Page 45 - Drumul_socialismului_1979_03
P. 45
Proletari din toate ţările, uniţi-vă !
ANUL XXXÏ
NR. 6 G12
MIERCURI.
14 MARTIE
1979
4 pagini — 30 bani
însemnate economii
de materiale
Colectivul de muncă al
secţieţ cuptoare industria
le din C. S. Hunedoara
acordă o atenţie deose
Oe se petrece pe terenul fertil a! bită folosirii judicioase a
materialelor
de
lucru.
Astfel, de la începutul a-
nului aici s-au economi
experienţei înaintate, al colaborării dintre sit şi recuperat peste
100 tone cărămidă de şa-
mot, 60 tone cărămidă
inteligenţa tehnică şi practica minerească bazică şi 2,5 tone mate
rial lemnos. De subliniat
că muncitorii secţiei au
Sectorul XV are cea mai fără ghilimele, uzine, pentru şi de a realiza cîştiguri din realizat reparaţiile mijlo
marc pondere în producţia că sînt adevărate uzine. Di ce în ce mai bune. cii la cuptoarele aflate
celei mai mari mine de căr mensiunile abatajelor — în OAMENII în reparaţii ciclice de la
bune cocsificabil din ţară jur de 100 m lungime, com O.S.M. 1 şi O.S.M. II cu
— I.M. Lupeni — este secto plexitatea utilajelor, forţa Inlr-o discuţie purtată îna peste 18 ore mai devreme
rul cel mai mecanizat, secto motrică şi hidraulică, capa inte de a intra în subteran, decît termenul planificat,
rul din care a pornit che citatea de producţie, para inginerul Titus Costache, di
marea la întrecere în acest metrii înalţi ai utilajelor şi rectorul adjunct electrome ceea ce înseamnă obţine
an către toate sectoarele instalaţiilor îndreptăţesc a- canic al minei Lupeni, vor- rea peste plan a circa
miniere ale Văii Jiului, sec fceastă apreciere. Puternice bindu-ne despre eforturile 800 tone oţel. (X. Vlad, C.C.S.M. Petroşani, laboratorul ele aeraj. Doctor Ing. FIo-
torul în care, cu un an în le complexe mecanizate de depuse pentru introducerea ziarist colaborator). rlca Băltăreţu şi doctor ing. Ion Matei, studiazi posibilita
urmă, s-a născut acţiunea susţinere, combinele de tă şi exploatarea în producţie tea aplicârii unor soluţii noi, moderne, privind perfecţiona
de presă iniţiată de redacţia iere, transportoarele de mare a utilajelor de mare gaba rea acrajului minelor. Foto : VIRGIL ONOHJ
ziarului „Drumul socialis rit şi productivitate, subli
mului“ : „Abatajul — locul nia că rolul principal l-au
de acţiune comună a mine avut oamenii, înţelcgind SUCCESUL
rilor şi cadrelor de condu prin aceasta atît muncitorii oamem ai zilelor noastre ’ ACTORILOR
cere". Avînd toate aceste a- Anchetă din abataje, cit şi cadrele
tribute, se poate considera tehnico-inginereşli, colabora PETROŞANENI
că sectorul IV de la mina rea fructuoasă . dintre par LA „FESTIVALUL
ILupeni este o prefigurare a în sectorul IV a! tea minieră şi partea meca Datoria - asta e totul DE TEATRU
mineritului de mîine al în nică. CONTEMPORAN“
tregului bazin al Văii Jiului. I M. Lupeni Ideea a fost reluată în Un februarie aproape contrariat Popa Pascu.
Ce se petrece pe acest te discuţiile purtate în abatajul sfîrşit trona împrejur, mu — Ştiu nea Pascule, dar Participînd Ia cea do a
ren fertil al experienţei îna iui Constantin Tofană, sub gind la ferestrele lamino uite că de data asta m-am II-a ediţie a „Festivalului
intate şi al fructuoasei co cupola metalică a susţinerii rului cu pale dezordonate oprit ia dumneata. Şi dacă de teatru contemporan“
(Braşov, 2—10 martie a.c.),
laborări’ dintre inteligenţa putere şl capacitate, ilumi hidraulice, în duduitul în de vînt. De afară, penetrau tot m-am oprit şi te-am colectivul Teatrului de stat
tehnică“ şi practica mine natul fluorescent dau noţiu fundat al combinei şi scrîş- prin ochiurile de sticlă fişii găsit aici pe pasarelă aş „Valea Jiului“ din Petro
rească ? nii de minerit noi accep netele transportorului blin albe de lumină, murind în- vrea să aflu cileva din şani a obţinut, cu piesa
„Alegeţi-l singuri“ de Ivau
TEHNICA ţiuni şi dimensiuni. dat ascuns sub rîul de căr tr-o cădere oblică pe par preocupările d-tale. Bukovcean, un frumos suc
bune care se prelingea de-a
Ce înseamnă această me doseala metalică, de culoa Fixă asupra mea o pri ces de public, constituind
După ce ai făcut un tur canizare pentru mineri ? lungul frontului în unduiri re închisă, a halei. Alături vire limpede, de un albas o adevărată surpriză a fes
strălucitoare.
'de orizont prin abatajele — înseamnă mult, foarte — Tehnica pe care o ve de mine, specialistul lăcă tru pur. Se hotărî greu, tivalului. Juriul festivalului
conduse de Ioan Sălăgean, mult — ne-a declarat mine deţi, relata secretarul comi tuş Popa Pascu încheia incă frămintat de gînduri învăl a acordat tinăruiul regizor
Florin Fălulcscu „Premiul
Xfeodor Boncalo, Constantin rul Gheorghe Grecu, mun tetului de partid, a atras du o zi de muncă. Un fapt măşite, parcă intr-o neli pentru debut în regie“. Dc
(Lupulescu şi Valentin Tofa citor cu peste 20 de ani ve pă sine transformări esen obişnuit, care numai pentru nişte pe care n-am putut-o
nă, dotate cu complexe me chime în minerit, pe care ţiale în organizarea produc o privire atentă mai trăda înţelege. Vorbi intr-un tir-
canizate, prima impresie este l-am întîlnit în abatajul ţiei şi muncii, în structura acea satisfacţie unică a îm ziu. Cuvintele erau clare, os
aceea a unui conglomerat de condus de maistrul brigadier plinirii şi care, drapată <îe frumos formulate, izvorind ETÔV/1
uzine subterane. De ce „uzi Valentin Tofană. înseamnă, brigăzii, a produs mulaţii a- modestie, iii apărea aproa spontan, trădind un carac
dînci în pregătirea profesio
nă“ ? Nu este exagerat ter după cum vedeţi, uşurarea nală şi în conştiinţa oame pe ştearsă. ter aparte, bine definit. xr/fcal
menul ? efortului fizic al minerului; nilor. Organizaţia de partid, — De ce vrei să scrii de VIKGiL VOIŞAN,
— Nu este nici o exage înseamnă o muncă mai fru spre mine ? Nu cred că ziarist colaborator
rare — spunea tovarăşul A- moasă, desfăşurată în con conducerea minei şi a seeto- din miile de muncitori ai menţionat că la această
artistică
au
confruntare
Icxe Furdui, secretarul co diţii de securitate mult spo B. ILIESCU C.S. Hunedoara aş fi cel participat teatrele din Con
mitetului de partid pe sec rite; înseamnă posibilităţi de (Continuare în pag. a 2-a) mai indicat — îmi spuse (Continuare în pag. a 2-alJ stanţa, Sibiu, Braşov, Bo
tor. Noi aşa le şi spunem, a munci cu -mai mult spor toşani, Sf. Gheorghe şl
Bucureşti.
A ÎNCEPUT
IN SPIRITUL SARCINILOR TRASATE SEMĂNATUL MAZARII
La cooperativele agricoio
DE SECRETARUL GENERAL AL PARTIDULUI, ! » 11 din Ruşi şi Haţeg au fost
' i semănate în prima etapă,
TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU * m potrivit programului de o-
şalonare stabilit, cite 8 şl,
^CENTA CONSFĂTUIRE CU CAPREI,E 1 1 1 pm w ; respectiv, 7 hectare cu ma
mamm? li < ■< sSiŞoj wÈÈ. lililL i zăre.
Deoarece timpul este mult
DE CONDUCERE DIN ECONOMIE Înaintat, se impune ca e-
1 m M 11 ¡¡t xemplul acestor unităţi să
* I ■ M - fie grabnic urmat şi de
?
către celelalte cooperative
Folosirea raţională a m | > 1 : 1 * 9 agricoio care au sarcina
să cultive mazăre in a-
4 s cest an.
pămîntului-în prim-planui * 1 M 2 wâ * ô PREMIERA FILMULUI
DOCUMENTAR
„UN OM INTRE
OAMENI“
preocupărilor noastre nedorene Ia atestarea sta
„Contribuţia cercetării hu-
tului dac“ s-a Intitulat ex
Blocuri noi pc str. Victoriei, din oraşul nou Brad, peisaj arhitectural care se punerea prezentată Ia Ca
intilncşte Ia tot pasul. sa de cultură din Deva de
Subliniind sarcinile cu turor unităţilor agricole, către dr. docent Octavian
care sînt confruntaţi în a- consiliilor unice 'agroin întrecerea socialistă dintre consiliile populare Floca. In continuare, a
fost proiectat filmul do
cest an, în întregul cincinal dustriale şi a tuturor de cumentar „Un om între oa
lucrătorii ogoarelor, în cu- ţinătorilor de terenuri a- meni“ realizat de cincclu-
vîntarea rostită la recenta gricole. Pentru ea localităţile himedorene bul devean, privind viaţa
şi activitatea cunoscutului
Consfătuire eu cadrele de Ar.alizînd, în spiritul in * istoric dr. docent Octavian
conducere din industrie, Floca.
dicaţiilor formulate de se să fie mai prospere şi mai frumoase
construcţii, transporturi şi cretarul general al parti FRUNTAŞ IN MUNCA,
1
agricu tură, secretarul ge dului, posibilităţile de care în urma analizei făcute FRUNTAŞ
neral al partidului, to- dispunem pentru sporirea întrecerea desfăşurata în obştesc în valoare de 206 de către Comitetul Execu IN PREVENIREA
varăşul Nicolae Ceauşescu, producţiei agricole, am anul 1978 între consiliile milioane lei, a fost depăşit tiv al Consiliului popular INCENDIILOR
a relevat necesitatea ca o stabilit o serie de măsuri populare municipale orăşe cu 7 milioane. Aceasta ca judeţean, privind modul în
atenţie deosebită să fie a- în scopul ridicării poten neşti şi comunale din ju urmare a unei tot mai ac care s-au îndeplinit sarci Mihai Rahotă munceşte
cordată folosirii raţionale deţul nostru, pentru înde tive participări a maselor nile planului economico- de mulţi ani Ia Fabrica de
refractare
produse
Baru.
a fondului funciar, a fie ţialului productiv al pă- plinirea planului de dez largi de cetăţeni la auto- social, p r o g r a m u l de Priceput, harnic şl con
cărui metru pătrat de pă- mîntului pentru a asigura voltare economico-socială conducerea şi autogospodă- lucrări edilitar-gospodă- ştiincios, esto de mai mulţi
mînt în scopul obţinerii ti îndeplinirea integrală a în profil teritorial şi a an rirea localităţilor, a hărni reşti şi de înfrumuseţare, ani fruntaş in muncă. Fă.
cînd, tot de mai mulţi ani,
no r producţii şi randamen gajamentelor asumate pen ciei, spiritului de iniţiativă angajamentele asumate parte şl din formaţia civilă
şi responsabilitate civică a
tru mai buna gospodărire
te superioare la toate cul AURELIA DOBREAN şi înfrumuseţare a locali oamenilor muncii hunedo- de pompieri al fabricii, zi
turile şi pe toate suprafe preşedintă tăţilor, s-a soldat cu re reni, a dorinţei lor de a în întrecere de către con lele trecute a fost declarat
fruntaş şl in activitatea de
ţele. * CONSTANTIN PETEC zultate bune. Angajamen face ca toate localităţile în siliile populare municipale, prevenire şi stingere a in
Noi am desprins faptul inginer şef la C.A.P. tul privind realizarea prin care trăiesc şi muncesc să orăşeneşti şi comunale a cendiilor. Un exemplu care
se impune a fi urmat. (PE
că obiective de seamă pri Vaidci muncă voluntar-patrioticâ fie tot mai prospere, tot stabilit, în baza prevederi- TRU LUCA, ziarist colabo
vind materializarea acestui a unor lucrări edilitar-gos- mai bine gospodărite şi rator) .
deziderat stau în faţa tu- (Continuare în pag. a 2-a) podăreşti do larg interes mai frumoase. (Continuare în pag. a 3-a)
