminică efer­ RTA : Ultima ci
(Urmare din pag. 1) Ion Andreescu, Ştefan grajd. s-au curăţat şi ş-au făcut vescenţa muncii patriotico. şui); ILIA : R
Dombi şi Vasile Faroaş afară de aceasta, în zona Vicepreşedintele biroului tăieri de corectare a coroa­ Cetăţenii de aici au cură­ cosmos (Lumina)
Castelul de nisip
lui 3, cei din formaţia con­ muncesc într-un ritm sus­ satului Homorod au fost executiv al Consiliului nei la 800 de pomi orna­ ţat în această zi 2 ha de
dusă de ' Titus Roşea fi­ ţinut la complexa instala­ plantaţi 500 plopi pentru popular comunal Unirea, mentali, s-au săpat 4 000 parcuri, zonele şi spaţiile
nisau lucrările la schlp şi ţie de răcire de la furna­ consolidarea malurilor nu­ Cornel Lăpugean, ne-a mp teren pentru straturile verzi din staţiune şi au
la ghidaje, iar Constantin lul 3 şi la reţelele termice lul Mureş şi Văii Homoro- spus că, sîmbătă şi dumi­ de flori şi s-au curăţat par­ plantat un număr de 500
curile din centrul oraşului de trandafiri. De asemenea,
Hurmuz cu echipa asambla în zona cauperelor. dului. nică, în satele Unirea, , şi din faţa şcolii nr. 1. în s-a făcut curăţenia străzi­
conducta de gaz brut, pre­ — Avem ce lucra, oamenii Interlocutorul ne-a făcut Fărcădin, Tuştea şi altele, aceste activităţi s-au evi­ lor şi în curţi, s-au văruit Politehnica Tim.
Steaua
cum şi instalaţia aferentă sîht toţi prezenţi, zilnic ac­ precizarea că, în continua­ mai mult de 200 cetăţeni denţiat cetăţenii din asocia­ numeroşi pomi. S.C. Bacău -
sacului de praf al furna­ ţionăm pentru a avansa sta­ re, se află pe agenda de au participat la fertilizarea Gloria Buzău
lului 3. diile fizice, ştiind că de lucru efectuarea regulari­ cu îngrăşăminte chimice a F.C. Argeş —
— Fiecare formaţie, fie­ munca noastră, a instalato­ zării cursurilor unor văi, 200 ha pajişti, precum şi Politehnica Iaşi
„U“ Craiova —
care om ştie exact ce are rilor depinde mult intrarea decolmatarea canalelor de la lucrări de igienă pe Sportul stud.
de făcut zilnic, într-o de­ în funcţiune la termenul irigaţii la fermele legumi­ mai mult de 40 de hectare. Jiul Petroşani —
F.C. Corvinul
cadă, într-o lună — sub­ stabilit a furnalului 3 — cole ale C.A.P. şi finaliza­ Cu un bilanţ bogat s-a Sa fim drepţi F.C. Bihor —
linia maistrul principal reţinem părerea şefilor de rea prevederilor din pro­ încheiat ziua de muncă F.C. Baia Mare
Kalloş Arpad. Cînd pri­ echipe. gramul de ameliorare a pa­ voluntar-patriotică şi pen­ \ C.S. Tirgovişte —
Chimia Rm. Vî
— Indiferent de locul aşa fac. Iar pe cei care i
mesc planul eu îl defalc Concluzia care se des­ jiştilor pa turale. tru cooperatorii din oraşul unde muncim, fiecare avem uită că au şi obligaţii fată 1 Dinamo — A.S.t!
In grafice pe zile şi deca­ prinde este îmbucurătoa­ O susţinută mobilizare la Haţeg şi satul Silvaş, unde \ o mare îndatorire : să ne de societate, nu numai pre- l Tg. Mureş
de, pe formaţii de lucru şi re : pe şantierul celor două efectuarea intrărilor de aproape 500 cetăţeni au cu­ I îndeplinim sarcinile cu tentii de la ea, această ma- , i Olimpia Satu Ma
wu Ut cit, ULt-Udlti
V
« ~ j

U.T. Arad
oameni. Aşa ştim cu toţii furnale se munceşte bine, igienă de primăvară a pă­ răţat peste 100 ha păşuni | răspunderea cuvenită. Să joritate covîrşitoare de con- \ Bologna — Fioren
zi de zi ce avem de făcut, organizat, în ' ritm alert. şunilor s-a făcut şi în u- şi fineţe naturale. V ne facem datoria ! Conşti- stmrtnri „uz / Milan r- Juventus
structori nu... uită să-i de- I
cit am realizat, intervenim Comitetul de partid, consi­ nităţile din raza Consiliu­ •tu comuna Rîu de Mori, incios, zi de zi. Să ne pu- termine să revină pe fă- * Napoli — Interna.
acolo unde situaţia o im­ liul oamenilor muncii de lui unic agroindustrial Hu­ mai mblt ţie 200 cetăţeni nem mereu întrebarea : ca- Verona — LarttUO
pune. Oamenii noştri mun­ la I.C.S. Hunedoara, acor­ nedoara, îndeosebi la C.AP. au fost mobfîizitţi la cură­ re-i proporţia între preten­ Fond dc
ţiile ce le avem de la socie­
cesc cu toată dăruirea, 1» dă o atenţie deosebită a- Boş, Mînerău, Cinciş şi ţatul pajiştilor naturale, la tate şi obligaţiile ce ne 1 143 380 lei
noi cuvintele absent ne­ cestor obiective. Zilnic, în Zlaşti. De asemenea, este adunatul pietrelor de ps revin, între ceea ce-i cerem
motivat au dispărut. Cum operative scurte, de lucru, notabilă realizarea înregis­ culturi şi terenuri care ur­ §gcietăfii şi ce-i dăm îna­
muncim în acord global, se analizează concret sta­ trată la C.A.P. Pestişu Ma­ mează să fie însămînţate poi. Societatea, semenii
avem interesul să muncim diile fizice de la fiecare re, unde, duminică, 11 în această primăvară, iar noştri, au investit în iieca- oaşul cel bun. Dacă nu
mult şi bine pentru a cîş- punct de lucru. Am asistat martie a.c., mecanizatorii la C.A.P. Clopotiva s-au re dintre noi încredere, dă? TS]tşesc, „uitucii“ se auto- Timpul probabi
si valori materiale si mo- elimină din colectiv. colectiv.
tiga bine. Sîntem cu lu­ la o asemenea operativă, au îmbrăcat hainele de lu. transportat în cîmp 60 to­ ţi valori materiale şi mo- eliiiihlă din ziua de 13 martie
crările în grafice. Dacă ni condusă de şeful şantieru­ cru şi, cu sprijinul acordat ne gunoi de grajd pe su­ rate. Odată ajunşi — nu- Îndemnurile acestea aă- va fi în general u
mai cu sprijinul direct al sesc climatul cel mai pro-
se vor asigura în continua­ lui II-montaj instalaţii, de I.U.G. Hunedoara, au prafeţele destinate culturii societăţii — stăpîni pe-o Pice pentru a da roade, cerul mai mult n
re condiţii de lucru, fur­ ing. Mudreţki Ludwig. Fie­ reuşit să transporte în cîmp cartofilor. meserie, pe-o unealtă, în- pentru a înţelege cum se cădea precipitaţii
re, sub formă de r
nalul 3 va produce la timp. care conducător de punct într-o singură zi 250 tone Deoarece timpul este seamnă că a sosit clipa să cuvine adevărul atit de fi- poviţă şi ninsoare
Apoi furnalul 4. de lucru informează cît s-a gunoi de grajd. Printre mult înaintat, se impune începem a restitui societă- resc : este normal să avem va sufla moderat
realizat într-o zi, ce greu­ semnatarii rezultatului a- ca în toate consiliile unice tU din investiţia făcută in pretenţii de la societate, şi nord-vest. Ten
minimă, noaptea
INSTALATORII tăţi are, iar şeful şantie­ mintit se situează. Ion Flo- şi localităţile judeţului nos­ noi. dar avem şi datorii, obli- nus 1 şi 1 grade,
ÎNTREPRIND ACŢIUNI rului soluţionează pe loc rea, Ion Ciorogar, Tudor tru să fie întreprinse ac­ Vorbele acestea le rostea gaţii fată de ea. Cit sint maxima între 5 şi
probabi!
Timpul
FERME PENTRU A cele mai multe probleme Jarcău, Vasile Cîslaru, Sa­ ţiuni largi, de masă, pentru cu totală convingere ingi- de mari unele ? Dar cele- 11 şi 15 martie : '
AVANSA STADIILE ce se ridică. bin Crăciunescu, Simion materializarea tuturor o- nerul Viorel Dănilă, în mij- lalte ? Dacă nu ne punem general umedă, ci
locul unui mare grup de o asemenea întrebare nu
FIZICE Este o experienţă bună a Moraru şi alţii. Merită e- biectivelor cuprinse în pro­ constructori de la viitoarea sîntem drepţi cu noi, nu noros. Vor cădea
„punctului de lucru mo­ videnţiată şi preocuparea gramele judeţean şi loca­ hidrocentrală din Retezat, sîntem drepţi cu semenii taţii mai ales su.
Avînd front corespunză. del“ de la noile furnale, cooperatorilor din Zlaşti le de îmbunătăţiri funcia­ Oamenii îl ascultau cu a- noştri... de ploaie.
La munte, vreme
tor de lucru, asigurat de o experienţă care se impu­ pentru fertilizarea ogoare­ re, asigurînd astfel obţine­ tenfie şi aprobare. Majori­ cu Ger noros. Vor
Constructori şi montori, in­ ne generalizată pe întreaga lor — unitate unde dumi­ rea unor importante spo­ tatea covîrşitoare dintre ei GH. 1. NEGREA ¡4 ninsori temporare.
taiea covîrşitoare dintre ei
Gti. 1. incGKcA ^
t
stalatorii din echipele lui platformă. nică s-au transportat în ruri de producţie agricolă.